4,169 matches
-
Îmi cer scuze, spuse Barry Sindler. Vreți să repetați, domnule Diehl? Ce ați spus? — Am spus că vreau ca soția mea să fie testată. — Vă pot asigura că aceste proceduri o vor testa la maxim. Și, bineînțeles, vom pune un detectiv pe urmele ei, vom vedea cât de mult bea, dacă ia droguri, dacă stă în oraș nopțile, dacă are legături lesbiene, tot tacâmul. Procedura standard. — Nu, nu, zise Diehl. Vreau să fie testată genetic. Pentru ce? Pentru tot, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cineva să fie proprietarul lui? Brevetele pentru gene sunt absurde din același motiv. Nu îți trebuie multă imaginație ca să-ți dai seama că brevetarea monopolistă inhibă creația și productivitatea. Dacă creatorul lui August Dupin ar fi putut fi proprietarul tuturor detectivilor din ficțiune, nu i-am mai fi avut pe Sherlock Holmes, Sam Spade, Philip Marlowe, Miss Marple, inspectorul Maigret, Peter Wimsey, Hercule Poirot, Mike Hammer, J.J. Gittes și mulți alții. Această moștenire bogată fictivă ne-ar fi fost refuzată, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
iubește, că te admiră necondiționat și că e Înnebunit după tine. — Toți ceilalți prieteni ai mei, care ne-au văzut Împreună, sunt de aceeași părere, cu excepția ta. — Ce fel de dragoste e asta, În care ai nevoie de spioni și detectivi ca să-ți dai seama dacă un bărbat te place sau nu? Cum se face că e amabil și drăguț cu tine doar când sunt și alți oameni În jur, dar nu te invită niciodată la o Întâlnire? — Pentru că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
filmul preferat al lui Charlie, Îl văzuse pentru prima oară la sfârșitul anilor ’70, când era student la Paris, unde Își cunoscuse și viitoarea soție. Desert Rose Încerca să se concentreze pe imaginile lente În alb și negru, ca un detectiv În căutare de indicii pentru psihicul lui Charlie. Să descopere ce-i plăcea atât de tare la acest film. Intriga era complicată, melodramatică și greu de crezut. Filmul o plictisea, dar era singura legătură pe care o putea stabili cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și o bluză, apoi deschise ușa, tremurând. Doi tipi masivi intrară În apartament. — NYPD, sunteți Dorri Ravan, cunoscută și sub numele de Desert Rose? Întrebă cel mai mic dintre cei doi. Își fluturară amândoi insignele. — Da... murmură ea. — Eu sunt detectivul Fitzgerald, zise primul, un bărbat Înalt, ciolănos, cu păr negru, mustață subțire și ochi albaștri, cu o sclipire răutăcioasă. El e detectivul Robinson. Cel de-al doilea bărbat avea și el un păr des, alb, gene și sprâncene incolore, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Desert Rose? Întrebă cel mai mic dintre cei doi. Își fluturară amândoi insignele. — Da... murmură ea. — Eu sunt detectivul Fitzgerald, zise primul, un bărbat Înalt, ciolănos, cu păr negru, mustață subțire și ochi albaștri, cu o sclipire răutăcioasă. El e detectivul Robinson. Cel de-al doilea bărbat avea și el un păr des, alb, gene și sprâncene incolore, o față grăsuță, rozalie și două bărbii duble. Albinos și obez, semăna cu un urs polar. — Mă mai țineți minte? o Întrebă Fitzgerald
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de filmări și se alesese cu o sută cincizeci de casete prost filmate, care aveau nevoie de editare. Voise să termine filmul În două luni și să câștige un Oscar din prima, avea discursul pregătit. Desert Rose Îl privi pe detectivul Fitzgerald și Își aminti că o sunase de două ori În toiul certei cu Charlie, la târgul de artă. Nu numai că acuzațiile lui erau nefondate, dar nici n-o credea că era În L.A. și Îi tot repeta să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
știa dacă din cauza fricii, a febrei sau a amândurora. Își sună avocata, o prietenă care o ajutase și În trecut, În schimbul unor lucrări de artă. Intră robotul, care-o informă că avocata avea câteva zile de concediu. — E disponibilă? Întrebă detectivul Fitzgerald. — Din păcate nu, dar va fi În curând, blufă Desert Rose pierdută. Își luă șalul și-i urmă pe detectivi În stradă; aerul proaspăt o ajută să-și recapete pe moment siguranța de sine. — Domnule detectiv Fitzgerald, am cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
