1,754 matches
-
care se servește gândirea pentru a se exprima și comunica. Aceasta este poziția „instrumentalismului lingvistic”. În această concepție, limbajul nu are nici o influență asupra gândirii, nu are decât menirea de a întrupa gândirea deja constituită. La extrema cealaltă avem poziția „determinismului lingvistic”, în care limbajul este văzut ca având nu doar influență asupra gândirii, ci chiar rolul formativ de constituire a acesteia. Kant evidențiase rolul constructiv al gândirii în ce privește experiența sau cunoașterea lumii, Humboldt reflectase acțiunea formativă a limbajului asupra gândirii
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
preia, pur și simplu, concepția kantiană și o aplică la nivelul limbii, după care mai face un pas, spunând că limba maternă determină un anumit tip de experiență. În Tractatus logico-philosophicus, Wittgenstein, chiar dacă merge și pe ideea unui constructivism sau determinism lingvistic în ceea ce privește experiența ori cunoașterea lumii, are ca poziție centrală faptul că limbajul reprezintă sau reflectă lumea reală. Pentru gânditorul vienez, „totalitatea propozițiilor constituie limbajul.[...]. Propoziția este o imagine a realității. Propoziția este un model al realității, așa cum ne-o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de cunoaștere”, iar opera de artă este postulată ca „suprastructură cerebrală, sensibilizată”. K. susține „valorile spirituale și estetice”, în defavoarea celor „pragmatice, de oportun naționalism, culturalism și politicianism”, de pe poziții declarat antitradiționaliste: „Atitudinea aceasta nu se caracterizează prin arbitrar; un întreg determinism istoric o impune. Și mai ales ortodoxismul de emisiune postbelică ce tinde a obstrua europenizarea conștiinței și de a ne readuce cultura, printr-o mistică paseistă, la faza ei de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
procesele de diferențiere socială și diminuează mărimea piețelor lor interne" (Laclau 1979: 37). De aceea el descrie relațiile de putere în cadrul sferei de schimb (monopolul) și în cadrul sistemului politic (coerciția extra-economică). La fel, Bill Waren (1980) reinstituie autonomia politicii, respingînd determinismul economic care apare în unele scrieri despre dependență. În viziunea lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care ar trebui văzută ca un fenomen economic, și impactul statelor capitaliste
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu-noașterii practice oferite de Realpolitik. Waltz deduce necesitatea realismului din diferența calitativă dintre domeniul internațional și politica internă. Din moment ce legile de comportament ale sferei internaționale nu pot fi reduse la politica de stat, după cum spune el, trebuie să existe un determinism internațional, pe care îl numește structural. Waltz îl combină cu o perspectivă acceptabilă economic și științific, bazată pe conceptul de anarhie și pe analogia cu piața. Totuși, așa cum s-au grăbit să sublinieze neoinstitu-ționaliștii, anarhia singură nu confirmă în mod
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
toată lumea știe că ele trebuie îmbinate. Chiar dacă declarăm că ambele niveluri sînt reciproc constitutive, adică adoptăm soluția cea mai evidentă, aceasta nu ne este de nici un folos în explicarea reală a evenimentelor particulare, unde trebuie să dăm prioritate cauzalității sau determinismului. Puțin altfel spus, ceea ce contează este originea părții dinamice a teoriei: efectele acțiunii individuale, fie ele intenționate sau nu, sau legile aflate într-o evoluție lentă, ale structurii autoreproductive. Se poate reformula, dar nu se poate rezolva problema cu oul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înțelegere și comportamente ce pot eluda controlul conștient al factorului de decizie. Ele pot clarifica evenimente lăsînd gîndirea să se concentreze asupra datelor particulare. Aceasta nu înseamnă totuși că ele determină comportamentul, ceea ce ar putea duce la un fel de determinism structural. Ceea ce se poate spune este că înscrierea un eveniment particular într-o analogie istorică este un puternic mecanism de legitimare a acelei acțiuni, care este considerată a fi lecția evenimentului istoric respectiv. Cînd Saddam Hussein a fost comparat cu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o anumită interpretare a cartezianismului, din care, bineînțeles, este exclus rolul subiectivității. Critica structuralismului 