1,683 matches
-
1542 că „românii [...] se numesc pe ei înșiși «Romuini»”. Istoricul polonez Orichovius (Stanisław Orzechowski) scrie în 1554 că românii „se numesc pe limba lor romini după romani, iar pe limba noastră (poloneză) sunt numiți valahi, după italieni”, în timp ce primatul și diplomatul ungar Anton Verancsics scrie în 1570 că „românii se numesc romani”, iar eruditul maghiar transilvan Martinus Szent-Ivany citează în 1699 expresii românești ca: „"Sie noi sentem Rumeni"” și „"Noi sentem di sange Rumena"”. Cel mai vechi indiciu cunoscut asupra unei
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
reluându-și postul de la Universitatea din București; a mai publicat încă 37 de cărți și, în august 1933, a fost la Congresul de Istorie de la Varșovia. Noul său proiect a fost o variantă a Alianței polono-române, lucrând împreună cu poetul și diplomatul Aron Cotruș pentru a crește gradul de conștientizare a țării sale, și a publicat în presa poloneză. În 1934, Iorga a condamnat public Garda de Fier, după ce nicadorii l-au asasinat pe premierul național-liberal Ion G. Duca. În timpul anchetelor desfășurate
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
Beatrix. Copilăria și-a petrecut-o în exil, în Canada, unde a făcut și primii ani de școală. Întoarsă acasă, regina și-a terminat studiile în țară, obținând, în 1961, diploma în drept, la Universitatea Leiden. A fost măritată cu diplomatul german Claus von Amsberg, până la moartea acestuia pe 6 octombrie 2002. Este mamă a trei băieți: prințul Willem-Alexander, Prinț de Orange, prințul Johan Friso și prințul Constantjin. După ce a anunțat cu 3 luni înainte că va abdica în favoarea fiului ei
Beatrix a Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/296833_a_298162]
-
fost premiată de "Comisia Națională de Cooperare Intelectuală", la recomandarea lui Alexandru Philippide. Ediția a doua a apărut în 1974, sub titlul "Kalevala", cu o prefață de Șerban Cioculescu. În 1999 a apărut o ediție revizuită, prefațată de scriitorul și diplomatul finlandez Mikko Heikinheimo. Traducerea reușește să păstreze cu fidelitate particularitățile stilistice ale originalului. În Finlanda, ziua de apariție a "Kalevalei", 28 februarie, este sărbătoare națională, zi a culturii finlandeze și se arborează drapelul Finlandei pe toate clădirile publice. Kalevala este
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
al Cluburilor Phi Beta Cappa, Cosmos, Federal City și Century. În ciuda aprecierii și recunoașterii oficiale de care se bucură, acțiunile sale în planul politicii externe i-au determinat pe mulți comentatori, în frunte cu Christopher Hitchens, să-l acuze pe diplomatul american de crime de război. Decernarea Premiului Nobel rămâne o decizie controversată și în zilele noastre. Heinz Alfred Kissinger s-a născut într-o familie de evrei germane din orașul Fürth, Bavaria, Germania. Forțat de persecuțiile regimului nazist, în 1938
Henry Kissinger () [Corola-website/Science/298249_a_299578]
-
de la Cairo, condusă de Barbu Știrbey, condiția armistițiului: „capitulare necondiționată”, condiție respinsă de Antonescu, care își exprima neîncrederea în promisiunile sovieticilor, făcute la 13 aprilie la Stockholm, atâta timp cât ele nu erau susținute și de Marea Britanie și Statele Unite. Tatonările sterile ale diplomaților lui Antonescu, care au durat aproape doi ani, erau privite de Puterile Aliate cu suspiciune. Fiascoul debarcării britanice în Grecia și interesul redus al lui Roosevelt în zonă au aruncat în mod tacit România în brațele Moscovei încă de la Conferința
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
ce-și reclamau imperios independența. Totul este privit din perspectiva a două personaje ce se deplasează aproape fantomatic „prin cenușa imperiului” austro-ungar, surprins în agonia de dinaintea dispariției sale: Darie (Gabriel Oseciuc), un tânăr încă nealterat de mizeriile din jur, și Diplomatul (Gheorghe Dinică), un cinic cu pretenții de noblețe. Cei doi încearcă să supraviețuiască, dar Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități, iar Darie, mult mai matur acum, se alătură celor care luptă împotriva războiului. Acțiunea filmului începe în anul
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
deplasează aproape fantomatic „prin cenușa imperiului” austro-ungar, surprins în agonia de dinaintea dispariției sale: Darie (Gabriel Oseciuc), un tânăr încă nealterat de mizeriile din jur, și Diplomatul (Gheorghe Dinică), un cinic cu pretenții de noblețe. Cei doi încearcă să supraviețuiască, dar Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități, iar Darie, mult mai matur acum, se alătură celor care luptă împotriva războiului. Acțiunea filmului începe în anul 1917, „în Bucureștiul vremelnic ocupat” de armatele germane și austro-ungare. Comandatura germană a rechiziționat o
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
