2,494 matches
-
cantității de informații. Informația de astăzi nu este doar scrisă, ci și audio, video etc. - nevoia tot mai mare de cursuri de specialitate. (discrepanța dintre posibilitățile actuale de pregătire și ritmul în care respectivele specializări se dezvoltă și se multiplică)distanța tot mai mare dintre experții hiperspecializați în domeniul de vârf al științei și marea masă a populației situată la nivelul mediu al cunoașterii. O soluție de viitor ar fi transformarea articolelor de specialitate publicate în reviste științifice elitiste în cursuri
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Daniela SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93164]
-
vârfului și a bazei unei forme complexe de undă, amplitudinea sa poate fi măsurată. Măsurările bazate pe procentaj pot fi realizate utilizând vernierul osciloscopului pentru a aduce la scară unda, astfel încât vârful și baza sa să fie la 5 diviziuni distanța unul de celalalt. Apoi, fiecare diviziune reprezintă 20% din amplitudinea formei de undă studiate. Utilizarea vernierului ce rezultă în canalul necalibrat, previne greșelile efectuate la măsurarea tensiunii electrice. Multe osciloscoape analogice au o lumină roșie (led) pentru a-l preveni
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Greta COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93149]
-
va avea un coeficient de date în fiecare locație a memoriei. Dacă se reduce viteza de deviere la 5 ms/div, osciloscopul cu cea mai mare capacitate a memoriei își va completa fiecare locație a memoriei cu coeficienți de date distanțați de 10 ns. Osciloscopul cu memoria de doar 1K va produce o monitorizare de dimensiunea a 2 diviziuni dacă 82 viteza sa de reprezentare nu este redusă. Așadar, osciloscopul de 1K trebuie să își reducă viteza de reprezentare la o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Greta COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93149]
-
că e vorba de cadrul mental și social al epocii sau de propria exterioritate, de aspectul individual al ființei lui. Ca atare, va privi la cele din urmă ca un spectator participativ, responsabil și angajat, desigur, în raport cu această exterioritate, dar distanțat de ea, citind mai ales în jocul ei sugestii simbolice, conjecturi, urme care îi pot sprijini înaintarea verticală. Pentru a lăsa să se trezească interioritatea profundă, poate că primul pas este tocmai acela de a-ți privi eul și mediul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
religii să impună celorlalți propriul mod. în loc să să se manifeste ca expansiune a propriului mod, universalitatea unei religii se va putea exercita drept comprehensiune, ca înțelegere a Aceluiași descoperit în celelalte moduri religioase. Iată un posibil exercițiu de a te distanța de particularitățile propriului mod religios, ale oricărui mod, pentru a înainta spre Cel fără mod. Meister Eckhart face din această atitudine un criteriu de bună situare spirituală : Dumnezeu nu a legat mîntuirea omului de vreun mod anume Binele făcut și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în spirit universul și recunoscînd articularea spiritului său cu cel divin. Or, dualismul lui Berdiaev acuză tocmai regimul de exterioritate după care concepem, printre altele, trupul. A-l clasa drept un rest opresiv, iremediabil muritor, de care trebuie să te distanțezi ori să te lepezi ar condamna persoana la incompletitudine metafizică : Corpul face parte din configurația totală a omului, din configurația eternă a persoanei Creștinismul crede în reînvierea omului total, în reconstituirea completă a persoanei. Excludere sau integrare a trupului în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tensiunea dintre cei doi poli, pentru a resimți interior atracția polului infinit depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre transcendent și viața publică. Laicitatea ofensivă, tare se întemeiază pe o distanță de tip separație, atît de netă și de sistematic apărată, încît termenul superior se îndepărtează definitiv de preocupările oamenilor, devine absență
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
