1,678 matches
-
aceeași coordonată geografică rămâne înscris - în cartea la care ne referim - și Mircea Popescu care, menționându i pe Mihai Iancu , Alexandru Th. Obreja (de la Gugești) și Grigore Răilean u, mărturisește sec: „sunt și eu unul din absolvenții Liceului „Cuza Vodă”, destăinuindu-ne apoi, relaxat, întâlnirea sa cu cei cărora le dăruiește... medalioane biografice de interes; Ion Băbâi, operând cu metafore „Rădăcină și tulpină”, se oprește tot la Liceul „Cuza Vodă” din Huși care în anul nonagenar are meritul de a fi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sar de obicei de pe frigider. Pot mima de la cîțiva metri astfel de sărituri, dar am băgat de seamă că nu le impresionează atît de puternic precum presupun că le-ar impresiona o respirație caldă de tată. Am Încercat să le destăinuiesc că sînt scriitor, n-a avut efectul scontat. De fapt, a avut unul de natură contrară: Îndepărtarea lor Învolburată pe alee Împreună cu prichindeii bine ținuți de mînuță ori strîns lipiți de corp. Acel corp gingaș evanescent cu pielea adiind fin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
timișorenii afoni, neiubitori de muzică de fanfară, au scuipat pe tromboane. Unde mai pui că astea trăgeau la picioare. Inițial. Pe urmă-au tras direct În organul cu care se ascultă muzică. În chip bizar, Cornel Nistorescu, În Expres, ne destăinuiește cum a povestit el prietenilor „ce om minunat este domnul Iliescu”. Mie nu mi se pare. Și-l roagă să nu candideze. La fel de bine l-ar fi putut ruga să-și facă operație estetică. Toată lumea a observat ce mult a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Niciodată. A făcut lumea În șase zile, și pe urmă gata, n-a mai făcut nimic. E exact așa cum zic eu”. Un alt supraom, Berceanu, ministrul Transporturilor, a făcut o aceeași ultimă afirmație dar pe altă temă, atunci cînd a destăinuit motivul pentru care era urmărit de securitate, pe vremuri: pentru că-și făcuse un deltaplan cu care voia să fugă peste graniță. Ideea de a emigra ilegal folosind un deltaplan, cu care voia să zboare peste blocuri, cîmpii și Dunăre, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Maitreyi foarte dulce, luîndu-mi ceașca goală. ― De ce astăzi? Eram prieteni mai de mult, de când am început a vorbi împreună serios. Se așeză iarăși pe rogojină și îmi spuse că, dacă am fi fost prieteni buni de tot, mi-ar fi destăinuit tristețea ei. Am rugat-o, și tăcea mereu, privindu-mă. Am tăcut și eu. ― Robi Thakkur n-a fost astăzi la conferință, vorbi. Mărturisirea aceasta mă făcu să sufăr. Aș fi vrut să spun ceva care s-o jicnească, să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
nebunie, ntoxicată de dragoste sau de patos. Aflu sincerități inaccesibile celorlalți, pe care nu le-aș fi bănuit în cele dintâi zile ale prieteniei noastre, ( Notă. Adevărul era că Maitreyi se juca pur și simplu și, chiar după ce Lilu îi destăinuise în ce constă dragostea de soție, ea nu înțelegea nimic și repeta anumite lucruri, numai pentru că o desfătau.)" "Escapada noastră ― Maitreyi, Lilu, Mantu și cu mine ― la un cinematograf de cartier, unde rula un film indian cu Himansural Ray. Cât
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu ochi frumoși, în cearcăne. Un strein, acest camarad al meu, cu care alergasem după atâtea fete și pierdusem atâtea nopți. Viața pe care o începusem mi se părea atât de sacră, încît nici nu mă încumetam să i-o destăinui. Îmi făgădui să mă viziteze într-o zi și își notă cu atenție adresa. ("Pentru vreun eventual mare împrumut", mă gândii eu.) Acasă îi găsii pe toți în sufragerie, luând ceaiul. Erau acolo și Mantu, și soția lui, Lilu, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și a-mi lumina toate ascunzișurile sufletului ei, pe care îl voia divers de al celorlalți moderni, când, ca și oricare altul, trăia și ea un permanent bovarism, nutrindu-se cu idei maxime și adevăruri cu majusculă. Jenia mi-a destăinuit astfel întregul ei dezgust de lume, de societate, de familie și de dragoste, de nesfârșitele ei suferințe, până ce și-a regăsit libertatea, renunțând la totul. Numai despărțirea de muzică, de artă, a fost mai grea. Despre dragoste avea o părere
