2,118 matches
-
replică modernă la episodul din Arca lui Noe, iar momentul, construit cu dublu înțeles, în care își botează insula are menirea de-a le stârni hazul cititorilor: "fiind izbit, când citea Biblia, de admirabilul paradox potrivit căruia religia face din deznădejde păcat de neiertat, iar din speranță una dintre cele trei virtuți teologale, hotărî ca insula să se cheme de-atunci înainte Speranza, nume-nsorit și melodioas care, pe lângă asta, îi evoca amintirea profană a unei italience focoase pe care-o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
primii doi cronotopi ai romanului, cronotopul Moscovei leagă cele două lumi opuse, astfel încât devine posibilă întâlnirea personajelor care aparțin acestora. În metrou devine posibilă întâlnirea lui Klimentiev cu Nadia, soția lui Nerjin. Pe străzile Moscovei rătăcește Iakonov, în starea de deznădejde resimțită după întâlnirea cu ministrul Abakumov. Se păstrează și legături între cronotopul Moscovei și lumea deținuților; pe vremea când era deținut într-un lagăr, înainte de a face parte din cercul privilegiat al șarașkăi, deținutul Gleb Nerjin lucrase la construcția clădirii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a cultivat această relație, iar acum crede că ar trebui să se împace, "până nu e prea târziu". În acest punct, "marele om" își conștientizează singurătatea, astfel încât îl simte pe Dumnezeu mai aproape decât pe oameni. Imediat, însă, cade în deznădejde. Traseul sentimentelor lui Stalin, de la extaz, la îndoială și deznădejde se dovedește a fi delirul unui bătrân senil, de vreme ce acesta își revine imediat, cu o înghițitură din tonicul său preferat. În propria imaginație, Stalin a urcat treptat spre culmea amețitoare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să se împace, "până nu e prea târziu". În acest punct, "marele om" își conștientizează singurătatea, astfel încât îl simte pe Dumnezeu mai aproape decât pe oameni. Imediat, însă, cade în deznădejde. Traseul sentimentelor lui Stalin, de la extaz, la îndoială și deznădejde se dovedește a fi delirul unui bătrân senil, de vreme ce acesta își revine imediat, cu o înghițitură din tonicul său preferat. În propria imaginație, Stalin a urcat treptat spre culmea amețitoare a stăpânirii absolute, ca "Împărat al Pământului", ca să se prăbușească
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fi delirul unui bătrân senil, de vreme ce acesta își revine imediat, cu o înghițitură din tonicul său preferat. În propria imaginație, Stalin a urcat treptat spre culmea amețitoare a stăpânirii absolute, ca "Împărat al Pământului", ca să se prăbușească apoi în abisul deznădejdii. Tabloul deznădejdii sale este corelat cu cel al decăderii mentale, conturat cu sarcasm de Soljenițîn. Fiorul de a asista la deznădejdea unui om este anulat prin sugestia alterării minții acestui personaj. Sub aspect intelectual, Stalin lasă impresia de structură dezarticulată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unui bătrân senil, de vreme ce acesta își revine imediat, cu o înghițitură din tonicul său preferat. În propria imaginație, Stalin a urcat treptat spre culmea amețitoare a stăpânirii absolute, ca "Împărat al Pământului", ca să se prăbușească apoi în abisul deznădejdii. Tabloul deznădejdii sale este corelat cu cel al decăderii mentale, conturat cu sarcasm de Soljenițîn. Fiorul de a asista la deznădejdea unui om este anulat prin sugestia alterării minții acestui personaj. Sub aspect intelectual, Stalin lasă impresia de structură dezarticulată, fiind lipsit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a urcat treptat spre culmea amețitoare a stăpânirii absolute, ca "Împărat al Pământului", ca să se prăbușească apoi în abisul deznădejdii. Tabloul deznădejdii sale este corelat cu cel al decăderii mentale, conturat cu sarcasm de Soljenițîn. Fiorul de a asista la deznădejdea unui om este anulat prin sugestia alterării minții acestui personaj. Sub aspect intelectual, Stalin lasă impresia de structură dezarticulată, fiind lipsit de judecată și de echilibru. De mai multe ori, el încearcă să-și aducă aminte că are de clarificat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cauzată de un eveniment dramatic, ca moartea unei persoane dragi, pierderea slujbei, un divorț... Se poate manifesta, în cazul unei societăți, printr-o criză, un atac din exterior, o situație revoluționară... Problema se precizează prin perturbări, dezechilibre, dezorganizări, impasuri, dezorientări, deznădejde, sentimente de nedreptate, suferință, nemulțumire, frustrare, alienare (după caz), care o însoțesc. Capacitatea de interpretare și de ghidare a sistemului de valori este puternic pusă la încercare. Se va vedea repede dacă valorile existente sunt sau nu de ajuns pentru
