1,826 matches
-
preocupate de griji, frămîntări și gînduri catastrofice. Acest tip de gîndire prăpăstioasă se axează asupra consecințelor anticipate (ceea ce s-ar putea întîmpla) sau asupra unor așteptări nerealiste legate de sine. Prin urmare, persoanele se vor aștepta la cel mai prost deznodămînt, supraestimînd probabilitatea ca acesta să aibă loc Nu voi avea suficient timp să mă pregătesc, Va ieși prost, Voi pica examenul, Voi căpăta o boală incurabilă sau își vor subestima capacitatea de a face față Nu sînt destul de bun să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
întîmpla dacă ați încerca în mod deliberat să renunțați la așa-zisul control reprezentat de neliniște? Concepțiile pozitive despre neliniște pot fi puse la îndoială folosind strategii asemănătoare. De exemplu, întrebați-vă cînd anume neliniștea legată de cel mai tragic deznodămînt posibil v-a fost de ajutor în acceptarea lui? Este posibil ca răspunsul la această întrebare să fie acela că niciodată nu s-a ajuns la cel mai tragic deznodămînt posibil! Dacă nu vă faceți griji, crește oare probabilitatea de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
întrebați-vă cînd anume neliniștea legată de cel mai tragic deznodămînt posibil v-a fost de ajutor în acceptarea lui? Este posibil ca răspunsul la această întrebare să fie acela că niciodată nu s-a ajuns la cel mai tragic deznodămînt posibil! Dacă nu vă faceți griji, crește oare probabilitatea de a se întîmpla ceva rău? De ce nu încetați să vă faceți griji, ca să vedeți dacă se întîmplă într-adevăr ceva? 5.4. Renunțarea la griji Odată ce ați ajuns în punctul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
à la Revanche Charlotte Pompadour Glace (bouquet) Dessert Café et liqueurs Fine Champagne (1855) Vins Steinwein-Cabinet Mouton Rotschildt (1875) Chateau-Latour (1869) Clos Vougeot (monopole) G.H. Mumm frappé et Moselle mousseux Lupta rămânând indecisă, o a treia masă. Nu voi da deznodământul acestui duel sui-generis, voi spune numai că, pe vremea aceea, oamenii aveau încă vreme să petreacă în felul acesta, iar la București se putea mânca foarte bine. anul 1882 [Un bal al presei. Serbările prințului George Bibescu. Cestiunea Barrère. Petreceri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se crăpa de ziuă, părăseam palatul cu aceleași măsuri de precauție ca la venire. Prezența mea la palat a rămas necunoscută, pînă în ziua de 23 august". 70 Există un document prețios pentru a cunoaște toată urzeala conspirației al cărui deznodămînt a fost 23 august 1944. Este cartea lui Reuben H. Markham, Rumania under the Soviet Yole, care s-a servit de materialul pus la dispoziție de Iuliu Maniu și colaboratorii lui imediați, Ghiță Pop și Solomon. Iată un fragment din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mâinile și-i puse Între degetele Înțepenite porția pregătită: Ia și mănâncă, nenorocitule. Cine știe de când n-ai mai avut nimic Între dinți! Simeon Îi mulțumi și mușcă fără poftă din carnea tare și uscată ca iasca. Aflase acum că deznodământul era aproape și-și spuse că poate era mai bine așa. Cel puțin după aceea Își va găsi liniștea. În aceeași clipă, ca și cum i s-ar fi trimis un semn de sus, simți ceva tare În mormanul de frunze uscate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o făgăduiesc! Adelheid se cățără Într-o clipă pe marginea ferestrei: — N-are rost să mai aștepți până atunci, fiu al Satanei. Du-mi trupul zdrobit tatălui meu, zdrobit, dar curat! Eglord se opri Încremenit. Nu se așteptase la asemenea deznodământ. Moartea prematură a fetei n-ar fi servit planurilor lui. Neștiind ce să spună, se Întoarse pe călcâie și pă răsi odaia, trântind ușa cu furie În urma lui. Jos, În sala cea mare, așteptau doi bărbați. Unul era starețul Otto
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
își vedea atacată și el mica lui cetate, dar, la fel ca cel dintâi, asista neputincios și resemnat la atacurile persistente și tot mai violente ale cuceritorilor, fără a le putea face față, așteptând, cu demnitate, cu măreție și stoicism, deznodământul întâmplărilor prin care i-a fost dat să treacă familiei sale. Moș Butu era încă un om "verde". Avea umerii largi, pieptul puternic, de luptător antrenat, un cap frumos cu părul creț, pe jumătate încărunțit, avea niște ochi căprui calzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
