6,045 matches
-
Cândva, libertatea comuniunii în har, curajul profetic al mărturisirii și ospățul Cuvântului euharistic erau razele de aur ale dreptei credințe; astăzi, supușenia oarbă și frica de adevăr se revarsă din trista semilună a răsăritului... Sunt rari, dar nu încă definitiv dispăruți, episcopii și preoții iubitori de oameni, bărbați înzestrați cu charisma paternității duhovnicești, cu rigoare teologică și discernământ vizionar. Ei au meritul de a fi încurajat germenii de entuziasm printre „cei mai mici” ai Domnului. Să ne gândim că sămânța martiriului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
adevărului este pragul recunoașterii unui viitor. Atunci, „obsedantele decenii” ale socialismului vor apune în cronica unui secol greu și întunecat ca burta unui chit. Vom fi oare, precum Iona din cetatea Ninive, scoși la bine-temperata lumină a zilei? O lume dispărută este un volum magnetic, halucinant și mai ales oportun 1. Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Michievici și Ioan Stanomir, reuniți împreună cu H.-R. Patapievici într-un dialog despre marginile realității în „epoca de aur”, reconstruiesc în 462 de pagini matricea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vedere al speciei, cât și din punct de vedere al fiecărui individ. Durata medie de înjumătățire a unei specii este evaluată la un milion de ani și se apreciază că 99% dintre speciile care au trăit pe Pământ sunt deja dispărute. Biodiversitatea poate fi considerată și în componenta sa spațială, în sensul că biodiversitatea nu este distribuită în mod regulat pe Pământ. Flora și fauna diferă după numeroase criterii precum climatul, altitudinea, solul sau alte criterii pe care omul le modifică
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ziare, unde putea scrie când voia14? Bellow nu a rupt legătura cu Eliade, ba chiar i-a adus un emoționant ultim omagiu la înmormântare: ca și Ioan Petru Culianu, el a citit cu acel trist prilej câteva pagini din opera dispărutului. Maestru al artei de a supraviețui, Bellow a compus un frumos elogiu funebru și pentru Allan Bloom, acum inclus în Ravelstein cu minime schimbări, dar într-un montaj care-i răstoarnă sensul. În roman, „Chick” abandonează tonul bossuetian de oraison
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cropsey), după ce a ajuns în Lumea Nouă pe același vapor cu Mircea Eliade, și-a dedicat cea mai recentă lucrare, La Violence et la paix: De la bombe atomique au nettoyage ethnique (Éditions du Seuil, Paris, 2000), unui număr de șapte dispăruți: părinții săi, Titu Devechi (profesorul său din București), Raymond Aron, Richard Lowenthal, Jean Laloy și, în fine, Allan Bloom. Iată dedicația pentru Bloom, care include și elemente de portret: „În sfârșit, lui Allan Bloom, ale cărui entuziasme și indignări au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
același nume al lui Nabokov, refugiat și el - primul val masiv de migrație cultural-academică forțată spre Occident a fost produs de Revoluția din Octombrie și de instaurarea puterii sovietice -, ne dă o oarecare idee, dincolo de parodia tandră, despre acel univers dispărut, care a conectat cel puțin pe durata a două generații istorice tradițiile înaltei culturi europene cu setea de cunoaștere, idealismul și spiritul creator al americanilor 2. Tabloul de mai sus este în primul rând valabil pentru științele umane și cele
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ore ale acestuia, inclusiv asasinarea de către un securist; pentru a-l scrie, autorul s-a documentat în special prin lectura scrierilor lui Ted Anton, perfectibile ca informație și în special ca analiză și interpretare; a mai frunzărit câteva din operele dispărutului, din care a împrumutat prin simplă adaptare pagini întregi, transformate în pasajele cele mai izbutite din roman; spune că a folosit cumva și cunoscuta carte a lui Mac Linscott Ricketts despre rădăcinile românești ale lui Eliade. Dar numele lui Eliade
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reptile uriașe, căreia i-au dat numele de „Basilosaurus“. Dar anatomistul englez Owen, căruia i s-au trimis peste ocean cîteva mostre din oasele monstrului, a constatat că așa-zisa reptilă nu era altceva decît o balenă - dintr-o specie dispărută ce-i drept; ceea ce ilustrează grăitor faptul, subliniat în repetate rînduri în această carte, că scheletul unei balene nu dă decît o foarte vagă idee despre forma trupului său viu. Owen a rebotezat monstrul, dîndu-i numele de „Zeuglodon“ iar în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astfel, nu numai s-o abandoneze pînă la miezul nopții, dar și să sporească distanța ce-o despărțea de ea. După ce echipajul celor trei ambarcațiuni sosi cu bine la bordul corabiei, aceasta porni cu toate pînzele sus în căutarea ambarcațiunii dispărute; oamenii aprinseră în chip de far un mare foc în cazanele de fiert grăsime și se cățărară pe catarge, ca să vegheze. După un timp, ajunse la locul unde se presupunea că fuseseră văzuți pentru ultima oară cei din ambarcațiunea dispărută
