7,302 matches
-
Variația sarcinii și a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi, din perspectiva managementului clasei de elevi se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: • sarcina: - comună; - diferențiată: o cantitativ; o calitativ; • dirijarea instruirii: - riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
a timpului de instruire, ca elemente dominante ale organizării clasei de elevi, din perspectiva managementului clasei de elevi se realizează prin analiza următoarelor dimensiuni: • sarcina: - comună; - diferențiată: o cantitativ; o calitativ; • dirijarea instruirii: - riguroasă; - semiindependentă; - independentă; - comună; - diferențiată; • timp: - egal; - diferențiat; • stil de învățare: - inductiv; - deductiv; - practic; • motivație: - extrinsecă; - intrinsecă. 2.4. Dimensiunea normativtc " 2.4. Dimensiunea normativ\" Specialiștii în sociologia clasei de elevi au observat că acest univers școlar este o reflectare micro (în miniatură) a problematicii unei societăți. 2
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
altele, cum ar fi bătăile inimii, se regăsesc în toate emoțiile. Iată de ce unii au negat faptul că ar exista reacții specifice, diferența rezidând în interpretarea cognitivă a unei stimulări emoționale nediferențiate. De fapt, emoțiile declanșează în același timp reacții diferențiate, dintre care multe sunt biochimice, nefiind, prin urmare, accesibile subiectivității; dar cea mai mare parte dintre ele declanșează și reacții comune (activarea sistemului simpatic cu secreții de adrenalină sau stresul), fapt ce explică, de exemplu, fenomenul accelerării bătăilor inimii în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de organizare/instituționalizare a acțiunii colective. Piața, instanță minim instituționalizată, generează cooperare prin agregarea opțiunilor mutuale de schimb Între actori raționali, utilitariști, ce Își urmăresc propriile interese. Organizațiile sunt entități instituționalizate care generează cooperare În cadrul structurii de statusuri și roluri diferențiate și coordonate funcțional, care actorii individuali le asumă prin socializare. Piețele și organizațiile formează un continuum de-a lungul căruia Întâlnim forme de cooperare mediu instituționalizate precum câmpurile sociale ce presupun deopotrivă acțiunea rațională interesată și asumarea unor roluri sociale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a celor sociale sunt implicați Într-un proiect macrosocial, de generare a agregatelor sociale (construcții sociale integrante), fie acestea prețuri de echilibru sau structuri macrosociale mai elaborate. Vehiculul care ne poartă de la actori la structuri sociale este cooperarea Între elementele diferențiate ale corpului social sau unitățile sociale de referință, respectiv actorii raționali individuali sau rolurile sociale. Cooperarea sau integrarea micro-referențialilor (indivizii sau rolurile sociale) formează o ordine care produce, la rândul ei, organizare socială. J.R. Commons spunea că prin tranzacții (n.a.
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
delimitează precis drepturile de proprietate sau nu există tehnologia necesară pentru a realiza acest lucru, costurile tranzacționale sunt ridicate, inhibând posibilitățile de cooperare Între actori. În termenii teoriei durkheimiene am spune că, atunci când părțile corpului social (drepturile) nu sunt suficient diferențiate și individualizate Într-o manieră clară și consensual acceptată există deficite de solidaritate organică, adică de cooperare bazată pe complementaritatea diferențelor; drepturile ar fi ambigue și insuficient asumate. Spre deosebire de Williamson, North introduce și instituțiile sociale (definirea drepturilor de proprietate) alături de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fundamentează pe piloni reglatori, normativi și cognitivi consensuali. Elementul relațional cel mai important la acest nivel Îl constituie acțiunea statului. Puterea statului este generală și afectează societatea ca Întreg, chiar dacă domeniile În care este exercitată suportă această influență În mod diferențiat. Krasner (1978:58) afirmă: Nu avem nici un motiv să asumăm apriori că patternul punctelor tari și slabe va fi același pentru toate politicile. Un stat poate fi incapabil să altereze structura sistemului său medical, dar va fi În măsură să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
un instrument legislativ ce realizează o clasificare funcțională exhaustivă a sectoarelor social-economice incluzând toate bunurile și serviciile, inclusiv cele publice și non-profit. Cooperarea socială formală, organizarea, fie aceasta publică sau privată se poate manifesta Într-unul dintre aceste sectoare legal diferențiate. Atât firmele, ca organizații având funcții de producție private, cât și organizațiile publice și cele non-profit sunt instanțe ale cooperării sociale ce se Înscriu Într-unul dintre sectoarele funcționale legal diferențiate. Diferențierea legală presupune instituționalizarea unei concepții funcționale asupra societății