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
suflarea. Sângele din rană îi curgea mereu, șuvoi. Nu mai putea strânge frâul. Frânt de durere, sleit de puteri, s-a prăbușit pe malul râului Someș. Calul s-a rotit în juru-i; l-a privit cu mila, cu îngrijorare, cu deznădejde. Întins pe pământ, Gelu urmărea cu urechea tropotele urmăritorilor. Când îi simți aproape se ridică în genunchi, își smulse săgeata din piept. Și, cu cea din urmă fărâmă de putere, o așeză pe coarda arcului și-o slobozi în dușmani
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
bucurie când văzu că ai iui dobândesc izbânda. Și chiar ar fi chiuit dacă, pe Valea Mureșului, n-ar fi zărit trei pâlcuri mar! de călăreți. Veneau galop, cu sulițele întinse înainte, ca pentru atac. Vin! a strigat Onuț cu deznădejde. Lovesc călăreții din spate. Sunt mulți! Tare mulți! Crișan și alții care au auzit glasul lui Onuț au întors privirile și au văzut primejdia. S-au tras mai spre stânga, în mare grabă, ferindu-se de izbirea din spate. Dar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
zdrențuită ce abia îi acoperea goliciunile. Dacă-i dădeai lui o haină, o cămașă, peste un ceas nu o mai avea; o dădea altu ia pe care îl socotea mai nevoiaș decât dânsul... Întâlnea vădana lipsită de toate și cu deznădejdea în inimă. Înconjurată de droaia copiilor, șapte zece la număr, copii care plângeau de foame, îmbrâncită de la ușa case i bogatului - unde nu i se dădeau nici firmiturile... ca să le împartă cu cânii... Lumânărică o vedea ori de câte ori o întâlnea, o
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
serioși, că în afară de o serie ce hoitari ai revoluției, care s-au îmbogățit de pe urma unui întreg popor, și a unei cohorte de ploșniți grase, hrănite cu bani mulți, numite pompos revoluționari, ce a adus revoluția poporului? Sărăcie, multă, multă sărăcie, deznădejde și jale. Asta i-a adus românului în acest stat, care se proclamă chiar de la articolul 1 a Constituției, „stat de drept, democratic și social". Nu-i așa nea Grigore, că împreună cu ceilalți români asemenea ție, îți vine să vomiți
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
itself to anything. THIRD SERVANT: Go thou. I'll fetch some flax and whites of eggs To apply to hîș bleeding face. Now heaven help hîm. [Exeunt severally.] (Îi scoate și celălalt ochi) Und' ți-e lucirea-acum? GLOUCESTER: Doar beznă, deznădejde! Unde-i Edmund? Edmund, aprinde tot ce-i foc în fire, Plătește grozăvia! REGAN: Afară, trădător! Îl strigi pe cel ce te urăște. El E cel ce ne-a dezvăluit trădarea ta; E prea bun, să te plîngă. GLOUCESTER: Nebun
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-n ea un giuvaer De preț pentru-un sărac. Zîne și zei Sporeasc-o-n mîna ta. Departă-te, Zi-mi bun rămas; vreau să te-aud plecînd. EDGAR: Cu bine, dar, domn bun. GLOUCESTER: Din inimă. EDGAR (Aparte): Mă joc astfel cu deznădejdea lui, Ca să i-o vindec. GLOUCESTER (Îngenunchind): O, puternici zei! Lumea aceasta-o las, și-n ochii voștri, În pace-mi scutur marele meu chin; Dacă-aș putea să-l port mai mult far' să mă cert Cu voia voastră
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mi Semnul contracomenzii. EDMUND: Bine gîndit: ia spadă mea și dă-o La căpitan. ALBANY: Pe viața ta, grăbește! (Iese Edgar) EDMUND: Are porunca mea și-a soaței tale,--N celulă s-o sugrume pe Cordelia, Vina o dînd pe deznădejdea ei, Ca seama și-a făcut. ALBANY: Zeii păzeasc-o! Scoateți-l de-aici! (Edmund este scos). Enter Lear, with Cordelia în hîș arms [Gentleman, and others following.] LEAR: Howl, howl, howl, howl! O, you are men of stones: Had I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de îndată. KENT: Ce de la primul din necazuri și căderi, V-am urmat triștii pași... LEAR: Binevenit fii. KENT: Nici eu, nici alt; e totul negru, trist, de moarte; Fiicele cele mari tocmai s-au omorît Și-s moarte-n deznădejde. LEAR: Da, -așa cred. ALBANY: El nu stie ce spune, și-i în van Să i ne prezentăm. EDGAR: În tot zadarnic. (Intra un ofițer). OFIȚERUL: Edmund e mort, milord. ALBANY: E-un fleac aici. Lorzi, nobili prieteni, ne aflați
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
îi dă aripi ușoare, și, ca să spun așa, îl mută în cer”<footnote Idem, Omilia 29, 2 la Facere, P. G. 53, col. 262. footnote>. Cuvintele dumnezeieștilor Părinți sunt „o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi mare sprijin în ele”<footnote Idem, Omilia 37, 1 la Ioan, P. G. LIX, col. 207
