3,820 matches
-
vocale. Dar are simțul a ceea ce se cheamă justitia aequatrix: când bate la mașină economisește consoanele.” „Ce face aici?” „De toate, din păcate. Știi, În orice editură există cineva indispensabil pentru că e unica persoană În stare să regăsească lucrurile În dezordinea pe care o face. Sau cel puțin, când se pierde un manuscris, se știe a cui e vina.” „Pierde și manuscrisele?” „Nu mai mult ca alții. Într-o editură toți pierd manuscrisele. Cred că-i activitatea principală. Însă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
prin ușa Întredeschisă nu se vedea dacă avea bideu, dar Într-o pensiune de felul ăsta probabil că era prima și singura comoditate pe care o pretindeau clienții. Mobile șterse, lucruri personale nu prea multe, dar toate Într-o mare dezordine, cineva răscolise În grabă prin dulapuri și prin valize. Poate fusese chiar poliția, căci erau acolo vreo zece persoane, agenți În civil și agenți În uniformă. Ne ieși În Întâmpinare un individ destul de tânăr, cu părul destul de lung. „Sunt De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de la camera 27, cu Întreruperi, zice el. Dar după halul În care l-am găsit azi-dimineață, pe la ora aceea scursese probabil multe pahare de băutură, probabil poșircă. Bătrânul urcă, sună, nu răspunde nimeni, deschide ușa cu șperaclul, găsește totul În dezordine, așa cum este acum, iar pe pat colonelul, cu ochii ieșiți din orbite și cu o sârmă legată În jurul gâtului. Atunci coboară În fugă, Îl trezește pe portar, nici unul dintre cei doi n-are chef să se mai ducă sus, pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
frică și fuge noaptea, lăsând totul baltă, cu mapa sub braț. Și probabil, cine știe cu ce scop, Îl face pe bătrân să creadă că a fost ucis. Dar prea ar fi totul ca În romane și n-ar explica dezordinea din odaie. Pe de altă parte, dacă cei doi Îl omoară și fură mapa, de ce să fure și cadavrul? Vom vedea. Scuzați-mă, sunt nevoit să vă cer actele”. Învârti de două ori În mână legitimația mea de student. „Student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
a dus s-o caute pe fată, și fata nicăieri. Întreabă el pe vecini, nimeni n-a văzut-o, mai mult sau mai puțin din după-amiaza de dinaintea ritului fatal, el devine bănuitor, intră În apartament, Îl găsește Într-o totală dezordine, cearșafuri pe jos, perne Într-un colț, ziare călcate În picioare, sertare goale. Dispăruți, și ea, și drăguțul ei, sau amantul, sau concubinul, sau ce i-o fi fost. Îmi spune că, dacă știu ceva În plus, e mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
terminat ceea ce puteați să vedeți dumneavoastră. Nu se poate. Să respectăm ritul. Hai să mergem”. Intră din nou În pădure, repede absorbit de umezeala ce ne Învăluia. O pornirăm dârdâind ușor, alunecând pe stratul de frunze putrede, gâfâind și În dezordine ca o armată În fugă. Ne reîntâlnirăm pe șosea. Puteam ajunge la Milano În mai puțin de două ore. Înainte de a urca În mașina lui Împreună cu Garamond, Agliè ne salută: „Mă veți scuza că am Întrerupt spectacolul. Am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
replică zdrobitoare, nu-i venea nimic în minte și se enerva. Între timp, Miron Iuga observă liniștit: ― Toate astea sunt efectele demagogiei deșănțate ce se face la orașe. De acolo pornește răul și se propagă nemulțumirea țăranilor și spiritul de dezordine. Când oamenii pretinși serioși proclamă că țăranii nu pot trăi fiindcă n-au pământ, cum să nu ceară țăranul pământ și cum să mai respecte învoielile? Aici e buba. ― Coane Miroane, vorbiși din inima mea! strigă colonelul, țăranul șade la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spunea Roșu, subliniind cu câte un "desigur" sau "evident". Și secretarul se străduia să-i demonstreze că toate revoluțiile așa încep, cu câte o tulburare neluată în seamă sau considerată fără importanță. E avertismentul. Dacă se iau măsuri potrivite, imediat, dezordinea se poate localiza și potoli fără consecințe grave. Altminteri, focul se întinde până ce cuprinde o provincie, o țară, un continent. ― Acum însă, ce se întîmplă, amice? Lumea nu vede în cele ce se petrec în Moldova decât o agitație contra
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar socoti obligat să rămâie la țară, lângă tatăl său. ― Cred că ziarele cunosc adevărul, deși scriu minciuni, zise Grigore cu un surâs silit. Predeleanu îmi spune să-mi văd de treburi, că nu poate permite guvernul să se întindă dezordinile în toată țara. Alții însă zic că guvernul e neputincios și nu mai poate stăpâni mulțimea întărîtată... Titu Herdelea nu-i putea da nici o lămurire inedită sau măcar cu pretenție de autenticitate, nici nu voia să-i spuie simple basme