puteri cu ajutorul cărora puteam schimba și deturna Omenirea spre bine! În plus, apărea un alt element ce era dătător de mari speranțe pentru mine în acel moment: dispăreau bolile, toate bolile, inclusiv cele ce evoluau spre un rapid și nedorit deznodământ: moartea! Pavel Coruț îmi vorbea despre existența unui anume corp, unul special, numit corp energetic, despre niște centri pe care puteai lucra întrun anumit fel, despre o energie secretă numită Kundalini și care îți conferea, folosind-o corect, puteri extraordinare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de dinainte de război și mai ales de după aceea 1. Deocamdată este indubitabil faptul că, în toată perioada corespondenței lor, Eliade și Wikander au împărtășit același sentiment antibolșevic, dirijat de fiecare însă în funcție de coordonate diferite. Ceea ce nu înseamnă că, după revelația deznodământului războiului, acest sentiment angrena implicit o revitalizare neonazistă. Înaintede război nu s-au cunoscut, iar contactele filogermane s-au derulat deasemenea foarte distinct pentru fiecare în parte. Prezentarea mai amănunțită a câtorva trăsături ale contactelor germane ale lui Wikander poate
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Domnișorule Cristian... Răcaru te așteaptă... Ionel Fernic te așteaptă... Publicul te așteaptă... Banii te așteaptă, faima te așteaptă, aplauzele, uralele, nu asta visai ? Să cânți ? — Am avut o zi îngrozitoare, dragul meu Sachi. — Nu zău ? Atunci hai să-i schimbăm deznodământul ! — M-am certat cu profesorul Vrăbiescu... îi șoptește Cristi. Lasă, că mâine poate recupera dânsul, și-o să se certe și el cu tine. Acum, hai ! — Nu e de glumă, Sachi, am de ales ! Ori Răcaru, ori Conservatorul. Așa mi-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Partidul ajunsese să fie o organizație de masă, Însă ce conta?! Jocurile puterii se făceau pe ascuns, la vârf. Se proceda În stil mafiot; la nevoie, se și ucidea. „Supușii“ luau cunoștință de o versiune aranjată a lucrurilor abia după deznodământ. Cei care pierduseră partida, eliminați din sfera puterii, persoane oficiale până cu o zi Înainte, erau prezentați drept „deviaționiști“, spioni și așa mai departe. Erau apoi „uitați“, scoși din manualele de istorie, din memoria oamenilor (potrivit modelului sovietic; așa procedase
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
jos, de a urla, de a fi puțin animal. Mă gândesc ce vor face grupurile acestea de hooligans după meciul Angliei cu Germania din această seară. Dacă pierd favoriții lor, își vor ridica toată Belgia în cap. De fapt, același deznodământ este posibil și în cazul unei victorii a englezilor. Dacă e să iasă cu scandal, se va întâmpla indiferent de rezultatul meciului... VITALIE CIOBANU: Personajul principal al mitologiei locale este Manneken-Pis: copilul care face pipi. Gloria sa a depășit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Sufeream împreună cu ei până la cote neverosimile de „domnișoară” și, culmea ridicolului în lectură al unui ins lucid, versat cât de cât în lumea complicată și vastă a romanului - la relectură, imaginam, „speram” pentru eroii mei ce se „poticneau” un alt deznodământ, fericit. Sufeream asistându-i în „gafele” lor sociale, deși înțelegeam și acceptam morala socială sau religioasă sub ale cărei „cuțite” ei cădeau, adeseori învinși definitiv și dezonorați, nu mă puteam împiedeca, aproape de fiecare dată și la fiecare lectură sau relectură
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
popasuri pentru a contempla floricele și biete ființe umane care peste puțin n-aveau să mai fie acolo. Totuși, cum poate cineva să povestească așa, fără să descrie? De altfel, localizarea e tot mai evazivă pe măsură ce povestirea se apropie de deznodământ. Perioada galileeană a lui Isus cel tânăr cuprinde la Marcu și la Matei cele mai multe descrieri; după care, evenimentul pare a nu mai avea nevoie de niciun fel de adjuvant. Copiii Bibliei își învață geografia odată cu ebraica, cei ai Evangheliei se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
partizan al politicii sale în locul lui Petru Aron. Planul urma să fie realizat cu sprijinul lui Vlad Țepeș. Prin această înscăunare se încerca realizarea unității românilor în fața ofensivei otomane. Petru Aron știa, deci, de unde vine primejdia, dar nu bănuia că deznodământul va veni atât de repede. Cu toate acestea, Petru Aron n-a putut să respingă încercarea nepotului său Ștefan de a dobândi domnia Moldovei. Cam în același timp în care Petru Aron scria starostilor poloni, Ștefan cel Mare pătrundea în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apa Bârladului, înaintând spre Vaslui, unde știa că se află Ștefan. Se poate spune că nu Ștefan l-a constrâns pe Suleiman să accepte lupta într-un loc ales de el, ci Suleiman a căutat să provoace cât mai repede deznodământul campaniei începută în toamna anului 1474. Cunoscând intenția dușmanului său, Ștefan cel Mare a luat măsuri pentru a întări locul unde avea să se desfășoare bătălia. Înainte de a ajunge la Vaslui, dealurile care mărginesc valea Bârladului se apropie unul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a trecut pe la Isaccea la nord de Dunăre. În ciuda superiorității numerice și a armamentului, Soliman s-a mulțumit cu alungarea lui Petru Rareș și înscăunarea unui domn, pe care îl socotea că va fi credincios Porții. O explicație a acestui deznodământ este dată de Anton Verancsics (Antonio Verancici), care ajunge arhiepiscop și vicerege al Ungariei. Verancici scria, după anul 1538, deci după campania sultanului din Moldova: „dar s-a temut Soliman ca nu cumva, când ar încerca el să ocupe Transilvania