49 se centrează pe câteva coordonate esențiale: lipsa unui concept adecvat pentru istoricitate, structuralismul acționând sincronic și nu diacronic (din moment ce sistemele sunt permanent stabile); "propovăduirea" unui determinism total, deoarece se referă doar la structuri anonime, care ar exclude libertatea, inițiativa sau alegerea; însăși definirea conceptului de structură, care pare a masca chiar fundamentul metafizic pe care dorește să-l combată, și anume subiectul. În plus, structuraliștii mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sfârșitul contradicțiilor interne ale sistemului, din moment ce nu mai există un reper referențial, cât și al revoluției ca atare, înțeleasă în termenii potențialului original al omului de a schimba ordinea lucrurilor. Teoria lui Baudrillard pare a suferi aici de un profund determinism, din moment ce realul este încastrat în regulile codului, iar subiectului nu-i mai revine decât sarcina de a răspunde la testările codului. Astfel, din obiectul consumat, utilizat (după cum a fost el prezentat în primele lucrări) se ajunge deja la o altă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului și al imitației modelelor occidentale, sfârșind prin a explica valoarea estetică în grila determinismului psihologist, regionalist și etnicist. Rezumând, în opinia autorului Istoriei literaturii române contemporane perenitatea operei eminesciene n-ar fi fost posibilă dacă genialul ei autor nu reușea să exprime caracteristicile cele mai reprezentative ale spiritualității românești, ale "psiheei" colective, într-o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
preț și setea de putere, iarăși cu orice preț. Ne întrebăm însă dacă a fi nefaustic este într-adevăr un motiv de a fi foarte încântați de noi înșine. și, în orice caz, dacă avantajele spiritului faustic, inventat de penibilul determinism cultural al lui Spengler, nu depășesc cu mult dezavantajele lipsei sale. De altfel, cartea întreagă stă pe o contrazicere fundamentală: dacă modelul european este unul faustic, iar acest model este paradigma întregii lumi (eurocentrismul lui Constantin Noica este manifest și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În romanul lui Al. Jar cu virulență, În accentul pe care autorul Îl pune pe fiziologic. Ori, aceasta Însemnă reducerea la minimum a factorului de conștiință, abandonarea omului În mijlocul realității care acționează asupra lui și-l covârșește sub un imperios determinism. (Ă). Mulți artiști nu Înțeleg de ce un anume tip de descriere a mizeriei, a Întunecimii, a apăsării oamenilor, În loc să fie progresist, servește burghezia. Ei nu Înțeleg Încă nici de ce Îngroșând abjecția exploatatorilor, Înfățișându-i În bălăceala lor sorbidă și făcând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
țării, dar, ca orice tip de leninism, orientat înspre viitor, nu înspre trecut. Acesta din urmă conta doar în măsura stabilirii unui raport "dialectic" între trecut și prezent; depozitarul fundamental al leninismului romantic va fi însă fără îndoială viitorul "comunist". Determinismul futurist al regimurilor leniniste poate fi înțeles pornind de la o idee marxistă. Friedrich Engels considera, în a sa Dialectică a naturii, că timpul și spațiul nu pot fi înțelese abstract ca fiind infinite. Dimpotrivă, infinitatea lor devine inteligibilă numai prin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală neurodegenerativă ca frecvență în populația generală; 16 forme cunoscute în prezent ca având determinism genetic de tip mendelian, marea majoritate având un caracter sporadic (b. Parkinson idiopatică). Se manifestă clinic prin semne și simptome motorii care în timp pot deveni foarte invalidante, producând handicap major, și semne și simptome nonmotorii: tulburări de somn, neurocognitive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
ș.a.) adesea asociate și cu alte boli neurodegenerative (SLA, degenerescențe fronto-temporale, boala Alzheimer); cauza vasculară este de asemenea relativ frecvent întâlnită. ... b) Boala Parkinson - a doua boală neurodegenerativă ca frecvență în populația generală; 16 forme cunoscute în prezent ca având determinism genetic de tip mendelian, marea majoritate având un caracter sporadic (b. Parkinson idiopatică). Se manifestă clinic prin semne și simptome motorii care în timp pot deveni foarte invalidante, producând handicap major, și semne și simptome nonmotorii: tulburări de somn, neurocognitive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