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o zi mai înainte tovarășului Ulieru, în ziua când ne-am întîlnit întîmplător în fața raionului de umbrele... Pantazi nu încercă să-și ascundă satisfacția. - Vasăzică, trei zile. Ai păstrat secretul pentru d-ta trei zile. De ce? - Nu îndrăzneam să mă destăinuiesc cuiva. Mi se părea, principial vreau să spun, mi se părea evident și în același timp absurd, inaplicabil. Cum s-a și dovedit, de altfel... - Și de ce lui Ulieru? - Pentru că suntem... cum să spun? nu pot spune că suntem prieteni
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de ce lui Ulieru? - Pentru că suntem... cum să spun? nu pot spune că suntem prieteni, dar oricum, este singurul în care am toată încrederea, cu care stau de vorbă... - Deci, îl întrerupse Pantazi, dacă prietenul d-tale Ulieru s-ar fi destăinuit chiar în ziua aceea altcuiva, acel altcineva ar fi avut un avantaj de 24 de ceasuri... Pantelimon ridică încurcat din umeri. - Dar să lăsăm asta, continuă Pantazi. Ce mi se pare senzațional este că ai reușit să dezlegi codul datorită
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Putea acum să descrie situații paradoxale, aparent contradictorii, imposibil de exprimat în limbile existente. Așa cum era construit, acest sistem lingvistic nu putea fi descifrat decât printr-un calculator electronic perfecționat; deci, socotea, nu înainte de 1980. Această certitudine îi îngăduia să destăinuie fapte pe care nu îndrăznise până atunci să le mărturisească în scris. Ca de obicei după o dimineață consacrată lucrului, plecă să se plimbe pe marginea lacului. La întoarcere, se opri la Cafe Albert. Îndată ce-l zări, chelnerul comandă cafeaua
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
numărul celor vii... Ieronim se apropie din nou de pat. - Dar Luchian, începu el încercînd să-și stăpânească emoția, eu, din noaptea aceea, de când m-a chemat Generăleasa lângă ea, nu fac decât asta: să vorbesc despre ce mi-a destăinuit ea. Dar pentru că am jurat, nu le pot spune așa cum mi-au fost spuse mie cu limbă de moarte, ci le destăinuiesc în parabole și legende, în anecdote și imagini. De când s-a prăpădit Generăleasa, eu nu fac altceva, nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceea, de când m-a chemat Generăleasa lângă ea, nu fac decât asta: să vorbesc despre ce mi-a destăinuit ea. Dar pentru că am jurat, nu le pot spune așa cum mi-au fost spuse mie cu limbă de moarte, ci le destăinuiesc în parabole și legende, în anecdote și imagini. De când s-a prăpădit Generăleasa, eu nu fac altceva, nu pot face altceva decât să vă spun, dar voalate ca într-o oglindă veche, cum a fost oglinda noastră, nu pot face
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întâmplări, s-a dus la ducele de Baudricourt, care era comandantul oștilor din Vaucouleurs, fidele moștenitorului tronului Franței, Charles ÎCarolă al VII- lea. - Ce-i cu tine, fetiță, ce dorești de la mine? Până atunci, Jeanne tăinuise miracolul vocilor. Nu se destăinuise nici părinților și nici chiar confesorului ei. Pentru a-și motiva și susține prezența, a declarat: - Vreau să-l ajut pe rege! - Tu? Nu vezi cum arăți? Ai ținut în mână măcar o dată o sabie? Râzând batjocoritor, Baudricourt a sfătuit
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
Pâcu, însă, mângâia trupul ulcelei cu vin cu o plăcere deosebită și pufăia din lulea cu satisfacție. Cum se vede treaba, moș Pâcu știe să te țină cu sufletul la gură și când ești gata să ți dai sufletul îți destăinuie taina poveștii râzând...Si traista lui cu povești îi plină plinuță. Nici nu se simte că le scoate una câte una și le împrăștie cu dărnicie - l-a lăudat Vasile Hliboceanu. Păi nu spuneam eu că Pâcu s-o născut
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
se întâmplă în familia ta, de ce nu vrei să mergi la ai tăi? Îi povesti cum ajunsese acolo, că se simțea la școală ca la el acasă, iar tata îl voia înapoi în sat. Directorul îl privi lung, și-i destăinui cu o voce gravă: - Nu voiam să-ți spun, dar după ce te-am ascultat, m-am convis că trebuie să știi. Tocmai a sosit o telegramă de la el, îmi cere actele tale și retragerea din școală, fiindcă-i bolnav, nu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nefericită a sentimentului de iubire neîmplinită; ea refuză să apară pe scenă, dar este convinsă a scrie: Îi recomandă un stil precis "Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără caligrafie." O caracterizează: În următoarele note de subsol, prozatorul destăinuie numele acelui "enigmatic X" de care era îndrăgostită doamna T. El este Fred Vasilescu, tânăr aparținând, după spusele scriitorului, acelor "fruntași adevărați în activitatea lor, oricare ar fi ea..." Tânărul era chinuit de o poveste de iubire, despre care autorul