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
corabie, care porni mai departe, apoi se opri din nou și-și lasă la apă bărcile. Operațiunea asta se repetă de mai multe ori, pînă ce începu să se lumineze de ziua, dar degeaba: nu găsiră nici o urmă din ambarcațiunea dispărută. După ce-și sfîrși povestea, căpitanul corabiei străine își mărturisi gîndul ce-l adusese la bordul corabiei noastre: voia ca aceasta să i se alăture pentru ca, navigînd amîndouă paralel, la o distanță de patru-cinci mile una de alta, să cuprindă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
duminică ale căpitanului, îi spuse în șoaptă Stubb lui Flask. Poate că și ceasul lui de mînă. De-aia se arată atît nerăbdător să găsească ambarcațiunea. Cine a mai auzit ca două baleniere cinstite să se ducă după o ambarcațiune dispărută, în toiul sezonului de vînătoare? Ia uită-te, Flask, ce palid e tipul! Palid pînă-n albul ochilor! Nu, nu cred că hainele, ci altceva trebuie să fie la mijloc... Ă Propriul meu fecior se află în ambarcațiunea aceea! gemu căpitanul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în asemenea împrejurări și anume, de a salva mai întîi grupul cel mai numeros, de pe una sau alta din ambarcațiunile răzlețite. Dar, dintr-un motiv necunoscut, căpitanul se ferise să pomenească despre asta în fața lui Ahab și chiar despre băiatul dispărut îi vorbise doar cînd își dăduse seamă de răceala bătrînului; pe băiatul acela în vârstă de numai doisprezece ani, se hotărîse, în concepția lui aspră nantucketeză, despre dragostea părintească, să-l inițieze de timpuriu în pericolele și minunile unei profesiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cum din idei puține, Ies cântecele lungi». EPILOG Se mai opri o clipă, La ușă, musafirul: «Pe vremea mea, vai, unii Tăiau În patru firul. Ne căutau În gânduri Câte-o ascunsă cută. O, nu la voi! Bucherii: O specie dispărută. Dar chiar când sunt doar umbre, Mă tem să nu-i Împung. De-aceea, spun, spre știință: Cu genu-așa zis lung, Poem ori epopee N-am nici o ceartă veche. Ba, cei ce-i știu pe clasici, Măcar după ureche, Pot
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Dar asta nu-l transformă într-un monstru: în împrejurările date, comportamentul lui e mai mult decât decent. Chiar dacă, ulterior, aflăm că, la rându-i, este amantul secretarei, Adrienne Fromsett, cititorul nu se transformă automat într-un suporter al soției dispărute. Dimpotrivă. Cu fiecare nouă destăinuire, Crystal ne devine tot mai antipatică. Amestecată în lumea drogurilor, victimă a exceselor alcoolice, gata să se lase târâtă în dubioase aventuri erotice, era inevitabil să sfârșească tragic. Portretul schițat de Marlowe, bazat pe relatările
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o cochilie întoarsă din interior spre exterior. The Little Sister debutează în forță, la cel mai înalt nivel al prozei chandleriene, cu o înșurubare fermă în solul sordid al universului unde, uitat de lume, Philip Marlowe pare supraviețuitorul unei civilizații dispărute: Pe ușa cu geam jivrat e o placă scrisă cu litere negre, scorojite: Philip Marlowe... Birou de cercetări. O ușă destul de jalnică, la capătul unui coridor la fel de jalnic, în genul de clădire ce fusese nouă pe vremea când camerele de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
confirma dispariția, dar am reușit să mă asigur că plecase de cel puțin două nopți - afirmă Norris, și întreaga intrigă a cărții se va concentra în jurul acestei misterioase plecări-dispariții. Evident, prevăzătorul majordom vorbise deja cu căpitanul Gregory de la Biroul Persoanelor Dispărute, însă Vivian îl asigurase că dispune de „resursele” necesare pentru a o găsi pe Carmen și a o readuce la sanatoriu. Pentru Marlowe, ca și pentru cititor, e limpede că acele „resurse” nu puteau fi decât Eddie Mars și echipa
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