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la ei e liniște, ce-i drept, dar că se pregătesc lucruri nemaipomenite. Grigore știa bine că prin părțile acestea nu s-a întîmplat încă nimica și de aceea minciunile îl supărau, socotindu-le ca o propagandă directă pentru stârnirea dezordinilor, în gară Titu avu apoi ghinionul să se mai întîlnească și cu Ilie Rogojinaru, arendașul cu care călătorise astă-toamnă și-l exasperase cu teoriile lui agrare practice. Nu mai scăpă de el până la Costești. ― Ei, cucoane, am avut ori n-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar putea să-i mai trimită câțiva jandarmi. Adăugă însă că ordinea nu depinde de mulțimea paznicilor, ci de vigilența lor. ― Oamenii trebuie să simtă că există o autoritate! zise bătrânul Miron. Nici provocări, dar nici șovăiri! Orice încercare de dezordine, înainte de a servi ca îndemn altora, să fie reprimată energic și exemplar! ― Am înțeles, cucoane! murmură primarul supus. ― Trăiți! făcu Boiangiu umflîndu-și pieptul, ca să arate că are energie mai multă chiar decât trebuie. 3 Titu Herdelea și Grigore Iuga sosiră
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
țipând cât îl ținea gura: ― Adevărul, ediție specială!... Adevărul!... Specială! Cumpărară amândoi. Titlul gras sărea în ochi: Tulburările țărănești în discuția Camerei. Fără o vorbă, se retraseră împreună sub un felinar să citească. O interpelare prilejuise o dezbatere furtunoasă în jurul dezordinilor țărănești, care se întindeau vertiginos. Câțiva deputați din opoziție acuzau guvernul că n-a fost capabil să împiedice izbucnirea nemulțumirilor, apărau pe țărani și protestau vehement ca nu cumva să se recurgă la represiuni sângeroase. Mai mulți guvernamentali imputau opoziției
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
avansul ce i l-a luat la început, când o trata ca pe o clientă distinsă. Nu-și va ierta niciodată mai ales greșeala de a nu fi refuzat barem în ultimul moment să plece, când toate ziarele anunțau că dezordinile și sălbăticiile au cuprins toată țara. Sau să se fi oprit în Pitești, unde e armată, după ce a văzut prin toate satele din calea lor țăranii cu mutrele fioroase, în pâlcuri șoptind cine știe ce și complotând la lumina zilei și sub
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tăiat firele telegrafice și telefonice, că o doamnă proprietăreasă surprinsă de răsculați a fost dezbrăcată în pielea goală și purtată așa prin mai multe comune, că ministrul de război e idiot, pentru că trimite trupele recrutate din cutare ținut să reprime dezordinile tocmai în ținutul respectiv, încît soldații ar trebui să tragă în părinții și frații lor proprii, că astfel un caporal, după ce a împușcat pe tatăl său, care se afla printre țăranii răzvrătiți, a cerut voie căpitanului să-l înmormînteze și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
l-a rugat să facă apel la concursul armatei austriace, adăugând că aceasta ar fi singura salvare și că altfel țara este amenințată de o completă distrugere. Regele însă a refuzat net să recurgă la amestec străin pentru pacificarea unor dezordini interioare și a cerut primului-ministru o soluție potrivită împrejurărilor și demnității țării. Neavând altă soluție, și din cauza opoziției care nu e dispusă să-i dea concurs nici chiar în situația actuală, primul-ministru a oferit regelui demisia cabinetului. Demisia s-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
plăcut, căpitane, cum i-am liniștit și aici? zise prefectul Boerescu când se mai depărtară. ― Aveți mare curaj și multă experiență, domnule prefect! răspunse cu admirație căpitanul Corbuleanu, gîndindu-se în sine că liniștirile acestea mai mult încurajează pe țărani la dezordini. Miron Iuga mergea pe mijlocul uliței, examinând în trecere casele și ogrăzile, parcă de mult nu le-ar mai fi văzut, și regretând că a consimțit să vie cu idiotul de Boerescu care își închipuie că cu palavrele lui poate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
