39,259 matches
-
și doritor de teatru. Ei se pregătesc pentru fiecare rol la fel de serios și joacă de parcă ar fi să spunem la Comedia Franceză, în fața a mii de spectatori înrobiți de teatru. În București, adeseori, îi auzi pe unii actori - mediocri - lamentîndu-se, discutînd precipitat și arogant despre public și mai știu eu ce, tocmai cînd sălile se umplu în mod generos. La Brașov, tînăra generație are ce învăța, are cum afla ce înseamnă pasiunea, dăruirea, sacrificiul pentru că acolo joacă Mircea Andreescu, Costache Babii
Cerere în căsătorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16319_a_17644]
-
că Georgescu s-ar fi retras de pe lista viitorilor ambasadori în așteptarea plecării de la Finanțe a d-lui Mihai Tănăsescu. Numai că, adaugă Cronicarul, prezența la Finanțe a unei personalități cu ușă deschisă la Banca Mondială și care știe să discute pe aceeași limbă, economic, și cu reprezentanții FMI, l-am numit pe dl Tănăsescu, nu poate fi suplinită de un Florin Georgescu, care a făcut la Finanțe, în perioada precedentei guvernări PDSR, o figură de ministru care nu părea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
indienilor din America, principala țintă este stupiditatea filmelor produse pe bandă, fără caracteristici distinctive. Mecanismul "poantei" urmează cam același fir în fiecare situație: autorul imaginează o intrigă pe baza consecințelor absurde ale punctului de plecare. Spre exemplu își propune să discute problema bolilor contagioase și introduce diverse situații grave pe care le folosește doar ca mobil al exemplificării, fără a nuanța": "Înotul în marea poluată cu petrol sporește riscul de molipsire, pentru că substanța uleioasă transportă particule de spută de la alți oameni
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
se trezea destul de des cu necunoscuți care veneau și-i puneau pe masă volume de 1000 de pagini iar el le reducea la 200. In fond, munca redactorului constă și în această triere. Din fericire, având un public fidel, eu discut cu editorul de pe o poziție de forță. Când un scriitor are deja un public al său, când are o structură narativă proprie, când are o anumită imagine, când are trăsături distincte, e greu ca altcineva, fie el și editor, să
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
în Ungaria, unde s-a numărat printre disidenții cei mai redutabili) și un om de o sclipitoare inteligență, iuțeala de mînă a intelectualilor români înscriși în replică nu trebuie să ne mire. Scrisoarea însăși e un minunat prilej de a discuta lucruri care ne privesc îndeaproape sau pe care le-am tot amînat, conform obiceiului pămîntului (dar să nu exagerăm: nici noi n-am stat chiar degeaba), încît a fost nevoie să vină cineva din afară și să ne tragă de
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
se cuvine să-l împărtășesc cititorilor: articolul în chestiune, - o parte din el, - se află înecat în pata străveche de cerneală care făcu ilizibile literele. E ca un mister ocultat el însuși. Cine știe ce-și mai împărtășiră distinșii combatanți discutînd despre cea mai veche reacție umană, aceea de a desființa adversarul, fără nici o vorbă sau respectare a vreunei legi. Este biologia în stare pură. Este asaltul unui leu ori tigru înfometat asupra prăzii mult pândite și pe care viața, atotînțelegătoare
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
aici înainte. În România sînt mult prea multe edituri și tot mai puțini editori de carte care se pricep la această meserie. Unde e, mă întreb ca scriitor, o Magdalena Popescu Bedrosian? Unde sînt lectorii de carte cu care puteai discuta pe îndelete, fără să-ți spună că trebuie să se ducă la celălalt sau celelalte servicii ale lor fiindcă altfel n-au nici cu ce-și plăti întreținerea la bloc? Cam cu un an înainte de a muri, Mircea Ciobanu mi-
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
teme legate de comunicare, așa cum le vom detalia mai departe și care sunt abordate în alte ambianțe de cercetare (vezi, mai departe șí: Dijkstra, Smedt eds. 1996, Herring ed. 1996, Oestendorp, Mul eds. 1996).2 Aș vrea să mă opresc, discutându-le cu unele detalii, la temele din primele două categorii (I și II), care sunt mai clar legate de comunicare, procesul ca atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit (prin polii emitere și receptare). Sunt teme încă prea
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
există. Dar să nu facem din aceasta o dramă. Inconsecvențele în ceea ce privește distribuirea spațiului influențează nesemnificativ imaginea de ansamblu a literaturii române oferită de dicționar. De ce? Pentru că proporțiile sunt restabilite de evaluările critice propriu-zise, în general realiste. Ar mai fi de discutat prezențele nejustificate ale unor scriitori în dicționar, ca și omisiunile regretabile. Dar ar însemna să deschidem cutia Pandorei. O vom deschide, cu alt prilej, când vom organiza o dezbatere pe această temă, deschisă tuturor celor dornici să-și spună părerea