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se poate manifesta Într-unul dintre aceste sectoare legal diferențiate. Atât firmele, ca organizații având funcții de producție private, cât și organizațiile publice și cele non-profit sunt instanțe ale cooperării sociale ce se Înscriu Într-unul dintre sectoarele funcționale legal diferențiate. Diferențierea legală presupune instituționalizarea unei concepții funcționale asupra societății. Clasificarea este ierarhică și concentrică, nivelele superioare Înglobând activități mai specifice la nivele inferioare. Transporturile aeriene după grafic sunt incluse În cateoria mai generală a transporturilor aeriene, aceasta din urmă incluzând
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
astfel găsește cadrele de manifestare În inventarul social de „rețete”. Mintzberg (1993) pune formarea structurii organizaționale (și astfel a organizațiilor formale) pe seama a două surse: diviziunea muncii și coordonarea. Diviziunea muncii este un proces de diferențiere a corpului social. Distribuirea diferențiată a cunoașterii produce diferențierea rolurilor și diviziunea muncii; odată diferențiate, acestea vor conduce, mai departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă organizarea socială. Mecanismele de coordonare constau dintr-un inventar de „rețete sociale” pe care actorii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Mintzberg (1993) pune formarea structurii organizaționale (și astfel a organizațiilor formale) pe seama a două surse: diviziunea muncii și coordonarea. Diviziunea muncii este un proces de diferențiere a corpului social. Distribuirea diferențiată a cunoașterii produce diferențierea rolurilor și diviziunea muncii; odată diferențiate, acestea vor conduce, mai departe, la problema asigurării unor Înțelesuri integrative care să facă posibilă organizarea socială. Mecanismele de coordonare constau dintr-un inventar de „rețete sociale” pe care actorii le au la dispoziție pentru integrarea propriilor roluri sociale. Creșterea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unor credințe/concepții sociale, atât În privința scopurilor organizaționale, cât și În privința mijloacelor. Ele sunt instituite, așa cum afirmă Douglas, de un sistem gnoseologic Împărtășit de către societate. În acest sens, prin standardizare nu se pune numai problema integrării cu sens a rolurilor diferențiate (rezultând din diviziunea muncii), ci și problema legitimării activității unui tip de actor În raport cu cele ale altui tip de actor, a justificării pozițiilor sociale diferite, a activității organizației În raport cu societatea ca Întreg. Referindu-se la gradul de integrare funcțională sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
neo-instituționaliști explicau același fenomen al creșterii incidenței organizaționale prin gradul mai ridicat de eficiență obținut cu ajutorul integrării tranzacțiilor, grad evaluat obiectiv, de un observator exterior. Totodată, justificările raționale integrante pot fi, În același timp, conflictuale Întrucât instituie, Într-o manieră diferențiată, interesele diverselor grupuri constitutive. Orice clasificare - spunea V. Mihăilescu (2004) -, orice construcție socială de categorii, În cazul nostru de categorii raționale, este un act de putere, impunând semnificații În interesul anumitor grupuri. Ea nu poate Întruni pentru totdeauna acordul tuturor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
câmpul respectiv. Firmele constituind câmpul organizațional „funcționează ca un soi de comunități cognitive care sugerează un grad de convergență tot mai ridicat În percepțiile și convingerile administratorilor respectivi” (Scott, 2004:171). White (1981) vorbește de apariția unei structuri de roluri diferențiate ale producătorilor de bunuri și servicii; diferențierea se realizează pe baza veniturilor și a volumului produs, pe de o parte și a calitații și valorizării de către clienți, pe de altă parte. Organizațiile observă și interpretează acțiunile celorlalți și ajung la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestea cu capital public sau privat, respectiv, agenții guvernamentale, unități administrative, regii sau organizații nonprofit. Estomparea distincției dintre public și privat ne determină să le tratăm similar, pentru obiectivele studiului de față, ca instanțe ale cooperării sociale având funcții sociale diferențiate, fie acestea de producție de bunuri, servicii sau administrative. Obiectivitatea funcției este totuși o aserțiune relativă. Searle, de pildă, accentuează caracterul social atribuit (construit) al funcției: ea există În virtutea unei intenționalități subiective care proiectează roluri sociale anumitor entități fizice sau
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale - activitate continuă și complexă 109 5.2. Evaluarea elevilor cu cerințe speciale În contextul intervenției educațional-recuperatorii 114 Capitolul VI Forme de organizare și desfășurare a procesului didactic În condițiile Învățământului de tip incluziv; instruirea diferențiată, parteneriatul În predare și Învățarea prin cooperare 129 6.1. Aspecte privind procesul didactic În condițiile școlii incluzive 129 6.2. Curriculumul școlar În școala pentru toți 132 6.3. Școala incluzivă și instruirea diferențiată 144 6.4. Învățarea prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Învățământului de tip incluziv; instruirea diferențiată, parteneriatul În predare și Învățarea prin cooperare 129 6.1. Aspecte privind procesul didactic În condițiile școlii incluzive 129 6.2. Curriculumul școlar În școala pentru toți 132 6.3. Școala incluzivă și instruirea diferențiată 144 6.4. Învățarea prin cooperare și școala incluzivă 152 Capitolul VII Modele și forme de integrare școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale 157 Capitolul VIII Posibile soluții privind integrarea școlară pentru principalele categorii de copii cu cerințe educative
