KorAP: Find »[drukola/base=discernământ & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...62 63 64 ...154 >

3,842 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

persoane sau familii cu cetățenie română și de către o persoană sau familie străină, posibilitatea încredințării copilului la persoană sau familia cu cetățenie română va fi luată în considerare cu prioritate de către Comisia pentru protecția copilului. Opinia exprimată de copilul cu discernământ va fi determinantă în luarea hotărârii, iar Serviciul public specializat pentru protecția copilului sau organismul specializat privat va prezenta Comitetului Român pentru Adopții, propunerea privind încuviințarea adopției copilului, acordând prioritate persoanelor sau familiilor cu cetățenie română (art.12, alin.5

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
familie cu cetățenie română și o persoană sau familie cu cetățenie străină cer încredințarea în vederea adopției a aceluiași copil, se ia în considerare cu prioritate posibilitatea încredințării copilului la persoana sau familia cu cetățenie română; opinia exprimată de copilul cu discernământ va fi determinantă în luarea hotărârii (art.9 alin.8); * judecarea cererii pentru încuviințarea adopției de către instanța de judecată se face cu citarea Comisiei pentru protecția copilului care a avizat favorabil încuviințarea adopției (art.18 alin.2) și ea reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
figurează și cheltuielile de îngrijire și vindecare ale acestuia. Incapacitatea interzisului de a exercita drepturi părintești determină soluția ca ele să revină celuilalt părinte, care are exercițiul îndatoririlor părintești, deoarece ele nu pot fi exercitate de o persoană lipsită de discernământ. Efectele punerii sub interdicție se produc la data la care hotărârea este rămasă irevocabilă (art.144 C.fam.). Potrivit art.146 C.fam., ea se dispune "în caz de nevoie, până la rezolvarea cererii de punere sub interdicție" de către autoritatea tutelară

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a solicita pentru el asistență medicală de stat. Îngrijirile medicale se efectuează cu consimțământul bolnavului sau a persoanelor care, potrivit legii, sunt îndreptățite a-și da acordul. În cazuri grave, în care salvarea vieții minorului, precum și a persoanelor lipsite de discernământ sau aflate în neputința de a-și manifesta voința, este necesară o îngrijire medicală de urgență, consimțământul sau încuviințarea persoanelor în drept nu se poate obține în timp util, îngrijirea medicală va fi efectuată de medic pe propria răspundere. Este

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
consimțământul sau încuviințarea persoanelor în drept nu se poate obține în timp util, îngrijirea medicală va fi efectuată de medic pe propria răspundere. Este interzisă recoltarea de sânge pentru scopuri terapeutice, de la persoane minore și de la persoane adulte lipsite de discernământ, precum și prelevarea de țesuturi și organe de la aceleași persoane. Transplantarea de țesuturi sau organe 295 la minor se face cu consimțământul părinților sau a celorlalți ocrotitori legali. Îndatorirea îngrijirii copilului minor pus sub interdicție, în conformitate cu art. 149 C. fam., este

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și a-i îmbunătăți condițiile de viață. d) Paza și supravegherea copilului Dreptul și îndatorirea de pază are ca scop apărarea copilului de orice împrejurare care l-ar putea amenința în existența ori sănătatea lui. Paza copilului suplinește lipsa de discernământ a acestuia, pentru a-i asigura o dezvoltare normală. Această pază și supraveghere urmărește îndrumarea copilului într-o anumită direcție, pentru a împiedica săvârșirea unor anumite acte. Părinții au dreptul de a îndruma copilul și a supraveghea comportamentul și relațiile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de răspundere a părinților. Efectele răspunderii părinților dacă condițiile art. 1000, alin. 2 C. civ. sunt îndeplinite, constau în aceea că ei sunt ținuți să răspundă integral față de victima prejudiciului cauzat de minor. În cazul când minorul este lipsit de discernământ vor răspunde numai părinții, iar dacă minorul a avut discernământ în momentul săvârșirii. faptei ilicite, victima are latitudinea de a trage la răspundere fie pe minor singur, fie pe părinți, fie deopotrivă pe minor și părinți . În acest ultim caz