într-o razie pe străzile Bucureștiului și îi predă trupelor germane, care îi îmbarcă cu forța în același tren. Printre cei arestați se afla și Darie (Gabriel Oseciuc), un tânăr țăran șchiop care abia sosise la București. În prima noapte, Diplomatul (Gheorghe Dinică), un individ declasat ce pretindea că fusese consul, dar care era de fapt „nene la o casă de fete”, măsluitor de cărți și escroc, încearcă să fure banii tânărului și naivului Darie și este înjunghiat de acesta. Trenul
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
linie urma să fie prima graniță nemțească. La auzul veștii, naivul Darie are o explozie de bucurie nereținută la gândul că va călători și va vedea lumea. În timpul călătoriei, Darie trebuie să aibă grijă de cel pe care îl înjunghiase. Diplomatul îl poreclește „Scaurus” („picior strâmb” în limba latină) și-i spune că-l va sili să-i plătească fapta, făcându-l sluga lui. Spelbul (Cornel Coman), un transilvănean care dezertase din armata austro-ungară și dorea să ajungă în Moldova pentru
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
o relație de dușmănie din cauza faptului că ambii o iubeau pe Angelica, soția frizerului. În încăierare, Dodu este ucis și aruncat în Dunăre. Tot în aceeași noapte, Spelbul încearcă să evadeze înainte de trecerea Dunării, dar este capturat și împușcat, după ce Diplomatul dezvăluise nemților planul pe care-l auzise întâmplător. A doua zi, în semn de bunăvoință pentru că i-a ajutat, subofițerul neamț (Károly Sinka) îl lasă pe Darie să viziteze timp de patru ore orașul în care au oprit; în caz că nu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
pe ale cărei străzi se aflau oameni spânzurați. El este tras în casă de o sârboaică văduvă (Irina Petrescu), care-i dă de mâncare, îi spală hainele și îi dă o pereche de bocanci. Darie se întoarce apoi la tren. Diplomatul îi spune că sanitarul neamț i-a dezvăluit că trenul nu merge în Germania, ci în Balcani; oile trebuiau duse pe front, iar prizonierii urmau să fie folosiți la săparea tranșeelor. Apropiindu-se de linia frontului aflată în Bitolia, trenul
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
trece peste o mină aflată pe calea ferată și deraiază în urma exploziei. Printre cei care au murit este și Siteavul. Se dau lupte între militarii nemți și partizanii sârbi, iar aeroplanele bombardează zona în care deraiase trenul. În timpul atacului aerian, Diplomatul și Darie fug și se ascund într-o pădure. Un țigan scripcar bătrân (Ernest Maftei) care încercase să se țină de ei este împușcat de soldați. Scăpați de soldații nemți care îi păzeau, cei doi vor să meargă în direcții
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
care încercase să se țină de ei este împușcat de soldați. Scăpați de soldații nemți care îi păzeau, cei doi vor să meargă în direcții opuse: Darie, căruia i se făcuse dor de țară, vrea să se întoarcă acasă, în timp ce Diplomatul dorește să ajungă în Italia, spunând că nu-l așteaptă nimeni acolo. Cei doi pornesc înspre România, traversează păduri și munți. Într-un sat devastat de război ei nimeresc în mijlocul unor lupte între soldații nemți și partizanii sârbi. Luați prizonieri
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
mâncare și de băutură, precum și haine, apoi fac dragoste cu ei. Cei doi pleacă cu un tren de marfă și ajung pe malul bulgăresc al Dunării. Bat la ușa unei case și sunt primiți de un pescar român (Boris Ciornei). Diplomatul îi dă pescarului o mahmudea de aur furată de la grecoaice pentru a-i trece Dunărea cu o luntre. Pescarul îi lasă nurorii sale moneda ca zălog. Ei ajung cu bine pe malul românesc, dar luntrașul este împușcat de grăniceri la
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
o mahmudea de aur furată de la grecoaice pentru a-i trece Dunărea cu o luntre. Pescarul îi lasă nurorii sale moneda ca zălog. Ei ajung cu bine pe malul românesc, dar luntrașul este împușcat de grăniceri la întoarcere. Darie și Diplomatul merg cu o căruță și ajung la București. Ei intră într-o cafenea, dar sunt capturați iarăși de comisarul Marinescu. Diplomatul umpluse Bucureștiul cu bancnote false, iar autoritățile puseseră un premiu pentru prinderea sa. El îi spune lui Darie că
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
ca zălog. Ei ajung cu bine pe malul românesc, dar luntrașul este împușcat de grăniceri la întoarcere. Darie și Diplomatul merg cu o căruță și ajung la București. Ei intră într-o cafenea, dar sunt capturați iarăși de comisarul Marinescu. Diplomatul umpluse Bucureștiul cu bancnote false, iar autoritățile puseseră un premiu pentru prinderea sa. El îi spune lui Darie că vor scăpa după ce-l vor mitui pe comisar cu mahmudeaua furată de la nora pescarului sârb. Dezgustat de comportamentul Diplomatului, Darie aruncă
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
