2,278 matches
-
devenit un militant activ de stânga, romancier angajat după război, în primii ani ai puterii populare. Ulterior a scris proză realistă, naturalistă, marcată însă de un lirism specific. A reînceput să scrie poezie în ultimii ani ai vieții. Romanul său "Desculț" (1948) a fost masiv promovat în perioada comunistă, fiind cel mai tradus roman al unui autor de expresie română și parcurgând globul „în sandale de aur”, după cum îi plăcea autorului să spună. A fost tradus în 24 de limbi până în
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
fost director al Teatrului Național din București (1946-1952, 1958-1968), membru al Comitetului de direcție al Editurii pentru Literatură și Artă (din 1948), președinte al Uniunii Scriitorilor (din 1947) și al Societății Scriitorilor Democrați din România (din 1948). A publicat romanul "Desculț" în anul 1948, opera sa angajată fiind inclusă în toate programele școlare din perioada comunistă. A fost exclus din Partidul Muncitoresc Român, apoi reprimit. A fost descris ca „intelectual de servici” al regimului din cauza faptului că s-a manifestat oportun
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
al conducerii partidului», a zis Gheorghiu-Dej. «Ei să nu fie primiți prin organizațiile de bază». Propunea ca aspiranții să redacteze cereri individuale, Secretariatul CC să le discute și presa să le publice, dimpreună cu aprobarea Biroului Politic.” „Împotriva autorului romanului "Desculț" s-au pronunțat, pe rând, Ion Gheorghe Maurer, Nicolae Ceaușescu, Alexandru Drăghici, Emil Bodnăraș. Cu toții l-au acuzat că fusese «agent de Siguranță». «Noi avem și ce a dat el», a plusat Nicolae Ceaușescu. După care a precizat că Zaharia
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
reportaje de pe fronturile din Spania), polemizează cu Stelian Popescu de la "Universul", ziar fascizant. 1943 - Este internat în lagărul de la Târgu-Jiu, de unde impresii cristalizate în volumul "Zile de lagăr". 1946 - Este numit director al Teatrului Național din București. 1948 - Apare romanul "Desculț", a cărui redactare începuse cu un an în urmă, sub forma memorialistică directă, și tiparită, în serial, în săptămânalul "Contemporanul". Până în 1988 apăruseră peste 20 de ediții și fusese tradus în 24 de limbi. 1949 - În adunarea generală din 25-27
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
de pai, iar femeile aveau o fustă gri și cămașă tot albă, purtând pe cap o basma obligatorie pentru femeile măritate, pe care o purtau chiar și pe caniculă, doar că-i mai ridicau colțurile pe creștet. Vara se purtau desculți, în anotimpul rece purtând opinci sau bocanci. Bărbații purtau pe cap iarna o căciulă de miel și îmbrăcau poturi, pantaloni de postav, și un zăbun sau un cojocel. Prin anii 50 au început să se poarte șepcile, dar mai ales
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
una din numeroasele și seducătoarele sale digresiuni - l-a mai inspirat și pe Henry James, care i-a dedicat un roman, intitulat chiar Washington Square. Același spațiu a devenit notoriu, intrând în efemera mitologie a cinefililor americani, datorită și filmului Desculț în parc, cu Robert Redford și Jane Fondă. Românul în care scriitorul se proiectează probabil pe sine și căruia îi transfera, în orice caz, o mare parte din obsesiile și reveriile sale știe să se bucure de ieftină ocazie pe
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
vă jucați ore în șir în podul casei bunicilor de la Horezu, cu toate obiectele acelea vechi, inutile și prăfuite, dar atât misterioase! - Asta pot pricepe, dar de ce n-am mai putut citi apoi, fără un oarecare disconfort, aventurile micuților orfani desculți aruncați de cruzimile vieții în lume? - Când domnul Frabetti a trecut pe aici, vă mai aduceți aminte ce a văzut în Cercul al Șaptelea al Iadului? - Cercul violenților. - Exact! Aduceți-vă aminte și cât de uimit a fost să descopere
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
gusturi fine și cu bani să le cumpere, nu pentru unii ca el și Neghiniță, vechiul lui tovarăș de cameră, devenit alcoolic). E iarnă, e noapte, el mărșăluiește prin zăpada topită sub pașii trecătorilor de peste zi cu pantofii sparți, „ca desculț”, și firul gândurilor lui se așterne pe pagină, cu toate incoerențele, pauzele, rugăciunile, căinările unui ins de condiția lui, ajuns în pragul bătrâneții. Starea îi e cu atât mai confuză cu cât se trezește locuind la o femeie de treizeci
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
medicii francezi au decis: Cesaria se simte mult mai bine, iar după câteva săptămâni de odihnă își va putea relua seria de concerte“, se arată într-un comunicat de presă, citat de . Organizatorii anunță ca dată probabilă pentru concertul "Divei desculțe" ziua de 7 decembrie aceasta urmând să fie confirmată de managementul artistei în maxim o săptămână. "În numele managementului Cesariei Evora cât și al artistei, ne cerem scuze tuturor fanilor români care au achiziționat sau urmează să achiziționeze bilete, pentru toate
Concertul Cesariei Evora de la Bucureşti nu se anulează ci se amână pentru luna decembrie () [Corola-journal/Journalistic/68865_a_70190]
-
problema opțiunilor politice ale scriitorului și a discreditării omului Preda joacă în acest eseu un rol prea important. Apoi, validarea estetică se poate face, cred eu, și altfel: așezăm orice roman al lui Preda alături de Lanțuri, Negura, Drum fără pulbere, Desculț etc. La o adică, argumentul descalificării morale funcționează peste tot. Granița dintre literatură și deșeurile realist-socialismului se situează, însă, independent și dincolo de el.