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
un cheag străin în inimă" și că " Am intrat acum în propria mea viață." Trăiește intens nevoia retrăirii și a destăinuirii: Simte cu aceeași tărie că nu o mai vede pe doamna T.: Ladima este prima persoană căreia Fred îi destăinuiește chinurile prin care trece iubind-o pe doamna T., simțind o pornire inexplicabilă pentru confesiune: În seara în care privește înmărmurit spre geamul femeii iubite, sufletul i se limpezește când îl vede pe Ladima, cel căruia-i poate mărturisi trăirea
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
de ezitare, jurnalul lui Fred este trimis doamnei T., care află cu surprindere că fusese iubită la fel de tare cum ea însăși iubise. Din discuția doamnei T. cu naratorul, reiese că ea fusese tot timpul frământată de incertitudinea iubirii: ; Ea se destăinuie spunând că l-a iubit pe Fred cu pasiune, cu voluptate și nu a înțeles niciodată de ce el întrerupsese această relație. Naratorul renunță definitiv la aflarea unor eventuale răspunsuri privind iubirea ciudată dintre cei doi, deoarece adevărurile nu trebuie limitate
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
găsesc răspuns... Sunt un om simplu, dar cu atâtea probleme... Poate că aceasta e din cauza că mereu sunt eu. Poate că în viața aceasta, reușesc numai oamenii fățarnici... Dar, atunci, pentru ce suntem noi, ceilalți? Noi, persoanele care mereu ne destăinuim sentimentele noastre, noi aceștia care-i credem și-i iubim pe acei care fac parte din cealaltă categorie... Și mult va continua? Cât timp viața va fi așa? De ce anume eu? Cu ce am greșit?... Mereu mă întrebam și, iarăși
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
o trimiseseră pe necunoscute drumuri... Lunile treceau și cu cât sarcina Inei avansa Olga o alimenta cu asigurări privind sprijinul, loialitatea și grija ei ca lucrurile să curgă în mod normal, fără complicații. În momentele lor de tihnă, Ina îi destăinuia lui Alex ce fericită era că avea o prietenă devotată ca Olga. Alex, mai prudent, o sfătuia să nu fie atât de încrezătoare, să aibă totuși unele rezerve față de comportamentul Olgăi, care era întotdeauna ca o oală astupată și nu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cele din urmă să poposească în dormitor. Se așeză pe patul moale, rugându l pe Victor să ia loc lângă ea pentru că are de gând să-i facă o mărturisire importantă. Victor se conformă docil, așteptând ca Olga să i destăinuie marele ei secret. Cele câteva minute se scurseră în tăcere. Din întregul comportament al lui Victor se vedea că se află într o așteptare neliniștită. Văzând că răbdarea îi este pusă la încercare, că Olga își poartă cu dezinvoltură privirile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
dezlipi ochii mult timp de vitrina acestuia. Părinții bănuiră ce anume îl atrăsese, dar îl lăsară să și mărturisească singur dorința. Nu făcu decât vreo câțiva pași, întorcând mereu capul spre magazinul cu pricina și, în cele din urmă se destăinui. - Aș vrea să învăț să cânt și eu la vioară! Îmi place așa de mult acest instrument! - Dacă tu vrei! Trebuie să știi însă că a cânta la vioară bine, ca un virtuoz, vreau să spun, este destul de dificil, îl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de a prinde teren în spațiul cucerit. - Amor, spui? - Ai tu un alt termen? Îl putem înlocui. Când o fată stă pe genunchii unui bărbat și se joacă cu părul lui inelat, să știi că nici la spovedanie nu-i destăinuie preotului tainica ei relație cu bărbatul în cauză! - Și tu ai putut să crezi așa ceva? - Eu nu cred nimic! Îl știu pe soțul tău ca pe un om integru, nu s-ar coborî el până la o fătucă, în fond, o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
tu, eu nu-ți pot plăti nici cu milioane... Tu m-ai făcut femeie căci rămăsesem o fecioară frigidă. Asta mă face sclava ta În eternitate...“. „Retorică goală“, i-am răspuns; observ acum că sufăr teribil tocmai pentru că mi-a destăinuit acest secret. Dacă ar fi fost așa, aș fi vrut să simt că-mi aparține corporal numai mie, dar, instinctiv, o bănuiesc de minciună și cred că mă trădează dintotdeauna. De dinainte de a-i promite c-o voi lua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]