iar autoritățile puseseră un premiu pentru prinderea sa. El îi spune lui Darie că vor scăpa după ce-l vor mitui pe comisar cu mahmudeaua furată de la nora pescarului sârb. Dezgustat de comportamentul Diplomatului, Darie aruncă moneda într-un canal. În timp ce Diplomatul este disperat, tânărul întâlnește în mulțime un militant socialist și se alătură luptei muncitorești. Deși filmul este o ecranizare destul de fidelă a romanului "Jocul cu moartea", există totuși unele diferențe și anume: Scenariul filmului este inspirat din romanul "Jocul cu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
Ioan Lazăr. Drumul lui Darie este un drum inițiatic prin care personajul se maturizează și-și regăsește personalitatea amenințată de disoluție (regăsire materializată prin strigătul din final al personajului: "„Sunt Darie al lui Darie al lui Darie!...”"). Celălalt personaj principal, Diplomatul (un rol esențial pentru Gheorghe Dinică), este considerat un "„personaj de esență tragică, care-și ascunde tot timpul condiția, încercând s-o uite, s-o mistifice”". Profesorul Florian Potra, care a predat cursul de istoria și teoria filmului la IATC
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
dintr-o înlănțuire de peripeții fără creștere dramatică: o încercare de evadare, o execuție, un bombardament, o aventură erotică, furtul hainelor la scăldat etc. Dihotomia personajelor, într-o prea schematică prăbușire în Infern, frânează performanța actorilor. Excepție face Dinică cu „Diplomatul” său, personaj colorat, odios și seducător în același timp. Replică rapel pt. calitatea literară a dialogului, aparținând personajului lui Cornel Coman: „Așa îmi dau eu socoteala...” pt „Așa cred eu!” Pr. ACIN pentru partitura muzicală a lui Radu Șerban. Menț
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
susținător al despotismului iluminat și, în 1784, guvernul său a condamnat toate societățile secrete, inclusiv Illuminati. În timpul perioadei în care Illuminati putea acționa legal, mulți intelectuali influenți și politicieni progresiști s-au numărat ca membri, inclusiv Ferdinand de Braunschweig și diplomatul Xavier von Zwack, care a fost numărul doi în operațiune și a fost găsit cu multă din documentația grupului când casa sa a fost percheziționată. Membrii organizației Iluminati promiteau ascultare față de superiorii lor, și au fost împărțiți în trei clase
Illuminati () [Corola-website/Science/317678_a_319007]
-
i s-a permis să vină la curtea de la Berlin numai de două ori, prima dată la nuntă și a doua oară când s-a născut primul fiu al Cecilei. A fost avertizată să nu locuiască în apropierea fiicei ei. Diplomatul Maurice Paléologue scria la 14 octombrie 1913, "Deși are cincizecișitrei de ani, trăiește deschis cu un escroc argentinian, dansează la Magic-City cu toți veniții până la două dimineața." În vara anului 1914, chiar înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, Marea Ducesă Anastasia și-a
Marea Ducesă Anastasia Mihailovna a Rusiei () [Corola-website/Science/318052_a_319381]
-
ianuarie 1967 până în ianuarie 1970, Bukovski a reușit să transmită în Occident circa 150 de pagini în care dezvăluia abuzurile instituțiilor psihiatrice asupra deținuților politici. Condamnat din nou în ianuarie 1972, a stat în arest până în decembrie 1976. La presiunea diplomaților occidentali și grupurilor pentru apărarea drepturilor omului, Bukovski a fost a fost schimbat pentru fostul lider comunist chilian Luis Corvalán. Din 1976 Bukovski locuiește la Cambridge în Anglia. În 2007 a încercat să candideze pentru postul de președinte al Rusiei
Vladimir Bukovski () [Corola-website/Science/319834_a_321163]
-
1921 și 1924 la Tokio. În perioada 1911 - 1916 a îndeplinit sarcinile de Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar la Viena, fiind ultimul reprezentant diplomatic al României în capitala Imperiului Austro-Ungar înainte de dezmembrarea acestuia în state naționale. Edgar Mavrocordat a fost diplomatul român care în cadrul unei audiențe speciale solicitate Ministerului de Externe Austro-Ungar, în seara zilei de 27 august 1916, la ora 21, la "Ballhausplatz 2" a înmânat nota prin care România declara formal război Imperiului Austro-Ungar, pentru „înfăptuirea unității sale naționale
Edgar Mavrocordat () [Corola-website/Science/319170_a_320499]
-
Aceste zvonuri l-au făcut foarte nepopular printre mulți suedezi în timpul vieții. Cu toate acestea, potrivit jurnalistului și autorului Staffan Skott în cartea sa "Alla Dessa Bernadottar", aceste zvonuri sunt contrazise de scrisori și jurnale ale suedezilor influenți inclusiv de diplomatul Sven Grafström și soția ministrului Gustav Möller ca și de fiul vitreg al lui Hermann Göring care a spus că o vizită a prințului acasă la Göring a dost un eșec și că Göring și Gustaf Adolf nu s-au
Prințul Gustav Adolf, Duce de Västerbotten () [Corola-website/Science/315631_a_316960]