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
216 Anexa 6 Algoritm de integrare școlară individuală 223 Anexa 7 Indicatori de evaluare/monitorizare a unei școli incluzive (exemple) 225 Anexa 8 Întrebări de clarificare a unui indicator (exemple) 226 Anexa 9 O comparație Între clasele tradiționale și cele diferențiate 227 Anexa 10 Sinteza modalităților de intervenție psihopedagogică și socială pentru persoanele cu dizabilități 229 Anexa 11 Categorii din domeniul cognitiv (conform taxonomiei lui Bloom) cu verbe pentru competență și rezultate 232 Anexa 12 Chestionar pentru identificarea tipului dominant de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
educative speciale este realizat de cadrele didactice de sprijin/itinerante. Domeniile integrării școlare pentru copiii cu cerințe educative speciale sunt: - domeniul instituțional - școli pentru toți copiii, reglementări legislative, servicii de sprijin; - domeniul curriculumului școlar - delimitări ale curriculumului comun, de bază, diferențiat, adaptat; - sistemul unitar de formare a personalului didactic. Integrarea școlară, ca proces, este dificil de realizat În interiorul unui sistem de evaluare bazat pe competiție, care valorizează doar nivelurile de achiziții academice ridicate. Chiar dacă, În aparență, copiii parcurg același curriculum, asta
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
să evalueze nivelul achizițiilor școlare și capacitatea de comprehensiune a fiecărui copil, să folosească rezultatele evaluării pentru adaptarea programelor curriculare și să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. Dintre autorii de referință care au anticipat și au susținut ideea educației diferențiate Îi enumerăm pe: - Maria Montessori a propus ca educația copiilor de vârstă mică (preșcolară) să se realizeze Într-un mediu bine organizat, dar În care copilul să aibă posibilitatea și libertatea de a alege o anumită activitate educativă, În concordanță
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
anumite activități Împreună cu copiii normali au fost În atenția specialiștilor din țara noastră chiar cu mai multe decenii În urmă; un argument În acest sens este Legea Învățământului din 1924, care prevedea posibilitatea Înființării În școlile obișnuite a unor clase diferențiate - pentru copiii deficienți mental, pentru cei cu probleme de sănătate și pentru copiii orbi și surdomuți. Aceasta este, după toate probabilitățile, prima mențiune, Într-un document oficial, referitoare la organizarea unor structuri școlare (clase) diferențiate În cadrul școlilor de masă, destinate
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
desfășurau și activități de terapie complexă a tulburărilor asociate: psihomotorii, afective, instrumentale și de Învățare, activități de terapie prin culoare, euritmie, consiliere a cadrelor didactice și a părinților etc. Au existat și experiențe mai puțin reușite În organizarea unor clase diferențiate, numite de recuperare (după modelul claselor pe niveluri de Învățare din Anglia), care au eșuat din cauza unor erori privind conceperea strategiilor și a modului de desfășurare a activităților educative (includerea În aceeași clasă de recuperare a copiilor cu deficiențe de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sau conflict care ar putea apărea pe parcurs; - actuala structură numerică a claselor din Învățământul de masă permite o activitate educativă eficientă și de calitate prin aplicarea strategiilor de incluziune școlară? Poate un cadru didactic să facă față unei abordări diferențiate a categoriilor de copii din clasă? Din punct de vedere sociopedagogic, sunt semnificative următoarele premise ale educației incluzive/integrate: egalitatea șanselor educaționale, caracterul democratic, deschis al sistemelor școlare (educație pentru toți), pedagogia suportivă și discriminarea pozitivă (Păun, 1998). Tot În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
corelate cu aceste resurse” (Jenkinson, 1997). Analizând atitudinea cadrelor didactice față de procesul de integrare a copiilor cu cerințe speciale În școala obișnuită/de masă, distingem următoarele tipuri: - atitudinea de indiferență și de neimplicare manifestată prin izolarea elevilor cu dizabilitate, conduita diferențiată În relaționarea cu elevii integrați, promovarea În fața elevilor clasei a unui model de conduită deficitar În raporturile cu elevii integrați (care va fi imitat și extins chiar În afara mediului școlar), evaluarea subiectivă, discriminarea În atribuirea sarcinilor, lipsa de tact, duritatea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
diversitatea alternativelor metodologice de realizare a evoluării, elevul putând opta pentru una sau alta dintre ele pentru propria evaluare și Învățare, alegând-o pe cea care i se potrivește mai bine. Evaluarea polivalentă constă tocmai În această ofertă de alternative diferențiate care nu poate fi aplicată În practică fără o schimbare În ceea ce privește mentalitatea și acțiunea. În perioada preșcolară sau În ciclul primar sunt planificate acțiuni de evaluare/expertizare a copiilor În centre logopedice interșcolare, În comisiile de protecție a copilului sau
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]