sa spre înțelegerea diferitelor legități ale realității obiective. Aceasta se realizează însă diferit de la o orânduire socială la alta. În condițiile socialismului, mai mult ca în oricare altă societate, sporește considerabil rolul factorului subiectiv în realizarea progresului social. În socialism, determinismul istoric capătă trăsături noi, se schimbă fundamental raportul dintre spontan și conștient. Ritmul făuririi și dezvoltării societății socialiste este în mod hotărâtor influențat de convergența desfășurării factorilor obiectivi și subiectivi. Cu cât factorul subiectiv reflectă mai adecvat și mai deplin
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a activităților. Odihna cea mai eficientă nu constă în inactivitate și lenevie, ci în schimbarea unei activități cu alta, libera alegere a activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a se recrea, pentru a-și dezvolta formarea și informarea dezinteresată pentru a participa la o activitate socială obștească sau pentru cultivarea liberă a capacităților sale creatoare. Acest aspect al timpului liber nu înseamnă însă libertate absolută și excluderea oricăror determinisme, ci doar eliberarea de obligațiile primare și libera alegere a activităților. Odihna cea mai eficientă nu constă în inactivitate și lenevie, ci în schimbarea unei activități cu alta, libera alegere a activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe un „destin”al individului și-a găsit destul de repede infirmări, consecutiv unor cercetări cu loturi comparate. în Franța, opunându-se teoriei lui Lombroso, A. Lacassagne (1885-1914) a direcționat comprehensiunea crimei spre factorii sociali. Fără a fi un adept al determinismului social, Lacassagne susținea că există atât factori biologici, cât și factori sociali care conlucrează în cazul indivizilor ce ajung la crimă. Pentru el, recidiva constituia o dovadă a existenței unei predispoziții biologice și, în consecință, propunea înființarea unor colonii pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
and Establishment Size”, American Sociological Review, vol. XLIX, nr. 3. Haveman, H.A. (2000), „The Future of Organizational Sociology: Forging Ties among Paradigms”, Contemporary Sociology, vol. XXIX, nr. 3. Hrebiniak, L.G.; Joyce, W.F. (1985), „Organizational Adaptation. Strategic Choice and Environmental Determinism”, Administrative Science Quarterly, nr. 30. Leifer, R.; Delbeqo, A. (1978), „Organizational/Environment Interchange: A Model of Boundary Spanning Activity”, The Academy of Management Review, vol. III, nr.1. Markovsky, B.; Skvoretz, Willer; Lovaglia, D.; Erger, M.J. (1993), „The Seeds of
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ideea amintit], c] însuși sensul „binelui” și al „r]ului” este derivat din voința lui Dumnezeu, c] numai prin Dumnezeu putem ști ce este bine și c] doar credință în Dumnezeu ne poate motiva s] action]m moral. 47. Implicațiile determinismului ROBERT YOUNG Întregul aparat implicat în procesul de luare a deciziilor morale, laudă și condamnarea. Recompensă și pedeapsă, par a pleca de la ipoteza potrivit c]reia în circumstanțe normale, suntem responsabili pentru ceea ce alegem în mod liber s] facem. Determiniștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
univers, inclusiv pentru comportamentul uman. Pare a se sugera astfel c] oamenii nu aleg în mod liber s] fac] orice, iar această implic] faptul c] nu suntem responsabili din punct de vedere moral pentru tot ceea ce facem. Sunt etică și determinismul incompatibile? Postfaț] PETER SINGER Index Despre autorii articolelor Brenda Almond este lector de filosofie și educație la University of Hull. Activeaz] că coeditor la Journal of Applied Philosophy. Moral Concerns și The Philosophical Quest sunt dou] dintre c]rțile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din nordul Indiei. În calitate de prinț al acestei regiuni în secolul al VI-lea î.Hr., Siddhartha a fost influențat de curentele de gandire ale vremii, de curente ascetice și vizionare, de mișc]ri filosofice de diverse orient]ri (materialism, scepticism, negativism, determinism și teism). De asemenea, era foarte intrigat de rigidit]țile castei, de practică sacrificiilor animale și de indiferență conduc]torilor cu privire la aceste aspecte. Ins] era cu mult mai intrigat de aspecte ale efemerit]ții condiției umane, cum ar fi boală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]