10,070 matches
-
Utilizatorii pot să extragă, să actualizeze și să gestioneze in formațiile legate de consumatori și procesele de vânzare la fel de ușor ca în birou. O categorie de CRM care s-a conturat mai bine în ultima perioadă este cea menită să deservească firmele mici și mijlocii, i am putea spune CRM simplu (CRM lite, în engleză), care oferă funcționalitatea dorită, d ar fără complexitatea și costurile cerute marilor companii. Concret, un CRM simplu es te menit unei firme care nu are mai
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
distincție prin diferență, într-un spațiu omogen și nediferențiat material). Pe de altă parte, scriitorul, ca producător de discursuri, mânuind simbolurile prin care este definit modul de reprezentare a lumii, a fost implicit situat într-o poziție ambivalentă- constrâns să deservească puterea prin specificul activității sale, dar, în același timp, potențial creator și utilizator de imagini alternative ale realității sociale. Înțelegând câmpul social ca „rețea sau configurație de relații obiective între poziții”, Bourdieu încearcă să reducă distanța dintre conceptul teoretic de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
furnizării de apă în zonele metropolitane au fost extinse la poliție și la siguranța publică. Studiile efectuate au demonstrat că existau cazuri în care un mare departament de poliție centralizat realiza o performanță sub nivelul unor departamente mai mici care deserveau cartiere similare. Autorii acestor studii au constatat că în cele 80 de zone metropolitane analizate, dublarea numărului de departamente, la același număr de cetățeni, era o excepție. Mai mult, ipoteza larg răspândită că existența mai multor departamente în aceeași zonă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de înțelegerea noastră asupra conceptului de responsabilitate, concept care se află în strânsă interdependență cu reprezentativitatea demnitarilor care conduc instituțiile publice și cu mecanismele prin care demnitarii și funcționarii publici dau socoteală de acțiunile lor în fața comunității pe care o deservesc. Mecanismul democratic se bazează pe capacitatea sistemului electoral de a desemna demnitari cu o largă reprezentativitate pentru comunitățile ale căror treburi publice le vor gestiona, însă aceștia, odată aleși sau numiți la cârma instituțiilor publice, vor da socoteală de acțiunile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
sumei efectiv plătite pentru achiziționarea unor bunuri sau servicii, în care sunt incluse și elemente precum: • utilarea necesară; • impozite și taxe; • cheltuieli de transportare a stocurilor; • inspecție; • reparare sau rectificare; • consumabile; • servicii auxiliare; • cheltuieli de manipulare; • instruirea personalului care va deservi produsul; • breșe sau întârzieri în livrări • etc. Specialiștii atrag atenția supra unor aspecte deseori ignorate atunci când realizăm o achiziție, cum ar fi: • un preț scăzut poate duce la un cost ridicat; • după ce au fost achiziționate, materialele sau alte bunuri ar
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
surse, pentru a avea posibilitatea de alegere sau pentru a face față unor situații neprevăzute; • Cumpărarea cu eficiență și economie, obținând, prin mijloace etice, cel mai bun raport preț-calitate; • Gestionarea stocurilor astfel încât ele să nu genereze costuri nejustificate și să deservească în mod corespunzător utilizatorii; Întreținerea unor relații solide de cooperare cu alte departamente din organizație, pentru a asigura funcționarea eficace a organizației ca ansamblu; • Perfecționarea personalului, politicilor, procedurilor și organizarea astfel încât să se asigure realizarea obiectivelor menționate. Acestor obiective am
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
putem caracteriza astfel: • sunt relații de schimb între diferiți furnizori de produse, servicii, prestatori de lucrări și o organizație din sectorul public, determinate de necesitatea acesteia de a-și asigura continuitatea activităților derulate pentru satisfacerea intereselor comunității pe care o deservește; • sunt relații economice prin care se urmărește și de o parte implicată în relație și de cealaltă obținerea unui beneficiu, fie sub raport bănesc, fie sub forma unui avantaj economic; • efectele economice se regăsesc la nivelul activității beneficiarului, acesta putându
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
publice, în vederea acoperirii necesarului acestora de bunuri, servicii și lucrări, a determinat un mod de gândire managerial în acest domeniu, având în vedere misiunile și obiectivele pe care le are orice astfel de instituție în cadrul comunității ale cărei interese le deservește. Elementele specifice de management aplicate în domeniul achizițiilor publice presupun o serie de concepte, metode, etape, proceduri complexe, structurate și subordonate funcțiilor manageriale specifice, pe care le-am abordat încă de la începutul demersului nostru, respectiv previziunea, organizarea, coordonarea, antrenarea-motivarea, control-evaluarea
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
subdiviziunilor organizatorice (compartimente, servicii, birouri, posturi) pentru o cât mai bună atingere a obiectivelor organizaționale. Structurile trebuie concepute în așa fel încât să corespundă cerințelor specifice, particularităților organizației, cum ar fi obiectivele acesteia, dimensiunea, segmentul de piață pe care îl deservește, strategiile, resursele, stilul managerial etc. Volumul și diversitatea bunurilor, serviciilor și lucrărilor ce urmează a se achiziționa de o organizație pentru derularea corespunzătoare a activității de ansamblu a acesteia, capacitatea, autoritatea și credibilitatea șefului departa mental, aptitudinile și competența persoanelor