unor lucrări de artă. Intră robotul, care-o informă că avocata avea câteva zile de concediu. — E disponibilă? Întrebă detectivul Fitzgerald. — Din păcate nu, dar va fi În curând, blufă Desert Rose pierdută. Își luă șalul și-i urmă pe detectivi În stradă; aerul proaspăt o ajută să-și recapete pe moment siguranța de sine. — Domnule detectiv Fitzgerald, am cel mai bun avocat din oraș care va dovedi că sunt nevinovată. Dana Diamond a făcut acuzații false și va avea necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
E disponibilă? Întrebă detectivul Fitzgerald. — Din păcate nu, dar va fi În curând, blufă Desert Rose pierdută. Își luă șalul și-i urmă pe detectivi În stradă; aerul proaspăt o ajută să-și recapete pe moment siguranța de sine. — Domnule detectiv Fitzgerald, am cel mai bun avocat din oraș care va dovedi că sunt nevinovată. Dana Diamond a făcut acuzații false și va avea necazuri din cauza asta. Ursul polar, care-și târa picioarele În urma lui Fitzgerald, râse. — Serios? Sigur că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Ne grăbim, mai avem și alți infractori de prins pe ziua de azi. Robinson acceleră și luă o curbă bruscă. Desert Rose simțea că nu se mai putea abține, era o chestiune de secunde. — Vă rog... — Aproape am ajuns, zise detectivul Fitzgerald. Mașină viră din nou, Robinson puse o frână bruscă și iranianca nu mai avu ce face, vomită pe picioarele ei, pe jos și pe banchetă. — Iisuse! țipă Robinson fără nici o urmă de compasiune. Ești bine, Vaughn? Fitzgerald se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
stătea la un birou așezat lângă peretele lung de la intrare, citind The Post și sorbind dintr-o cafea de la Starbucks. Ceilalți doi dispărură fără un cuvânt. Desert Rose se apropie clătinându-se de gardian. — Îi puteți suna, vă rog, pe detectivii care m-au adus? Nu pot să stau aici o mie de ani... mi-e rău. Bărbatul ridică ochii din ziar și o privi, vizibil deranjat. — N-ați vrea să vă așezați și să nu mai vorbiți, vă rog? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
borăște! Desert Rose tremura. — De ce-mi vorbești În halul ăsta? Ridică din nou privirea, nervos că-l tot Întrerupea. Îți spun pentru ultima oară, zise el rar, taci ! Dar de data asta formă un număr și-i sună pe detectivi. Robinson ajunse primul, gâfâind greu după ce urcase atâtea scări. — Detectivul Fitzgerald face curat În mașină. Baia e acolo, poți merge. Fugi imediat să se curețe. Când se Întoarse, revenise și Fitzgerald. — Crezi că o să te poți stăpâni de-acum Încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ăsta? Ridică din nou privirea, nervos că-l tot Întrerupea. Îți spun pentru ultima oară, zise el rar, taci ! Dar de data asta formă un număr și-i sună pe detectivi. Robinson ajunse primul, gâfâind greu după ce urcase atâtea scări. — Detectivul Fitzgerald face curat În mașină. Baia e acolo, poți merge. Fugi imediat să se curețe. Când se Întoarse, revenise și Fitzgerald. — Crezi că o să te poți stăpâni de-acum Încolo? o Întrebă. Trebuie să mergem să-ți luăm amprentele. Jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
brutal cu degetele ei de la bun Început. Desert Rose țipă de durere și Își strânse degetele de frică. Fitzgerald Îl strigă pe Robinson. — James, vino și ajută-mă până nu-i rup degetele! În cele din urmă, un al treilea detectiv reuși să-i ia amprentele ca lumea. De Îndată ce terminară, Fitzgerald o luă din nou În primire pe Desert Rose. — Doamnă, sunteți arestată. Acum trebuie să fac actele. Abia atunci Începu adevăratul coșmar al lui Desert Rose. — Cum ai reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de care, deocamdată, Eco nu poate să se desprindă? În general, acesta păstrează primordialitatea actului povestirii, reluînd elementele tradiționale ale eposului originar; se bazează stereotip pe o queste, adică pe o căutare primitivă, convertită În ancheta romanescă. Cineva, un actant detectiv (Însoțit de unul sau doi colaboratori) caută ceva, sau anchetează condițiile concrete (cu toate conexiunile logico-temporale) ce au dus la declanșarea unui anumit eveniment, de cele mai multe ori o crimă sau un rapt. Intriga polițistă nu se suprapune nicidecum structurii unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