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
și la alți exegeți, care invocă nu doar "realitatea" operei, ci și unele mărturii ale poetului însuși, precum următoarea: "[...] ca să scrii mare poezie trebuie să-ți fie greu pe lume și amar, să pătimești, să te chinuie doruri, amintiri și deznădejdi, să le accepți, să le deschizi porțile gândirii, să le asculți și apoi să le spui lumii"137. Avându-și originea într-un sentiment nesatisfăcut, creația (în special poezia lirică) se opune așadar procreației ("din satisfacție nu ies poezii", ies
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se grămădesc un noian de cifre dar poate cele mai implacabile cifre sunt cele care mărginesc o liniuță, o simplă liniuță care se află între anul de naștere și cel al morții unui om. Toate visele lui, toate iubirile și deznădejdile lui, tot ce a creat, distrus sau urât într-o viață de om se materializează printro liniuță impersonală și anostă care unește două numere, numerele hotar al existenței fiecăruia. Glasul ei suna acum molcom, undeva un greier țârâi înalt și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de plămâni, socotesc că ar fi din partea mea un gest de cinism sau chiar de provocare, discutând cum ar putea fi ei întrebuințați în lupta contra comunismului, înainte de a ști cum vor fi scăpați de mizerie, de boală și de deznădejde"154. Pentru candidații la viața în exil, cea mai gândită sau negândită problemă este aceea a mijloacelor pecuniare. Occidentul promite un tărâm în care orice vis este destinat împlinirii, dar adesea exilul se transformă într-o luptă pentru supraviețuire. Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și întrebare, probabil ale șefilor, și deschid noi piste, noi șantiere, noi fronturi de lucru pentru acest serviciu în continuă activitate"178. Primul volum din corespondență se încheie cu o scrisoare din 6 februarie 1951, în care speranța stă alături de deznădejde, bucuria de tristețe, și, afectiv, mama alături de fiică. Orice cititor al scrisorilor poate identifica sursa nevoii obsesive de a revendica biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe cineva, scriu ceva violent. Deci nu e vorba de literatură, ci de terapeutică fragmentară: sunt răzbunări. Cărțile mele sunt fraze scrise pentru mine sau împotriva cuiva, pentru a nu acționa"190. Tratat de descompunere este așadar, o terapie împotriva deznădejdii, este "expresie tragică a exilului românesc"191. Constantin Noica afirmă că în afară de maladiile trupului și ale psihicului, există și maladii de ordin superior, ale spiritului, care reflectă carența sau refuzul generalului, individualului, determinației din ființă. După fiecare carență sau refuz
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la cultura precedentă. Refuzul specificității, negarea propriei ființe sunt calificativele "ahoretiei". "Ahoretia este o maladie a lucidității"198. Actele artistice sunt cumva tributare maladiilor spiritului, deoarece sunt puse pe seama manifestărilor sufletului, pe seama mișcărilor, modificărilor lui. "Nicio nevroză nu poate explica deznădejdea Ecleziastului, sentimentul exilului pe pământ sau al alienării, plictisul metafizic ca și sentimentul vidului sau al absurdului, hipertrofia eu-lui ca și refuzul a tot, contestația goală, așa cum nici o psihoză nu explică furor-ul economic și politic, arta abstractă, demonia tehnică, sau
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului de persoana întâi, autoarea se identifică cu personajele cărora le împrumută ținuta morală, perspectiva asupra lumii aflată pe pragul colapsului, deznădejdea izolării. Epicul episodic este susținut de prezența naratorului subiectiv al cărui rol este să se descopere cât mai clar. Ambiguitatea întâmplărilor se află în balanță cu claritatea psihologică a naratorului- personaj. Organizarea compozițională bazată pe fluctuația dintre cele două voci
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în închisoare. Sacrificiul mamei îi definește întreaga personalitate, imposibilitatea salvării ei revenind obsesiv. După plecarea din România, între mamă și fiică are loc un schimb de scrisori impresionant ca volum și ca amestec de sentimente și idei. Speranța stă alături de deznădejde, bucuria de tristețe, și, afectiv, mama alături de fiică. Lucrarea identifică sursa nevoii obsesive de a revendica biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]