6,361 matches
-
proprietatea ordinală a numărului, iar sensul acestei reprezentări constă în imaginea reprezentativă pe care și-o formează copilul despre un anume element al succesiunii. În următoarea etapă, la 5 - 6 ani, ca rezultat al experienței cognitive, copilul abstrage ca atribut distinctiv al acestor clase calitatea numerică sau numărul cardinal; clasele pot fi acum puse în corespondență biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența unu la unu
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
proprietatea ordinală a numărului, iar sensul acestei reprezentări constă în imaginea reprezentativă pe care și-o formează copilul despre un anumit element al succesiunii. În următoarea etapă, la 5 - 6 ani, ca rezultat al activității cognitive, copilul abstrage ca atribut distinctiv al acestor clase calitatea numerică sau numărul cardinal; clasele pot fi acum puse în corespondență biunivocă. Proprietatea cardinală a numărului nu mai este acum perturbată de componenta spațială. Când conceptul de număr ajunge în stadiul formal, corespondența unu la unu
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
cea adjectivală; prin trăsătura sa inerentă [+ legat discursiv], care stabilește o relație semantică implicită cu alte entități din discurs - fie în structuri partitive (care dintre ei), fie evocând o entitate aflată la distanță variabilă în discurs. Pronumele interogative sunt mărci distinctive ale interogativelor parțiale, prin care vorbitorul caută să obțină de la interlocutor o informație (de diverse tipuri), plasându-se față de acesta (în mod sincer sau doar aparent) pe o poziție de inferioritate informațională (Șerbănescu 2002). Iată în continuare o statistică a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Erman și Möller nu au făcut decât să repete - fără a întemeia în mod adecvat - refuzul de a lua în considerare întrebarea dacă libertatea și egalitatea pot fi, cel puțin în forma în care sunt ele invocate de realiști, valori distinctiv politice. În loc să răspundă acestei întrebări - de importanță cardinală, se pare, pentru Jubb și Rossi -, Erman și Möller nu au făcut decât să încerce să-și asigure victoria (à la Pirus) în cadrul dezbaterii pe baza a două strategii de evaziune. Prima
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ale condiției umane care constituie realitatea vieții politice"25 și care să întrebe "ce principii trebuie să capete forță de lege"26 fără a se interesa despre validitatea lor morală, ci numai despre "cât de bine pot ele rezolva problemele distinctive ale vieții politice (i.e., conflictele, dezacordul, puterea și autoritatea)"27. Într-o afirmație similară tezei pentru care au argumentat Eva Erman și Niklas Möller, Larmore a obiectat că filosofia politică nu poate preciza condițiile în care puterea coercitivă poate fi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a apucării arcușului în modul specific al acestor școli se face necesară pentru argumentarea punctelor de vedere ale diferiților autori de manuale și metodici pentru studiul și predarea viorii. Karl Flesch în “Arta violinei” volumul I, pag.35-38, indică caracterele distinctive ale modurilor de apucare a arcușului. Modul de apucare franco-belgian “O ușoară rotație spre înăuntru (pronație) a antebrațului din articulația cotului de circa 25 grade - degetul arătător apasă pe baghetă lateral, la capătul de sus al falangei mijlocii care prin
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
și bibliografie, la abundența lor „covârșitoare" sau la „precaritatea" ori, la complicațiile selecției unei metode de lucru și la motivele opțiunii făcute, pentru ca, în fine, un loc special și limpede îngroșat să fie rezervat acelor cuvinte capabile să ilustreze personalitatea distinctivă a cercetării realizate și, implicit, a textului care o expune ochiului cititor. Adoptând o cale ușor și doar în parte „neconvențională", introducerea noastră va lua, inițial, forma unei scurte confesiuni și a căror reflecții pe marginea textului cultural și istoriografie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
AI. Brătescu-Voinești, I.A. Basarabescu și alți înaintași sau contemporani, Rebreanu a „suferit” în mod pozitiv influențele dominante ale timpului, în primul rând Cehov și Gorki. Absența sentimentalismului, a oricăror speranțe în împlinirea unui vis, a unei dorințe sunt notele distinctive ale nuvelelor sale, care-l diferențiază de cele ale contemporanilor. Momentele de poezie , de vibrație sufletească existentă la I.A. Bassarabescu sau Brătescu-Voinești amplifică în fond, această condiție tragică a omului pe care absolut totul îl readuce în stadiul nimicniciei
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