s-au dovedit proaste, testul a fost edificator. De-acum, Marlowe știe cu cine are de-a face și înțelege că sub îmbrăcămintea elegantă a doctorului Bonsentir stă la pândă o fiară nemiloasă. Nici vizita la căpitanul Gregory, de la Persoane Dispărute, nu clarifică misterul dispariției lui Carmen, dar sugerează veritabila dimensiune a buclucului în care a intrat: Marlowe, ești băiat mare. Încerc să te ajut pentru că data trecută când am făcut afaceri împreună te-ai descurcat binișor pentru un băgăcios, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
lume în care Dumnezeu a murit, poetul - singurul care mai poate percepe „urmele” prezenței acestuia, devenită dureroasă absență - își poartă în neștire pașii pe „lutul înghețat”, sub cerul inert și „negru ca un ochi de mort”, căutând cu disperare sensul dispărut al universului și aruncând mecanic pietre colțuroase și lipsite de culoare în lacul ce pare a fi, în diminețile de noiembrie, lingura de argint uitată a zeului (Moartea zeului). De altfel, imaginea pietrei, ce rezumă în structura și răceala sa
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor. (5) În cazul respingerii cererii de compensație financiară, victima este obligată la restituirea avansului, cu excepția cazului în care cererea de compensație financiară a fost respinsă numai pentru motivul că făptuitorul nu este insolvabil sau dispărut. (6) Victima care a beneficiat de un avans din compensația financiară este obligată la restituirea acestuia dacă nu a depus cererea pentru compensație financiară în termenele prevăzute, după caz, la art. 24, 25 sau 26. Art. 31. - (1) Cererea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
doliului imposibil. Doliu sau melancolie, iată alternativa care se prezintă, după cum subliniază N. Abraham și Torok (1973/1987). Acești autori arată cum trauma pierderii unui obiect drag poate antrena un răspuns particular la doliul intolerabil prin încorporarea magică a celui dispărut, acolo unde un lent proces de introiecție ar fi generat un travaliu de doliu, adică de separare. O astfel de împrejmuire solidă creează în interiorul subiectului un „cavou secret”, unde se odihnește, vie, ființa scumpă gata oricând să iasă din criptă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în cazul României observația cinică a lui Stalin că în zona de influență sovietică nu conta, de fapt, cine și cum vota, ci doar cine anume număra voturile. Or, organele Ministerului de Interne, în frunte cu Teohari Georgescu, au făcut dispărute buletinele de vot neconvenabile din urne și au atribuit 79,86% din voturi candidaților B.P.D., respectiv 348 de locuri din 414 în parlament 4. Din raportul adresat guvernului englez de Adrian Holman, ministrul Marii Britanii la București (12 martie 1947), rezulta
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
drepturile politice și fixează că drepturile civile vor fi stabilite pe baza deplinei egalități între cele 2 sexe. Acest prim pas a fost considerat de noi ca un progres enorm și binecuvântăm memoria acelor bărbați (nu cităm decât pe cei dispăruți), în frunte cu I. Brătianu și G. Mârzescu care au înțeles nu numai nedreptățile legilor, dar au considerat că o datorie imperioasă le impunea să repare acele nedreptăți nemeritate și nepermise. Sute de veacuri am fost sclave. Ni s-a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unic. În afirmațiile persoanelor intervievate de noi se manifesta un sentiment de amărăciune și de nostalgie. Amărăciunea era legată de faptul că n-au știut sau n-au putut să procedeze În acest mod, iar nostalgia, de regretul lumii socialiste dispărute. China este un simbol cu atât mai convingător cu cât este o simbioză reușită Între capitalism și angajamentul lor trecut. Posibilitatea de a lua În calcul alăturarea dintre permisivitatea economică și autoritarism politic Într-o evoluție reușită Îi ajută să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
le-am Înțeles. Apăruse deci o generație tânără, iar ceea ce-i unea pe acești oameni era devotamentul față de imaginea partidului pe care Îl construise Corneliu Coposu. De fapt, ei Își derivau cu toții legitimitatea din relația cu Corneliu Coposu. Odată acesta dispărut, au Început conflictele de legitimitate, s-au produs fracțiuni În cadrul partidului, au apărut ambiții penibile, unele chiar extrem de accentuate, În cazul fostului secretar al guvernului, Remus Opriș, și al altor personalități. Fiecare avea dreptul să-și cultive și dezvolte ambiția
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În A.c. sunt tipărite apoi câteva poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea, versurile unor poeți minori, dar având toți, mai mult sau mai puțin, afinități cu orientarea simbolist-modernistă: Ion Amaru, N. Țintă, Agatha Grigorescu, G.D. Apostol, Mihail D. Stamate, I. Negură
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]