e atît de sigur că poliția va descîlci oarece. Simte aici un mister care este dincolo de capacitățile poliției din Wintry City, care amestecă mituri și Balcani, ideologii și o prințesă frumoasă. Ar fi posibil, dar foarte puțin probabil, ca un detectiv cu un doctorat În istoria religiilor să scoată lucrurile la lumină. Wakefield se duce În camera lui, lăsînd-o pe Susan la bar În fața unui martini. În drum spre camera lui, În lift, Îl sună pe Zamyatin. — SÎnt În budă, prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îi povestește despre furtul din cimitire. — Ce să-ți spun, mare scofală, așa se fac afacerile peste tot, prietene. Ce-ai vrea, ca morții să aibă casele cele mai bune? Uite care-i treaba, toată chestia asta cu munca de detectiv este o prostie. Ar trebui pur și simplu să-ți iei o vacanță, spune Ivan, dar Wakefield Își continuă pînda. Într-o după-amiază, poarta curții rămîne deschisă și Wakefield studiază șantierul cu un binoclu de operă. Proiectul pare a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fi putut duce Ralph. După aproape două ore era prea extenuată să mai continue căutarea. Își uitase mobilul și hotărî să treacă pe la redacție ca să-l sune pe Jack. Poate că Jack îl găsise deja de câteva ore, făcând pe detectivul în întuneric în fundul grădinii, și nu reușise să dea de ea. Toate luminile erau aprinse la etajul doi al clădirii redacției. Fran o luă la fugă, în timp ce inima îi bătea nebunește. Dar era doar Flo, femeia de serviciu, care golea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
fie. Același chip. Tomoe strâmbă din nas a dispreț, gest atât de familiar ei, și zâmbi cu sarcasm. — Ce s-a întâmplat, Tomoe? — Ai văzut prea multe filme proaste. Criminalul se dovedește întotdeauna a fi un prieten din copilărie al detectivului care-l urmărește. Ție îți cam plac prostiile de felul ăsta și am impresia că vrei să ți se întâmple una ca asta. — Așa crezi? spuse încet Takamori. L-a făcut să se simtă foarte caraghios. Și-a întors privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
o ia. — Dacă-l căutați pe străin, să știți că e la infirmerie. Vă rog să coborâți la subsol și să așteptați pe coridor. Coridorul îngust de la subsol era luminat foarte slab. Acolo se afla sala de interogatoriu și biroul detectivilor. Ușa sălii de interogatoriu era întredeschisă și au văzut doi polițiști stând jos pe o rogojină. Mâncau udon. — Ați venit după străin? întrebă unul din polițiști, ieșind grăbit din birou și îmbrăcându-și haina în timp ce vorbea. Era lat în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
L-a descoperit bătrânul de la popasul din apropiere, care plecase la pescuit. Când s-a apropiat de apă, a văzut cam la cincizeci de metri de mal ceva lung, maro închis, acoperit de apa mlaștinii. Au sosit imediat polițiști și detectivi ca să facă cercetări. Patru ore mai târziu și-au dat seama, din scrisorile și carnețelul pe care le-au găsit în buzunarul omului, că era vorba de Endō, din banda lui Hoshino din Tokyo. A fost imediat transportat la spitalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
primise pe el și pe Tomoe, când s-au dus la secția de poliție Marunouchi ca să-l ia pe Gaston, stătea pe canapea, cu picioarele întinse. — Bună ziua. Mă bucur să vă revăd. — Îmi cer scuze că vă deranjez la serviciu. Detectivul purta pantaloni negri și o cămașă albă cu mâneci scurte. Am venit în legătură cu străinul. Tot nu știm nimic de el. Kobayashi și Endō sunt arestați, așa că am terminat cu ei, dar străinul a dispărut pur și simplu. — Zău? — S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
niște tufe Îi amenință rânjindu-și colții ascuțiți ca niște căngi. Un tip În scaun cu rotile, obez și cu o fizionomie de criminal chemă câinele cu câteva clipe Înainte ca acesta să-i sfâșie. — Nu sunt deloc un bun detectiv, Încercă Sasha să atenueze puțin tensiunea. Concediază-mă, dar nu mă da la câini, sunt nevinovat. Observă mulțumit că Emma se străduia să zâmbească. Ieșiră În bulevardul Rinascimento. Întrebară taximetriștii opriți În stație, apoi gardienii care făceau de pază la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mea, iar eu sunt invitata lor și, poate, de ce nu, și ei vor veni odată în dimensiunea mea. Mihai Miriam, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Șoltuz Cristina Sherlock Holmes în Hawai Sherlock Holmes, marele detectiv și erou de care s-a auzit și în zilele noastre, a avut nevoie și el de niște clipe de relaxare. Vă voi povesti una dintre aceste clipe, adică mai precis pe cea în care s-a dus în Insulele
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]