10,118 matches
-
sunt atât de ordin cantitativ - restrângerea sau extinderea clasei de mijloc -, cât și de ordin calitativ - subgrupurile care formează clasa de mijloc de astăzi au alte caracteristici decât cele care o formau în trecut. Una dintre principalele surse ale acestor diferențieri o constituie educația. De altfel, clasica opoziție dintre vechea clasă de mijloc și noua clasă de mijloc are ca punct de plecare dezvoltarea unui nou mod de formare a acestei clase în care rolul școlii ca instanță de selecție, repartiție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în care acționează indivizii în cadrul sarcinii pe care o au de îndeplinit, cum își reduc ei efortul atunci când este vorba despre îndeplinirea unor sarcini în grupuri mai mari și spre finalul capitolului probleme legate de decizia și conducerea grupului. Capitolul „Diferențierea culturală a interacțiunilor umane” propune în discuție „concepția cvadridimensională de diferențiere culturală”, și are ca punct de pornire concepția lui G. Hofstede, prezentată în lucrarea Consecințele culturii, apărută în anul 1980. În capitol se fac referiri la rolul diferențelor culturale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
îndeplinit, cum își reduc ei efortul atunci când este vorba despre îndeplinirea unor sarcini în grupuri mai mari și spre finalul capitolului probleme legate de decizia și conducerea grupului. Capitolul „Diferențierea culturală a interacțiunilor umane” propune în discuție „concepția cvadridimensională de diferențiere culturală”, și are ca punct de pornire concepția lui G. Hofstede, prezentată în lucrarea Consecințele culturii, apărută în anul 1980. În capitol se fac referiri la rolul diferențelor culturale în mediul de afaceri și negocierile politice. La finalul capitolului sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din ansamblul celorlalte triburi. După cum se observă, în acest moment societatea umană era organizată în triburi, fiind depășită etapa familiei, a cetei și a gintei. Tribul presupunea deja o structură socială bine ierarhizată, cu lideri (preoți și regi), clase și diferențieri sociale. Economia naturală va lua sfârșit odată cu prima diviziune socială a muncii. În acest moment oamenii nu numai că sunt pregătiți, dar sunt și nevoiți să schimbe bunuri între ei. Păstorul va oferi piei și produse animale în scopul obținerii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reduse de persoane și în forme primitive de organizare socială. Diviziunea naturală este specifică omului primitiv. Specific modului de producție al comunei primitive este inexistența diferențelor între oameni în legătură cu posesiunea și folosința bunurilor materiale. Diviziunea naturală a muncii nu presupune diferențierea omului pe ocupații în mod clar și nu presupune existența surplusului. Cetele de vânători și agricultori nu cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
lumea lucrurilor, a bunurilor. Munca unora începe să fie mai prețuită decât munca altora, pentru că produsul muncii unora este mai căutat decât produsul muncii altora. Carnea va fi mai căutată decât fructele, iar vânatul mai prețuit decât recolta de porumb. Diferențierea omului nu se realizează nu numai prin cât produce, ci și prin ceea ce produce. Diviziunea muncii sociale este un principiu fundamental de organizare, asemănător procesului biologic 228, care stă la baza evoluției omului, prin acumulare și progres ca urmare a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de valoare este marea revoluție în economie și în schimbul de mărfuri. Odată cu ea apărea interesul și tendința alimentării sale prin schimb. Omul devine o ființă conștientă de efortul său și de interesele sale, începe valorificarea produsului prin schimb și încep diferențierile economice între oameni. Unii oameni încep să piardă și să risipească și alții încep să câștige, să acumuleze. Există acel ceva care mobilizează rasa umană și acel ceva este valoarea. Prin intermediul său mărfurile își ating țelul principal, acela de a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umană sub forma orașului 360 și a marilor imperii. Vorbim aici despre Nil, Tigru, Eufrat, Jangtze. Apariția monedei în forma sa marfă mai întâi a dus la descătușarea definitivă a economiei și societății. Asistăm, pe fondul individualismului 361 economic, la diferențierea oamenilor după statut social și avere. Dacă vita era moneda, atunci posesorul de turme era considerat bogat sau avut, iar dacă pieile de vită erau moneda, atunci posesorul pieilor de vită era considerat bogat. Prin monedă, chiar sub forma sa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