I-ar fi întărîtat. Și câți o să mai sufere, și cât sânge are să mai curgă! Că ăștia vor ucide pe țărani cu aceeași dezinvoltură cu care i-au îndemnat la răzmeriță! Ba te asigur că vor găsi chiar instigatori ai dezordinilor. Evident, nu pe ministrul care a proclamat lupta sfântă. Nu, dragă! Pe tine, pe mine, pe vreun învățătoraș sau preot care nu e în partidul lor, pe vreun socialist... Iar întrerupse telefonul. Grigore Iuga anunța că va trece să ia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și că i-e frică să nu-i puie foc. Între timp, după ce a isprăvit cearta cu nevastă-sa, a ținut un fel de consiliu de război cu toți patru jandarmii. Pentru că sunt puțini trebuie să se prefacă a ignora dezordinile din satele vecine, care s-au petrecut sau care se vor petrece. Chiar în Amara vor închide ochii față de abaterile mai mici, cum au și făcut de altfel de vreo câteva zile de când se frământă mai stăruitor lumea, dar vor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
desperați? în realitate nici în armată nu poți pune absolută încredere când pornești împotriva țăranilor; în orice moment te poți aștepta să te măcelărească propriii tăi soldați. ― Domnule prim-procuror, cum îți explici dumneata că tocmai în acest județ frumos dezordinile au luat niște proporții atât de întristătoare? întrebă deodată Baloleanu ca să-și risipească gândurile negre și să-și alimenteze curajul. Toma Grecescu nu făcea teorii sociologice decât rareori, în rechizitoriile de la jurați, când era silit să combată pe vreun apărător
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
maiorul? Tănăsescu se grăbea doar să-i anunțe că satul Vlăduța e liniștit. Au dat foc conacului și au prădat, adevărat, dar acum oamenii s-au dezmeticit și cer iertare. Pentru a se evita orice poftă de eventuală reizbucnire a dezordinii, va lăsa în sat o secție de soldați sub comanda unui ofițer. ― Perfect, domnule maior! Mulțumesc! zise Baloleanu ușurat. În uliță, în fața ruinelor conacului, era adunat tot satul. Când sosi trăsura cu prefectul, maiorul Tănăsescu, care galopase iar înainte, strigă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iubească. Cine n-o iubește sau se ridică contra ei, mănâncă pușcărie. Ce bine-ar fi dacă și guvernul ar putea impune poporului o iubire perpetuă! În satul Ionești, următorul, prefectul ținu o cuvântare mai caldă, fiindcă nu fusese nici o dezordine, adevărat că nici conac boieresc nu se găsea. Îndată ce ieși coloana din Ionești, maiorul Tănăsescu trecu la compania din urmă să dea ultimele dispoziții căpitanului însărcinat cu pacificarea satelor de pe malul drept al Teleormanului până la Izvoru. Într-o brișcă, un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
satelor de pe malul drept al Teleormanului până la Izvoru. Într-o brișcă, un procuror cu administratorul de plasă reprezentau autoritatea civilă... În Babaroaga un pluton, comandat de un locotenent, fu detașat pe linia Gliganu-Lespezi ca flanc-gardă. Având informații că în Gliganu dezordinile au fost mai grave, locotenentul urma să-și ia toate măsurile de precauție. Dacă va fi nevoie, va rămânea cu plutonul întreg să ție ocupat satul, trimițând o simplă patrulă la Lespezi, locul de raliere, pentru a raporta despre situație
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sa experiență în materie penală, că ar fi mai practic să întreprindă imediat, în satele prin care trec, câte o cercetare sumară, să afle pe agitatorii și răufăcătorii principali și să-i aresteze, ca astfel să împiedice mai sigur reînceperea dezordinilor. ― Evident, din punct de vedere procedural așa ar fi! zise prefectul foarte volubil. Dar trebuie să ținem seama și de factorul politic, domnul meu! Dezordinile s-au generalizat prea mult și spiritele sunt prea înfierbîntate. Primul scop trebuie să ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
agitatorii și răufăcătorii principali și să-i aresteze, ca astfel să împiedice mai sigur reînceperea dezordinilor. ― Evident, din punct de vedere procedural așa ar fi! zise prefectul foarte volubil. Dar trebuie să ținem seama și de factorul politic, domnul meu! Dezordinile s-au generalizat prea mult și spiritele sunt prea înfierbîntate. Primul scop trebuie să ne fie o pacificare a spiritelor. Țăranii să se liniștească fără teama unor represiuni care i-ar putea exaspera și care deci ar agrava situația. Vinovații
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de a ridica Drapelul prin ceva de mare senzație, secretarul redacției se gândea să publice impresiile tânărului redactor, inclusiv conflictul cu maiorul sanguinar. ― Nu, nu, Roșule! îl opri directorul. Noi ne-am obligat moralmente să le dăm concursul pentru potolirea dezordinilor. Trebuie să ne respectăm angajamentul! Noi nu putem fi murdari și criminali cum au fost ei! ― Bine! făcu Roșu. Știam anticipat. Drapelul e condamnat să vegeteze în vecii vecilor! Peste câteva zile Titu, prezentîndu-se regulat la Drapelul, găsi pe Roșu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]