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
adeverire oricărui sceptic în sensul că râulețul, chiar așa, scânteia în desișul pădurii, cu adevărat. Și, tot cu adevărat, că împărățelul sosise la fața locului însoțit de gărgărița năzdrăvană care rostise solemn cuvintele cunoscute. Și tot așa, că fata era desculță, deși acum era o prințesă reală, stând sfioasă cu capul jos, bălaie, pieptănată ca prin farmec, de o frumusețe răpitoare, înconjurată de gâștele ei ce gâgâiau acum cumințite... Totul, raportez că fusese atât de strălucitor, încât soarele hotărî să se
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
adevărata poezie a documentarului, pierdută de obicei la intersectarea genului cu televiziunea: un lipovean închinându-se cu metanie în fața bisericii, pe o poliță o Matrioșă obosită zăbovind lângă un spray cu numele (?!)"Credo", trei copii înaintând spre cameră cu picioarele desculțe afundate în glodul drumului, un fragment de conversație cu o văduvă din Sarichioi povestind despre greutățile pe care le are cu sătenii care o bănuiesc de necredință față de bărbatul mort: "ei cred că aici e Occident: abia ți-ai pierdut
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
pentru gropi, / ne revărsăm în șoseaua Aiudului / și ducem singurătatea la / pușcărie". Cîte un suspin folcloric are un iz blagian. "Și de-a lungul / și de-a latul / liniștea / încurcă satul, / cînd de-a lungul / cînd de-a latul / și desculț / umblă păcatul...". Cultivînd cu predilecție un discurs frust, ce dă impresia unui zgomot surd ca o surpare de pietre, Ion Mărgineanu dorește de la un timp a-l distila, a-l muzicaliza. Re-pre-zentările magic rustice se conservă, însă încrînce-narea se fluidizează
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
singură. Dimineața nu-mi pot găsi la locul lor târlicii, și dacă ar fi să nu vină la timp poștărița cu ziarul ca să mă întrebe de nu-s ai mei papucii de pe palier, aș fi nevoit să umblu toată ziua desculț pe dușumeaua cam rece în zori. Aceste mici incidente, în fond mărunte fapte diverse, dau naștere, nu se știe de ce, unor dure controverse între copii. Fiica, doctorița-psihiatru, pretinde că la mijloc (de fapt nu prea înțeleg de ce "mijloc"este vorba
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]
-
al Unioniștilor. S-au oprit la un moment dat să descarce o salvă puternică, apoi au pornit în fugă spre drumul înfundat dindărătul zidului de piatră. Era o zi friguroasă și noroiul de pe drum înghețase bocnă. Unii dintre ostași erau desculți. O bună parte dintre ei purtau uniforme confecționate în casă, de culoarea spălăcită a vopselelor extrase din plante. Unioniștii se înșirau pe frontul din fața lor, în echipament nou-nouț. Uniforme strălucitoare, comandate la fabrică, cizme noi. Cînd trăgeau Unioniștii, oamenii de
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
aici peiră cămile și oameni Pe buze cu invocarea minunii, înainte de moarte. A fost. Este. Va fi. Sub nisipurile revărsatelor coapse Îngust În încordata tăcere Tremură un mușchi strunit De vântul dorințelor mele. Bate-va simunul. Nori! Iar noi suntem desculți și goi. În dorință și sete Gura înfierbântată Cere umezeală. Curând vine simunul. Puternic, Mărunt se zbate pântecul. După o pătulită culme Stă și așteaptă cămila. Curând e și ultima trudă! Curând în nisipul simunului - întâlnirea, țipătul, lupta. Lăcomie!... Doamne
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
această idee, însă până la urmă s-au consolat spunându-și că a fost dorința lui Dumnezeu. Jupanul a început să-i trimită bani, pe care Sava îi împărțea mănăstirilor și sihaștrilor. A adoptat un stil de viață extrem de dur. Umbla desculț și vara și iarna, se hrănea cu apă și pâine și arareori și altceva. Se ruga Domnului până adânc în noapte. După câțiva ani, s-a călugărit și tatăl său, care a primit numele de Simeon. Fiindcă până atunci pe
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