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1000, alin. 2 C. civ. sunt îndeplinite, constau în aceea că ei sunt ținuți să răspundă integral față de victima prejudiciului cauzat de minor. În cazul când minorul este lipsit de discernământ vor răspunde numai părinții, iar dacă minorul a avut discernământ în momentul săvârșirii. faptei ilicite, victima are latitudinea de a trage la răspundere fie pe minor singur, fie pe părinți, fie deopotrivă pe minor și părinți . În acest ultim caz, atât minorul cât și părinții vor răspunde integral de prejudiciu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
în vârstă de 14-18 ani Aceasta din urmă prevedere nu se aplică copilului care a devenit major înainte de împlinirea vârstei de 18 ani prin efectul căsătoriei (art. 7, alin. 3 Decretul 31/1954), sau în cazul persoanelor majore lipsite de discernământ ca efect al alienației sau debilității mintale. În ceea ce privește a doua condiție, copilul să aibă locuința la părinții săi, în conformitate cu disp. art. 1000, alin. 2 C. civ., părinții răspund pentru copii minori ce locuiesc cu dânșii. Ceea ce interesează este locuința minorului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
vor trebui să dovedească în prealabil că au încetat cauzele care au provocat instituirea curatelei. II.3. Interdicția minorului Codul familiei reglementează în art. 142-151, interdicția judecătorească ca o formă de ocrotire a persoanelor fizice, minore sau majore, lipsite de discernământ datorită alienației sau debilității mintale. 338 Punerea lor sub interdicție a unei persoane fizice, deci și a minorului este condiționată de existența unei stări de tulburare mintală, cu caracter general și permanent, nu accidental. Ceea ce determină instituirea interdicției nu este

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sub interdicție a unei persoane fizice, deci și a minorului este condiționată de existența unei stări de tulburare mintală, cu caracter general și permanent, nu accidental. Ceea ce determină instituirea interdicției nu este boala în sine, ci consecințele ei datorate alterării discernământului și punerii persoanei în imposibilitatea de a-și apăra interesele. Punerea sub interdicție poate fi cerută atât de autoritatea tutelară, cât și de persoanele care, conform legii, sunt obligate sa înștiințeze autoritatea tutelară pentru instituirea tutelei unui minor potrivit art.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de nevoile zilnice ale vieții. Interdicția judiciară poate lovi deopotrivă persoanele minore și pe majori. Actele încheiate de alienatul mintal înainte de punerea sa sub interdicție pot fi și ele anulate daca în momentul încheierii actului autorul lui era lipsit de discernământ 341 Interdicția constituie o instituție care are scopul de a proteja persoana alienată sau debilă mintal, neavând, din cauza bolii de care suferă, discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale. În sensul art. 142 C. fam., instanța supremă a

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sub interdicție pot fi și ele anulate daca în momentul încheierii actului autorul lui era lipsit de discernământ 341 Interdicția constituie o instituție care are scopul de a proteja persoana alienată sau debilă mintal, neavând, din cauza bolii de care suferă, discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale. În sensul art. 142 C. fam., instanța supremă a precizat condițiile legale în care se ia măsura punerii sub interdicție datorită "unei stări de tulburare mintală cu caracter general și permanent." 342

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sub protecția părinților săi, si la împlinirea vârstei de 18 ani, el va avea un tutore care să-i reprezinte interesele. 343 Interdicția este o instituție cu rolul de a ocroti persoana care datorită alienației sau debilității mintale nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesul său. Alienația sau debilitatea mintală trebuie dovedite cu un act medical, în care scop, practica judiciară a Curții Supreme de Justiție a statuat în sensul că "în cauzele de acest gen, este obligatoriu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică b) se ocupa de învățătura și pregătirea profesională a copilului c) administra bunurile minorului și de a-l reprezenta în actele civile 6. Interdicția minorului este dispusă pentru cel care: a) nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale b) din cauza alienației mintale c) persoana afectată de debilitate mintală 7. Curatela este instituită de autoritatea tutelară dacă: a) din cauza bătrâneții sau bolii, persoana, deși capabilă, nu poate, personal să-și administreze bunurile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
o serie de obligații. Ele trebuie să identifice familii sau persoane cărora să le poată fi încredințat ori dat în plasament copilul, rudele acestuia fiind vizate cu prioritate. O altă obligație este aceea de a determina opinia copilului capabil de discernământ cu privire la persoana sau familia propusă pentru a-l primi în încredințare ori plasament aducând-o totodată la cunoștință Comisiei pentru protecția copilului. Serviciile publice specializate, dar și organismele private autorizate sunt obligate să asigure asistență și sprijin familiei sau persoanei