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
o limbă cu ajutorul verbului a face (în construcție cu un substantiv), în alta cu verbul a da sau a pune. în monografia pe care a dedicat-o acum cîteva decenii subiectului - Locuțiunile verbale în limba română (1958) -, doamna Florica Dimitrescu discuta pe larg acest fenomen, indicând verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu cea din alte limbi europene. Există desigur și diferențe de "productivitate" frazeologică a verbelor, dar acestea sînt foarte greu
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
românește de Editura Humanitas. E un studiu atotcuprinzător și sistematic care pornește polemic de la aserțiunea că Balcanii au fost descriși ca "alteritatea" Europei, ba chiar că, "Balcanii nu doresc să se conformeze standardelor de comportament specifice lumii civilizate". Tot polemic discută aserțiunea banalizată că Balcanii sînt butoiul de pulbere al Europei, demonstrînd că azi nici un istoric serios nu admite că primul război mondial a avut drept cauză situația conflictuală din Balcani. Și dacă azi, în Balcani, mai precis în fosta Iugoslavie
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
a spiritului" pe care autoarea pretinde că ar fi moștenit-o de la mama ei. Nu o interesează decît bărbații și nimic altceva: nici natura, nici arhitectura, nici obiectele. Copiii - doar dacă eroina îl iubește pe tatăl lor, femeile - doar dacă discută despre bărbați. Călătoriile, fie ele în cele mai faimoase locuri, vizitele în muzee, biserici i se par sarbede dacă nu apare măcar umbra, imaginea proiectată, vocea unui bărbat. Nu e atrasă de un anume gen, nu are o fascinație specială
Carnet de bal by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/16420_a_17745]
-
Și nu oricum, ci în sintagmele binecunoscute și popularizate prin manualele școlare, pe de-a-ntregul forme fără fond. Formele au fost însușite și transmise cu sfințenie, în vreme ce fondul problemei, Eminescu și opera sa, rămîne acoperit de colb. Sînt oameni care discută despre Eminescu cu o dezinvoltură inhibantă, amestecînd surse secundare sau terțiare de informație, folclorul, legendele, formule des întrebuințate și devenite stass, consacrate. Pentru cei mai mulți, Eminescu e doar o vorbă, dar de mîndrie națională! Cu cît îl cunosc mai puțin, cu
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
umane: ce reacție are un vizitator, chiar contemporan, în fața tabloului lui Delacroix, Libertatea călăuzind poporul, cum erau (sînt încă) spectacolele de teatru în Paris, cum redescoperim cărțile pe care le iubim, ș.a.m.d. Iar problemele pe care autoarea le discută devin cu ușurință ale noastre, ne reprezintă. Mai există aici o Mariana Șora, ascunsă în mod voit sub stilul jucăuș, aparent neserios, al articolelor: autoarea pasionată de filologie care strecoară mici pedanterii etimologice (sensurile pe care le are prefixul con-
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
subțire se purtase cu noi foarte amabil și ne dusese acasă la dânsul. Aflând că veneam dintr-o țară socialistă, se arătase curios. Ce căutau doi scriitori "comuniști" în spațiul nordic finlandez?... Avea înfățișarea unui personaj shakespearian surghiunuit la miază-noapte. Discutaserăm și despre valută. Cum ședeam noi cu valuta... Mirarea lui când îi spusesem că "la noi" nu circula liber dolarul. Abia la plecare pricepusem de ce ne făcuse reducere. Imaginația mea îl vedea uneori ca pe un agent secret britanic lucrând
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
domni distinși îmbrăcați la patru ace și de femei superbe. Când, la un moment dat, ne invitaseră firesc să continuăm discuția la o Saună a lor, baia națională. N-aș fi crezut că în aburii fierbinți aveam să continuăm să discutăm, de astădată goi pușcă în mediul infernal. Femeile acelea superbe se expuneau acum despuiate ca Eva înainte de izgonire... O erecție balcanică bruscă avu loc, spre rușinea noastră. Ne feream cât puteam. Dacă civilizația nu se compara, măcar vitalitatea omului sărman
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
faptul că îi dă din cînd în cînd de mîncare, ca un dictator poporului său ascultător. O fidelitate, s-ar spune, pe care, dacă o are, nici macar nu o înțelege, așa că mai curînd se poartă astfel de frică... S-a discutat mult, că între scriitori, la vila numărul 10, din care iarnă nici nu mai puteai să ieși de zăpadă căzută. S-a discutat despre firea ciudată, sălbatică, a cîinelui negru, ne-fidel (în definitiv) ne-credincios, știind deci numai de