îl rodea mult mai perfid decît bănuia el, fiindcă urcînd la tribună simți un dispreț ciudat pentru cei care și-au disputat norocul de a-i strînge mîna și nu s-a mai înduioșat ca odinioară de gloata de indieni desculți care abia mai puteau îndura dogoarea pietrelor încinse din mica piață stearpă. Făcu să amuțească aplauzele cu un semn, aproape cu furie, și începu să vorbească fără gesturi, cu ochii ațintiți asupra mării ce gemea de căldură. Vocea-i domoală
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
iar în colțul gurii i se schițează un rânjet. ”Vezi colțu’ acolo? Mergi până acolo și faci stânga la Biserică”, mă coordonează bărbatul cu dioptriile cât fundul de borcan. Pe măsură ce mergi, se ivește mahalaua plină de gunoi, graffiti și copii desculți. Pe un maidan ce odinioară părea a fi fost o locuință și-a făcut apariția o vegetație luxuriantă. Doar un zid scorojit din cărămidă mai stă drept mărturie a acelei case. Lângă zid, două fetițe se amuză copios sărind pe
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
agonizând a salvare! Prin zăpezi lăbuțele de câini rotocol rotitoare Înșelate-s de lupoaica prăpăstuită-n întunericul orb - Prea de tot mici sunt gheruțele râvnitorilor - n-ar Răzbi, n-ar izbândi nici uliu sur, nici negru corb. Iar iubitei-odor piciorușele desculți i-s degerate, o dor! Și s-ar duce să răvășească, să scotocească desișuri, În bârlogul ursoaicei furișându-se lunecat, temerar, Iar la bazar prețurile vor sălta, vor crește abitir, Scădea-va doar prețul la bolirea cea de pojar. (1916
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
neantul natal Și nu lasă în urmă mai mult decât lasă o bănuială Și uite așa trecem pe lângă miracole V M-aș face păstor Rupt din pășunile alpine M-aș face drumeț rătăcitor Pelerin dintr-un alt veac Aș păși desculț Până pe tavanul norilor Doar pentru a pune bețe în roata istoriei Mi-e frig simt c-am început să dez-iubesc Sunt gata să închei un târg Cu orice preț și cu oricine Mi-ar putea indica latitudinea Unei insule întâmplătoare
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
Harold Bloom mărturisește într-un loc că, practicând în tinerețe ingrata meserie de corector, a ajuns la o asemenea rutină încât astăzi nu-și mai poate - decât cu mari eforturi de voință - reciti șpalturile propriilor cărți. Paradoxul colocvial al cizmarului desculț pare să-și găsească, până și în opera criticilor literari de primă mână, neașteptate justificări. Asta desigur, dacă ne hotărâm să îi dăm, literă cu literă, crezare. Pentru că bănuiala mea se îndreaptă într-o altă direcție. Există cărți pur și
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
simbol al lui Unu, unind fața văzută cu aceea ascunsă; pornind de aici, poezia lui Cassian Maria Spiridon din Poeme în balans poate fi citită (și) ca o saga a căutării, întîlnirii și contopirii principiului masculin în cel feminin: regele desculț și femeia cu văl din Cuvîntare solemnă („deschideți poarta/ vine regele/ marele rege desculț/ deschideți pe marele rege îl așteaptă/ femeia cu văl“, scrie poetul aici), dar, mai ales, eu și tu din Inelul cu agat, unde se scrie povestea
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
lui Cassian Maria Spiridon din Poeme în balans poate fi citită (și) ca o saga a căutării, întîlnirii și contopirii principiului masculin în cel feminin: regele desculț și femeia cu văl din Cuvîntare solemnă („deschideți poarta/ vine regele/ marele rege desculț/ deschideți pe marele rege îl așteaptă/ femeia cu văl“, scrie poetul aici), dar, mai ales, eu și tu din Inelul cu agat, unde se scrie povestea despărțirii/reunirii celor doi sub semnul lunii care își unește jumătățile și al agatului
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
scriitor adulat de critică în anii maturității sale și aproape uitat după moarte. Înainte de război, Stancu a avut îndeosebi reputația unui ziarist bătăios, cu vederi de stînga, în ciuda faptului că era și poet, și încă unul remarcabil, si romancier. O dată cu Desculț, 1948, prozatorul este cel ce se impune atenției generale. Dintre numeroasele și inegalele sale scrieri de ficțiune sau memorialistice, două române (Ce mult te-am iubit și Șatra) au fost considerate cele mai originale. În ultimul sfert de veac, peste
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]