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
din Ordonanța nr. 25/1997 stabilește că în luarea hotărârii, Comisia pentru protecția copilului trebuie să acorde prioritate persoanei sau familiei cu cetățenie română, având în vedere cetățenia română a minorului. Legea menționează însă că opinia exprimată de copilul cu discernământ trebuie să fie determinantă în luarea hotărârii. Respectându-se principiul priorității adopției naționale, trebuie avut în vedere totodată și respectarea interesului superior al copilului, potrivit art.1 lit.a din Legea 84/1994 care a ratificat Convenția asupra protecției copilului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
copii: * minorii care au săvârșit fapte penale dare care nu pot răspunde penal pentru că au vârsta de până la 14 ani, inclusiv; * minorii care au vârsta între 14 și 16 ani și se dovedește că nu au săvârșit faptele penale cu discernământ. In aceste cazuri Comisia pentru protecția copilului are obligația de a lua o măsură educativă, la sesizarea oricărei persoane, a procurorului, a organelor de poliție sau chiar a părinților acestora. Comisia pentru protecția copilului trebuie să țină seama de gradul

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
prevăzute de legea penală, există un regim de sancționare mixt, (dispus prin C.pen.) 360 alcătuit în principal din măsuri educative și pedepse. Pentru minorii infractori care au vârsta între 14 și 16 ani și au săvârșit fapte penale fără discernământ, se vor aplica măsurile educative prevăzute de codul penal și anume: mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare și internarea într-un institut medical-educativ361 . Măsura educativă prevăzută de codul penal se ia de Comisia pentru protecția copilului la

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
și-au îndeplinit sarcinile ce le reveneau, intră tot în competența instanței de judecată. Aceasta poate hotărî, în vederea ocrotirii minorilor, punerea sub interdicție a unuia sau a ambilor părinți ai unui minor, dacă cel sau cei în cauză nu au discernământ pentru a îngriji de interesele lor și implicit n-ar putea îndeplini nici obligațiile față de copiii lor minori, din cauza alienației ori debilității mintale. Instanța poate pune sub interdicție un minor, atunci când acesta suferă de alienare mintală. Hotărârea de punere sub

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
se vedea Y. Eminescu, T. Popescu, op. cit., p. 113-114 (semnalăm faptul că numai legislația ungară cunoaște instituția curatorului ventris.) Pentru distincția dintre ipoteza art. 142 din C. fam. (punerea sub interdicție a alienatului și debilului mintal care, din cauza lipsei de discernământ nu se poate îngriji de interesele sale), pe de o parte, și ipoteza art. 152 din C. fam., (instituirea curatelei capabilului care, fiind în neputință fizică datorită bătrâneții, bolii ori infirmității, nu se poate îngriji mulțumitor de interesele sale), pe

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fam., aplicarea regulilor tutelei minorului pentru minorul interzis). 339 În literatura dreptului civil au fost subliniate trei condiții cumulative pentru a se dispună , pe cale judecătorească punerea sub interdicție : * "persoana ce urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsita de discernământ; * lipsa de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele sale; * lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale." (Ștefan Rauschi, Drept civil, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 359). În problema punerii sub

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
tutelei minorului pentru minorul interzis). 339 În literatura dreptului civil au fost subliniate trei condiții cumulative pentru a se dispună , pe cale judecătorească punerea sub interdicție : * "persoana ce urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsita de discernământ; * lipsa de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele sale; * lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale." (Ștefan Rauschi, Drept civil, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 359). În problema punerii sub interdicție a minorului

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cumulative pentru a se dispună , pe cale judecătorească punerea sub interdicție : * "persoana ce urmează să fie pusă sub interdicție să fie lipsita de discernământ; * lipsa de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură de interesele sale; * lipsa discernământului să se datoreze alienației sau debilității mintale." (Ștefan Rauschi, Drept civil, Edit. Fundației "Chemarea", lași, 1992, p. 359). În problema punerii sub interdicție a minorului, s-a opinat și în sensul că acesta este deja protejat prin părinți sau tutore

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Corola-publishinghouse/Science/192_a_430

fi de mare ajutor în selectarea alternativelor de proces pentru îmbunătățiri radicale. Semnificația procesului inovațional în asigurarea avantajelor concurențiale ale unei întreprinderi este evidențiată și de autorul I. Ciobanu (2005). El afirmă că procesul de creare a avantajului competitiv necesită discernământ privind moduri noi de a concura pe piețele de desfacere. De asemenea, este necesară o dorință de a face investițiile cerute și de a accepta riscuri. Avantajul competitiv decurge în esență din îmbunătățiri, inovații și schimbări. Anumite firme obțin un

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]