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
dacă o are, nici macar nu o înțelege, așa că mai curînd se poartă astfel de frică... S-a discutat mult, că între scriitori, la vila numărul 10, din care iarnă nici nu mai puteai să ieși de zăpadă căzută. S-a discutat despre firea ciudată, sălbatică, a cîinelui negru, ne-fidel (în definitiv) ne-credincios, știind deci numai de frică, ne-recunoscător, ne-ascultător, liber de capul lui (fără a ști măcar că e liber față de ceilalți membri ai speciei sale); despre firea
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
îl constituie două numere din revista franceză Esprit (și anume cele din martie-mai 2000) și îndeosebi un dialog intitulat Sfîrșitul intelectualilor? cu Jacques Julliard și Michel Winock, republicat fragmentar în Lettre internaționale, ediția română din toamnă lui 2000. S-a discutat mult în ultima vreme despre rolul intelectualilor și despre contribuția lor politică. A existat chiar tendința de a-i opune pe intelectuali politicienilor. Apelul la istorie n-a dus la clarificarea lucrurilor. incepand cu noțiunea însăși de intelectual, departe de
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
amandoi cand ne-am încercat norocul la Medicină. Direcția sanitară a județului Suceava organizase, în acel an, cursuri pregătitoare pentru candidații la facultate. Noi doi printre ei. El venea din Itcanii Burdujenilor, eu din Botoșani. Ne-am împrietenit pentru că puteam discuta...literatura, ne aflam amandoi după debutul în presă. La Institutul de Medicină din Iași eu am reusit sa intru pe baza tezei despre Rebreanu și a notei mari la limba rusă. Oricît de ciudat ar părea acum, acestea erau materii
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]
-
întîmplă prea multe, încît locuitorii Capitalei n-au timp să urmărească întîmplările din culisele vieții de partid pedeseriste, în țară lucrurile stau cu totul altfel. Așa cum pe vremea cînd țărăniștii se înfruntau, local, acesta era meciul politic despre care se discuta în capitalele de județ, scînteile care ies acum în partidul păstorit de Adrian Năstase sînt tot atîtea derby-uri politice în județe. Pentru a-și face culoar către funcția pe care o visează, candidații nu ezită să ofere presei locale amănunte
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
scenariul unor intense meditații în care persoana lui Johann Sebastian Bach a jucat un rol de seamă. Înjosirile, privațiunile, foamea, munca grea, frigul, nesiguranța viitorului i-a abrutizat, i-a înrăit pe oameni, le-a răpit demnitatea. Așa fiind, dacă discutam despre Bach, dacă-i evocam persoana și opera, un monument de grandoare spirituală și de tărie morală, încercam de fapt să ne ridicăm moralul, să ne păstrăm conștiința curată, să ne oțelim voința de a supraviețui". * Celălalt text memorialistic e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
praf ce colorează lumina, ca într-un amurg deși e dimineața, vara, iar soarele bate puternic în jaluzele... Cînd trage cu putere jaluzelele în sus, praful depus pe ele sboară în odaie răspîndindu-se peste tot. El, în pat, din cauza maladiei, discută cu ea și cu slujnica bătrînă de la țară... " Ăsta nu-i praf de pe la noi, spune bătrîna ștergîndu-l cu cîrpa, e un praf mărunțel și nu se ia, cine știe de unde l-o fi adus vîntul... Și să nu cadă el
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
la definiții negative, la elementul tragic al iubirii, la iraționalul îndrăgostirii. În Micul prinț regăsim această viziune, generalizată de la erotic la afecțiunea dintre două făpturi, denumită convențional "prietenie", sensul termenului fiind cel grav, cu profunde implicații morale așa cum au fost discutate ele de Aristotel. Învățîndu-l pe micul prinț cum să o "îmblînzească", vulpea îi atrage atenția asupra importanței riturilor, a acelor obiceiuri mărunte sau importante - revederea într-o zi sau un loc anume, mici superstiții sau tabieturi - care armonizează două ființe
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
ca realitatea subiectivă să poată fi transformată, atunci cînd gradul schimbării este extrem, adică atunci cînd individul își schimbă lumile", avem de-a face cu o situație limită, pe care autorii o numesc "alternare" (a lumilor). În cazul comunismului nu discutăm atît sub ipoteza reușitei alternării cît, mai curînd, sub certitudinea intenției regimului. Alternarea presupune existența unor procese de re-socializare, asemănătoare cu socializarea primară, deoarece trebuie să refacă în manieră radicală factorii determinanți ai realității care, în mod obișnuit, sînt percepuți
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]