socialist, absolut particular al inflației, în care datorită caracterului fix al prețurilor, inflația se manifestă prin dispariția mărfurilor din magazine. În socialism dezechilibrul economic nu va însemna scăderea nivelului de trai, ci foamete, lipsuri și întuneric. Am insistat asupra acestei diferențieri, "real", "monetar" în definiția inflației, tocmai pentru a se înțelege că deși fenomenul se manifestă întotdeauna prin creșteri de prețuri, el nu are la bază aceleași cauze mereu și că practic avem de-a face cu două tipuri de inflație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de Claude-Danièle Echaudemaison, care o consideră ca fiind "un dezechilibru economic ce se manifestă printr-o creștere durabilă și cumulativă a nivelului general al prețurilor"981. De asemenea se subliniază în mod corect că "natura dezechilibrului este aceea care permite diferențierea tipurilor de inflație și a tipurilor de explicații"982. În continuarea lucrării citate sunt definite tipurile de inflație ca fiind inflația monetară care "își are originea în emisiunea excesivă de monedă"983; inflația prin cerere, "provine din excesul cererii față de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 149. 223 Ibidem. 224 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 13. 225 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 9. 226 N.N. Constantinescu o definește astfel: "Procesul obiectiv de desprindere, diferențiere și separare a diferitelor categorii de muncă concretă din ansamblul muncii sociale și fixarea acestora ca activități specializate, de sine stătătoare". Vezi și Economia politică a socialismului, Editura Pedagogică, București, 1983, p. 160. 227 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economic", vom spune că starea naturală a omului epocii vechi era una de om liber, îngrădit doar de religie și poziția sa în raport cu divinitatea. De aceea nu există în epoca veche conceptul de proprietate comună asupra mărfurilor sau asupra uneltelor. Diferențierea în starea materială a oamenilor este considerată a fi o stare normală. Socialismul își va propune în mod programatic să realizeze egalitatea între oameni. Revenim la capitolul despre socialism și bani în socialism. 362 Hans Hermann Hoppe, Activitatea bancară, statele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
formăm impresiile asupra lor”<footnote Steers, Richard M., op. cit., p. 62. footnote>. Pentru cei care studiază managementul resurselor umane, preocuparea specială dedicată percepției sociale are rolul de a le deschide orizontul de înțelegere a unui factor esențial de generare a diferențierilor dintre oameni (în condițiile unor similitudini în ceea ce privește vârsta, sexul, pregătirea, venitul etc.). În această problematică a percepției sociale în organizații, putem distinge trei categorii de bază ce influențează modul în care noi îi percepem pe ceilalți oameni din organizație: 1
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care, la rândul ei, poate duce la împărțirea sarcinilor pe operații, în proporții foarte diferite. Prin natura sa, munca presupune o serie de operații de complexitate diferită, implicând pregătire și capabilități diverse. Diviziunea muncii nu este determinată direct de această diferențiere pe operații. Diviziunea muncii este o construcție socială vizând repartizarea diferitelor operații pe sarcini care revin unui salariat. Diviziunea muncii are două aspecte corelate: a) împărțirea sarcinilor pe posturi diferite; b) cooperarea dintre oameni exercitând sarcini diferite. Măsura în care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sau indicele de realizare a producției planificate sau față de perioada de bază. Indicele sau gradul de realizare a producției se poate determina în funcție de mai mulți indicatori, precum producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adăugată. Acest lucru poate determina anumite diferențieri în mărimea numărului mediu admisibil de salariați, având în vedere conținutul și gradul diferit de realizare pentru fiecare indicator. Numărul mediu admisibil de salariați sau de muncitori reflectă, de fapt, numărul maxim de muncitori sau de salariați pe care poate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
reguli similare procesului de creare, dar În sens invers. 2.1.5. Marketingul operațiunilor intrabancare și interbancare Știința financiar-bancară grupează relațiile dintre instituțiile financiarbancare În două categorii, respectiv: • relații intrabancare; • relații interbancare. Din acest punct de vedere, trebuie făcută o diferențiere clară Între marketingul intern instituțiilor financiar-bancare, care vizează În special operațiunile de trezorerie, operațiunile cu clientela, operațiunile cu titluri, respectiv operațiunile diverse și marketingul operațiunilor (decontărilor) intrabancare și interbancare, care vizează relațiile dintre unitățile care aparțin aceleiași instituții (societăți) bancare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
prezent, arhitectura bancară, ambientul interior, amabilitatea și bunul simț al lucrătorilor bancari, făcând parte din marketingul organizației. • Marketingul financiar-bancar, privit ca o inovație la nivelul sistemului financiar-bancar, În sensul că, datorită uniformizării serviciilor de intermediere financiar-bancară, s-a simțit nevoia diferențierii față de concurență, prin inovarea și lansarea pe piață de noi produse și servicii financiar-bancare. • Marketingul financiar-bancar, privit ca mijloc pentru o mai bună poziționare pe piață a instituțiilor financiar-bancare, reprezentând faza În care noile produse și servicii financiar-bancare au determinat