să intervină explicit și autoritar în țesătura lumii. Nu tocmai acesta e modul de prezență al lui Christos în Evanghelii? Nu tot așa apare suveranitatea divină în fenomenologia revelațiilor religioase? Trimisul lor e un străin, un marginal în raport cu societatea ; e distanțat față de sfera puterii ; atrage tocmai prin libertatea lui față de determinările și de inerțiile, inclusiv religioase, ale lumii în care vine. E de la sine înțeles că acest aspect apofatic al revelației rămîne mereu prezent în miezul unei tradiții spirituale, că el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transcende pe ea însăși? Una dintre legile simbolismului susține că supremul se răsfrînge în infim, se oglindește inversat în neînsemnat sau banal, că cu cît e mai mare distanța dintre simbol și simbolizat cu atît e mai intensă corespondența lor. Distanța atît de mare dintre mentalitatea tîrziu modernă și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare o situație simbolică privilegiată? Cele două perspective Se susține pe drept cuvînt că secularizarea a golit de înțeles spiritual gesturile obișnuite ale vieții. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
răspuns față de atitudinea lui Bramhall, în care a inclus o "epistolă către "cititorul sobru și discret", extrem de anticlericală"70. Aceasta i-a adus destui simpatizanți printre puritani. Era un motiv și mai serios pentru Bramhall și pentru regaliști să se distanțeze de Hobbes. "Hobbes reprezenta o amenințare teribilă pentru păstrarea unității dintre Carol al II-lea și anglicanismul laudian (bramhallian)"71. În 1655, Bramhall, aflat încă în exil, a răspuns prin A Defence of True Liberty from Antecedent and Extrinsical Necessity
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu una care să aibă o "formă culturală". Iar demersul n-ar urmări "construcția (decriptarea) logică, articularea argumentată și descrierea failibil-temătoare a unor stări de lucruri, ci tocmai instituirea lor liturgică, crearea lor prin chiar actul rostirii..."10. Să ne distanțăm puțin de entuziasmul acestor observații. Discursul lui Blaga ar semăna, așadar, cu unul de factură biblică, unde lucrurile sau stările se instituie prin și în chiar actul rostirii (Dumnezeu a spus să fie lumină, și s-a făcut lumină). Numai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unii de alții. Televiziunea și microscopul păreau să fie, din unghi științific, la fel de benefice omului, dar, observa Noica, "în ordinea spiritului, amîndouă sînt rele: orice sistem de a apropia conștiința de lucruri este, în fond, încă unul de-a o distanța de ele. De-a o izola prin ele"75. Progresul adus de știință, nu doar în comunicare, era astfel interpretat în marginile unei relativități acceptabile. Distanțele parcurse cu viteze tot mai mari nu însemnau (numai) apropiere de ceva, ci și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în fața acelui sentiment al mediocrității, o stare care, e drept, poate stăpîni omul pînă la paralizia ființei sale, cum tot așa de steril pare a fi și un alt sentiment, cel al geniului neînțeles. În fond, Noica încerca să se distanțeze (cu oarecare patos, cum ar spune Nietzsche) și detașeze de prejudecățile banale, cele care deformează și destramă ființa umană, acele sentințe ce segmentează, ilegitim, întregul în părți izolate, așa cum, aparent, se întîmplă lucrurile într-o pictură de-a lui Salvador
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu orice tip de ideologie), ci, mai curînd, pentru decojirea (voit distanțată de inflamările vremii) a învelișului filosofico-politic al termenului". Iar cel care va da semnalul unui fel de început o cercetare parcă nesincronizată cu evoluția temei în spațiul european va fi Iuliu Moldovan, discursul său despre statul biopolitic încercînd "ameliorarea unora
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
multor români pentru a-și putea câștiga existența și pentru a-și întreține familia. în aceste situații de criză există o singură soluție: rugăciunea. întâlnirea credincioșilor la slujbele bisericii îi adună întreolaltă pe oameni, indiferent cât de mare ar fi distanța care îi desparte, și unește întreaga comunitatea cu Dumnezeu. Trebuie să redescoperim, deasemenea, adevărul că iubirea noastră față de aproapele se naște prin rugăciune, iar rugăciunea este ea însăși expresie a iubirii față de Dumnezeu. Rugăciunea nu este o simplă datorie umană
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe Moshe Idel că în pauza unui eveniment merge până la Umberto Eco. Să fii primit de Umberto Eco e neverosimil. Reacția de uimire a doamnei la vederea autografului acordată Lui Moshe Idel de către Umberto Eco, este legitimă. Valoarea impune și distanțează. Totuși valorile gravitează în jurul acelorași puncte, se așează în prietenii care îmbogățesc istoria lumii. Prietenia dintre el și Culianu este exemplară. Se bazează în primul rând pe o aproape inexplicabilă afinitate spirituală. Sunt atrași de aceleași teme fără a interacționa