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
nevoile publicului, ci se făceau pe criterii politice sau clientelare. Serviciile primare erau de slabă calitate, aici fiind repartizați absolvenții cu cele mai slabe rezultate. Arondarea pacientului la un generalist se făcea în funcție de domiciliu. Medicul era plătit de spitalul care deservea acel teritoriu în funcție de vechime și gradul profesional, fără legătură cu activitatea. Medicul, la rândul său, avea puțin de oferit pacientului: cabinetele nu erau dotate, iar medicamentele performante lipseau din farmacii. Sistemul presupunea trimiterea pacientului de către medicul generalist la un specialist
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Punctele frontaliere de conexiune rutieră (interstatale) Punctele rutiere de trecere a frontierelor reprezintă al doilea elementrelevant pentru evaluarea potențialului strategic regional. O parte din trecerile rutiere de frontieră constituie în același timp și puncte de trafic vamal, altele însă nu deservesc domeniul public, fiind menținute ca puncte de trecere de rezervă sau sunt blocate și păstrate în stare de conservare de ambele părți ale frontierei, pe considerente de ordin militar-strategic, așa cum sunt o parte din trecerile rutiere dintre Teritoriile palestiniene și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
palestiniene și Israel, dintre Egipt și fâșia Gaza, dintre Siria și Turcia, dintre Algeria și Maroc, dintre Algeria, Libia și Tunisia. Unele drumuri nemodernizate din deșert se suprapun traseelor de deplasare ale populațiilor nomade ori seminomade autohtone, fără a fi deservite de puncte oficiale de control grăniceresc la traversarea frontierelor (de multe ori nemarcate), dar care s-au dovedit importante pentru asigurarea circulației transsahariene sau transarabice: trecerile frontaliere ale unor drumuri dintre Libia și Ciad, dintre Algeria, Niger și Mali, dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
al accesibilității feroviare și totodată potențează rolul Siriei de interfață de contact feroviar (ca și rutier) explicitat anterior. Spre deosebire de Levant unde racordurile feroviar-frontaliere asigură conexiuni de nivel intercontinental, în Maghreb rolul acestora este unul de nivel intraregional. Frontierele Algeriei sunt deservite de numai 3 puncte feroviare de trecere distribuite pe doar două din cele șapte dyade frontaliere, iar Tunisia dispune de 2 puncte feroviare aflate pe dyada tunisiano-algeriană. Marocul, cu o singură legătură ferată tranfrontalieră (și aceea inoperabilă din anii ’90
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
la rețeaua feroviară exterioară dispun de o rețea de căi ferate de peste 3.000 km. lungime și între 1-3 puncte feroviare frontaliere. Este o grupă formată din 3 state arabo-africane mari, respectiv Algeria, Egipt și Sudan, a căror rețea feroviară deservește la un nivel satisfăcător necesitățile interne, dar care dispune de puține legături feroviare cu exteriorul, suplinite parțial de legăturile asigurate de infrastructurile aeriană și navală. spațiile neracordate la sistemele feroviare din exterior cuprind atât cele 2 state a căror rețea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig. 109). Acestea au o pondere de 40,9% pe ansamblul domeniului arabofon - 74 porturi, cu proporții mai ridicate în țări subdezvoltate precum Sahara Occidentală (100%), Sudan (88,9
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce revine pentru fiecare port de pe teritoriu (Tabelul nr. 66). Valoarea medie a segmentului de coastă marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială (247,8
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Statele ce dețin căi fluviale navigabile sunt echipate cu infrastructuri portuare fluviale cu densități reduse de-a lungul cursurilor de apă,fapt ce demonstrează valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în spațiul arabofon este de 86.962 kmp., dar în statele mari unui port îi revine o suprafață cu mult mai mare: Mauritania (un port
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în spațiul arabofon este de 86.962 kmp., dar în statele mari unui port îi revine o suprafață cu mult mai mare: Mauritania (un port deservește o suprafață de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au mărimile hinterlandurilor deservite de porturi sub media regională: Malta (158 kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea porturilor maritime pe coastele litorale și mărimea suprafețelor deservite de infrastructurile portuare respective, permite aprecierea gradului real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
real de echipare a entităților teritoriale cu infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri portuare) și din Oman (datorită lungimii mari a perimetrului costier). spațiile deservite la nivel mediu de infrastructurile portuare sunt echipate cu terminale cărora le revin suprafețe cuprinse între 50.000-200.000 kmp. și sub 200 km. liniari de litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
regiunea adiacentă strâmtorii Bab-el-Mandheb, pentru Eritrea (2 porturi pe 1150 km. de coastă), Sudan (3 porturi maritime), Somalia (4 terminale), Yemen (8 porturi pe 1906 km. de țărm), dar și pentru Sahara Occidentală (2 porturi pe 1110 km.). spațiile foarte slab deservite de infrastructurile portuare corespund statelor mari(de peste 1 milion kmp.), cu fațade litorale considerabile (peste 700 km. lungime), dar cu puține unități portuare raportat la dimensiunile corpului teritorial, ceea ce determină concentrări portuare scăzute, unui port revenindu-i o suprafață deservită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]