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și instrumentele specifice, aplicate sectorului serviciilor financiar-bancare. Marketingul aplicat serviciilor de intermediere se aplică, În general, pe toate piețele În care se tranzacționează fonduri bănești, respectiv atât pe piețele monetare, cât și pe piețele financiare. De altfel, principalul criteriu de diferențiere a acestor tipuri de piețe, În care se face comerț cu bani și alte titluri de valoare, Îl reprezintă durata contractelor de vânzare-cumpărare, contractele cu termene scadente sub un an făcând obiectul pieței monetare, iar cele cu termen scadent mai
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de noi instrumente monetare, negociabile pe termen scurt și mediu, care conduce, În final, la reducerea diferențelor dintre cele două piețe, care se includ și se intercondiționează În conceptul de piață monetar-financiară. De altfel, s-au redus la maxim și diferențierile dintre piața primară și piața secundară, unele din acțiunile emise de societăți comerciale și companii puternice fiind tranzacționate direct pe piața secundară (Bursa de valori), fiind cotate și Înscrise pe lista bursei. Dacă În cazul burselor de valori rolul marketingului
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
imaginii instituției financiar-monetare, În rândul consumatorilor efectivi (actuali) și a potențialilor consumatori (clienți). Gradul de satisfacere a cerințelor consumatorilor vizează următoarele aspecte: • nivelul de noutate a serviciului; • gradul de accesibilitate a costurilor și a noului serviciu, În general; • nivelul de diferențiere a noului serviciu față de oferta existentă de servicii. Condițiile pieței căreia i se adresează noul serviciu vizează următoarele aspecte: • estimarea duratei ciclului de viață al noului serviciu (produs); • atragerea de noi segmente de consumatori (cumpărători); • atingerea unui anumit nivel al
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
servicii; • gradul de Înnoire a produselor și serviciilor; • nivelul calitativ al produselor și serviciilor financiar-monetare. Ținând cont de criteriile menționate și influența factorilor de mediu, instituțiile financiar-monetare pot utiliza următoarele alternative strategice: • strategia stabilității gamei de produse și servicii; • strategia diferențierii gamei de produse și servicii; • strategia diversificării gamei de produse și servicii; • strategia de selecție; • strategia modernizării și perfecționării produselor și serviciilor; • strategia Înnoirii gamei de produse și servicii; • strategia adaptării gamei de produse și servicii; • strategia diferențierii calitative; • strategia
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
servicii; • strategia diferențierii gamei de produse și servicii; • strategia diversificării gamei de produse și servicii; • strategia de selecție; • strategia modernizării și perfecționării produselor și serviciilor; • strategia Înnoirii gamei de produse și servicii; • strategia adaptării gamei de produse și servicii; • strategia diferențierii calitative; • strategia stabilității calitative; • strategia poziționării; • strategia restrângerii gamei de produse și servicii; • strategia abandonului unui produs sau serviciu. 1) Strategia stabilității gamei de produse și servicii - are În vedere păstrarea și consolidarea poziției câștigate de instituție, pe piața financiar
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
strategia restrângerii gamei de produse și servicii; • strategia abandonului unui produs sau serviciu. 1) Strategia stabilității gamei de produse și servicii - are În vedere păstrarea și consolidarea poziției câștigate de instituție, pe piața financiar monetară internă sau internațională; 2) Strategia diferențierii - vizează, În general, cucerirea de noi piețe, de noi segmente de consumatori și constă În adaptarea caracteristicilor ofertei de produse și servicii financiar-monetare la particularitățile, nevoile și cerințele unor segmente reduse și omogene de consumatori. De asemenea, strategia diferențierii poate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Strategia diferențierii - vizează, În general, cucerirea de noi piețe, de noi segmente de consumatori și constă În adaptarea caracteristicilor ofertei de produse și servicii financiar-monetare la particularitățile, nevoile și cerințele unor segmente reduse și omogene de consumatori. De asemenea, strategia diferențierii poate viza diferențierea unui produs sau serviciu În cadrul gamei de produse și servicii oferite de instituția financiar monetară, prin detașarea acestuia În cadrul structurii de produse existente, urmărindu-se fructificare și consolidarea poziției câștigate pe piață, de instituția financiar-monetară; 3) Strategia
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În general, cucerirea de noi piețe, de noi segmente de consumatori și constă În adaptarea caracteristicilor ofertei de produse și servicii financiar-monetare la particularitățile, nevoile și cerințele unor segmente reduse și omogene de consumatori. De asemenea, strategia diferențierii poate viza diferențierea unui produs sau serviciu În cadrul gamei de produse și servicii oferite de instituția financiar monetară, prin detașarea acestuia În cadrul structurii de produse existente, urmărindu-se fructificare și consolidarea poziției câștigate pe piață, de instituția financiar-monetară; 3) Strategia diversificării gamei de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]