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și față de mediocritate, poate și față de moarte, alegându-l ca maestru pe Nietzsche. Îl ia prea în serios, fără discernământ și fără distanță critică, așa încât chiar profesoara care îl numise genial, îl duce la un spital de nebuni. Aici experimentează distanța dintre el și iubire. Strategia care îl salvează este luciditatea. Trebuie să mă supun acestor nebuni de doctori pentru a ieși teafăr de aici. Mirosul spitalului de nebuni este mirosul deznădejdii, asemănător cu cel al pușcăriilor. Nădejdea miroase diferit, ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
regăsim această distincție la nivelul indivizilor, multiplicată și de faptul că indivizi care teoretic au poziții diferite pot împărtăși în viața reală normele aceleași etici globale, după cum persoane care în fapt se deosebesc prin asumarea unor norme diferite se pot distanța teoretic una de alta. 3.2. Etica globală și mediul înconjurător Modul de a pune probleme și de a formula întrebări specific eticii globale este asemănător cu acela în care însăși etica mediului își configurează domeniul. Analizez în continuare chiar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
30. "Tâlcul adânc al realului nu se ivește, așadar, în măsura în care pătrundem dincolo de el (singurul dincolo total fiind ceea ce se află în afara conștiinței, adică realul însuși), ci în felul cum îl receptăm"31. A vedea dincolo presupune prin urmare a te distanța de propria vedere în chiar străbaterea distanței, a vedea prin, printr-un fel de expunere revelatoare, a străvedea intuitiv-imaginativ ceea ce realul însuși oferă ca imagine. Spre deosebire de atitudinea față de vechea imagine despre lume, convențională, "o altă imagine a lumii, (...), ca rezultat
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sub pleoape ca un cer/ într-altul"40. Înseamnă că ceea ce apare "ușor/ peste ape/ ca la-nceput" e semnul de prezență al unei absențe, imaginea văzută de la distanță, posibilă doar în și ca distanță, a ceea ce continuă să se distanțeze, să se retragă mai presus de vedere: "deasupra semnelor ca într-un nor de pace/ roua, ca-n miezul sufletului ce respiră/ și nu-i știm fața/ deși în noi se află/ și totul/ înconjurându-se de cerul său/ ca
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
surprinde viul manifestării, în poem și totuși dincolo, în distanța unei pajiști, de pildă. Poemul nu închide imaginea, nu o încremenește în limitele reprezentării; o pune în condiția ființării, o lasă să fie. Îi oferă libertatea prin care ea se distanțează, creează distanța neutră. Pajiștea nu privește poemul, ei nu îi pasă de cuvântul care o spune. Se spune singură, arătându-se așa cum este, desprinsă - laolaltă cu râul - de preaplinul unei intenții, al unei vizări cu privire la. Între glasul păsării și colină
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
atârnă de instanța unui subiect care o instituie. Stă în nevedere, în distanța care, pe nesimțite, face posibilă imaginea. O imagine părăsită, lăsată în absență, în golul de vedere. Imagine care se arată în gol, în vederea golită de orice dorință, distanțată de ea însăși. Apare în retragere, înaintea poemului de care s-a desprins. În ultimul refugiu al posibilului, ea pune începutul altei vederi. O avanscenă a inevidentului (Kocsis Francisko) Poemul Clipa de așteptare de Kocsis Francisko 75 arată imaginea într-
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
relief peisajului străbătut; e imaginea profilată în retragere, în departele anti-peisajului, figura limpezită a de-naturării. Precum licărul stelei, imaginea nu pune lucrurile în lumină. Nu luminează decât la distanță, neașteptată apariție în miezul dispariției. O imagine împietrită în distanță, în vederea distanțată de ea însăși, împinsă în larg, în orizontul lărgit al nefamiliarului posibil: "singure mările stau împietrite, nu clatină vântul un val./ eu trec pe deasupra ca un vultur senin,/ privesc totul din cer și mă prăvălesc în goluri adânci./ doar un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prin nămeții purificați"93. Transparența pune în distanța transcendentului, a transferului în invizibilul vizibilului. Trupul străluminat, înălțat în puritate, premerge sufletul care, despovărat, legat doar de ceea ce sus îl dezleagă, vine în lumină, trece în netrecător. Iar ceea ce trece se distanțează, își arată o clipă imaginea înainte ca ea să dispară, lăsând vederea plină de golul care o absoarbe. Altfel decât a vedea (Teodor Dună) Modul în care funcționează distanța ce face loc constituirii imaginii ne este înfățișat în poemul Dormi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]