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puse” (Lăpușnic-Ilia - Hunedoara). Perfectul simplu al verbelor predicative sacadează secvențele înfruntării, desfășurate cu rapiditate mai mare decât dacă ar fi fost ales imperfectul. În acest ultim caz, confruntarea sugerează o durată mai mare și un efort echivalent. Apusul aduce rapid deznodământul bătăliei care a definit o zi cu valențe de eră. În basme, lupta cu zmeul este egală până la dispariția soarelui: „Se luptară,/ se luptară/ zi de vară/ până-n seară” și se decide ulterior, cu ajutoare năzdrăvane. G. Călinescu consideră că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Cam mulcomiș,/ Mâna la brâu își pune,/ Buzduganul își trăgea,/ O dată îl răsucea,/ Ochii Sâlei îi fura/ Și în Sâla iute da,/ Așa tare o lovea,/ Încât Sâla jos cădea”. Simetrică sub aspectul evoluției narative, balada anticipa de la provocarea monstrului deznodământul. Agresată vizual de prezența alesului pe tărâmul ei, Sâla va pierde exact acest simț. Echivalentă castrării, orbirea anulează orice putere a Samodivei de a mai agresa Cosmosul, căci „ochiul este sediul vieții, personalității, sufletului”. Buzduganul, armă specifică basmelor românești, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
construiește palate de aur și aramă, recuperează obiecte de pe lumea cealaltă cu ajutorul dracilor care o servesc. Balada nu oferă date despre o posibilă metamorfozare în broască în urma unui blestem și nici nu conține hybrisul arderii pieii de animal de către erou. Deznodământul e dat de moartea punitivă a împăratului care cere de nevastă tocmai pe nora sa, broasca. Revenind la funcțiile identificate de Propp, subiectul de basm al baladei Broasca Roasca începe prin lipsa miresei (VIIIa,1) care declanșează mecanismul epic. Eroul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
îl învață cum să scape de ele și cei doi revin victorioși în împărăție (XXII). Funcția care de obicei încheie firul narativ al basmului, cea cu numărul XXI, a căsătoriei eroului și domnia lui fericită, este însă urmată de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în acest motiv punctul culminant, prin bucuria supremă a simțirii umane integrate în ritmul planetar. Îndeplinirea acestei condiții de către „craiul mare”, mirele, care în alte variante „ciumpăvește” nouă cai în căutarea miresei potrivite și n-o află, conduce la un deznodământ tragic și instaurator. Revenind la probele voinicești, înotul este un scenariu ce revelează calită¬țile ieșite din comun. Dacă în colindele de flăcău traversarea mării era făcută numai cu ajutorul calului năzdrăvan, Pătru-Căciulă înoată singur, „din genunchi-n coate”. Forța și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
desăvârșită. Puterea eroului vine din paloșul, sabia, buzduganul, bâta, toiagul sau bastonul primit de la maeștrii inițiatori sau de la diavolii păcăliți. Toate aceste simbolizări ale forței constituie, după Petru Caraman, un motiv-cheie, fiindcă provoacă „o întorsătură radicală desfășurării epice și un deznodământ fericit acțiunii basmului”. Savantul ieșean integrează bota, cu reprezentările ei multiple, temei magicomitice a toiagului și a nuielușei fermecate, ele făcând parte din amplul spectru simbolic al caduceului. Autoritatea dată de prima armă aflată în mâna omului, după cum consideră Petru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
1853 în care spune:”Ocuparea Principatelor nu este scopul nostru pentru a începe războiul, ci numai cât a ne asigura o garanție care să răspundă pentru restatornicirea drepturilor noastre”, precizându-se că este vorba, de fapt, de „apărarea credinței ortodoxe”. Deznodământul Războiului Crimeei și pacea de la Paris, din martie 1856, au fost o grea lovitură pentru planurile urzite de Rusia. Protectoratul rusesc asupra Principatelor Române este abolit și se instituie „garanția” celor șapte mari puteri, asigurându-li-se Țărilor Române o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]