jumătate a secolului XX a cercetat doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care s-a ocupat cu oarecare stăruință de aceste probleme a fost Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
momente obișnuite și deosebite din viața indivizilor, precum și semnificațiile lor pentru aceștia. În concepția autorilor anterior citați, abordarea interpretativă și naturalistă, pe de o parte, și utilizarea unor surse de informare și narațiuni multiple, pe de altă parte, constituie notele distinctive ale cercetării calitative. După Howard S. Becker (1993) cercetarea calitativă diferă de cea cantitativă prin cinci caracteristici: - Raportarea la pozitivism. Atât perspectiva calitativă, cât și cea cantitativă s-au format în cadrul tradiției pozitiviste și neopozitiviste. Așa cum se știe, în orientarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pe ale fiului său. Chiar ca regentă sau ca mamă obișnuită, nu este menționată decât în cazul în care se dovedește demnă de atributele-tip ale Fecioarei, într-o portretizare oricum impersonalizată, în care nu interesează în niciun fel trăsăturile distinctive sau realizările ei culturale. Așa cum se poate citi și în Cantemir, dar și în cronicile muntenești, personajele feminine sunt adevărate obiecte de interior, ale căror rare apariții publice sunt puse doar în relație cu stăpânul destinelor lor; orice abatere de la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
analiza verbelor care desemnează percepții fizice, a căror structură lexico-semantică o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
interpersonale etc. Ultimul capitol, al patrulea, este conceput ca un model de analiză sintactico-semantică a unităților reprezentative pentru clasa verbelor de percepție. Pornind de la observația inițial intuitivă că verbele din interiorul clasei analizate au proprietăți de construcție comune și proprietăți distinctive, ne propunem să sistematizăm aceste trăsături pentru a avea o privire de ansamblu asupra problemei. În interiorul capitolului, verbele a vedea, a auzi și, uneori, a simți sunt analizate deseori comparativ, pentru că structura lor semantico-sintactică permite acest tip de abordare. Urmăm
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
artă. Dacă în cadrul operei literare vorbim de o stratificare ontologică, în cadrul operei vizuale vom aplica o arhitectonică ontologică. Facem acest lucru pentru a diferenția modul relațional al elementelor constituente operei, fără a elimina din cadrul arhitectonicii artei vizuale prezența și modul distinctiv de funcționare a straturilor ontologice. Ce dorim să evidențiem este următorul lucru: în cadrul artelor vizuale elementele compoziționale au o libertate de manifestare mai mare decât în cadrul operei scrise. Capitolul I Cum se naște și cum înțelegem opera de artă în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
urmare, experiența artistică nu poate pretinde cunoaștere. Natura operei de artă este una instabilă ce are ca scop susținerea realităților morale care, alături de adevăr, oferă un fundament metafizic artei prin care se limitează valoarea frumosului. Frumosul nu este o caracteristică distinctivă a obiectelor artistice, ideea de frumos este o idee metafizică ce ține de domeniul erotismului și nu de cel artistic. Nu putem avea o înțelegere non-perceptuală a formei frumosului întrucât el nu este decât o idee abstractă. Idee devine esențială
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
nou concept atunci când limitele conceptului prim sunt depășite: toate conceptele deschise sunt indefinibile, de exemplu, arta este indefinibilă (Weitz, Open Concept Argument). De aceea, pentru cei mai mulți sceptici, definiția artei în mod tradițional implică o confuzie conceptuală. Dacă încercăm o analiză distinctivă pentru toate tipurile de artă vom observa că nu au o natură comună și, astfel, nu putem oferi o definiție care să cuprindă arta în totalitatea activității sale. Arta ca formă activă nelimitată nu necesită o definiție, ci o înțelegere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fund a terenului de joc, la ambele capete, va fi la 0,30 de metri în spatele liniei de poartă. Pentru competițiile FINA dimensiunile terenului de joc, adâncimea, temperatura apei și intensitatea luminoasă vor fi conform celor stabilite de FR. Marcaje distinctive vor fi asigurate pe ambele părți ale terenului de joc pentru a scoate în evidență următoarele: - marcaje albe - linia de poartă și jumătatea terenului - marcaje roșii - 2 metri de la linia de poarta - marcaje galbene - 5 metri de la linia de poartă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ca un cancer hepatic. Dar nu toate tumorile sunt canceroase. Tumorile benigne (non canceroase) nu diseminează (metastazează) în alte părți ale corpului și, cu foarte rare excepții, nu amenință viața unei persoane. Diferitele tipuri de cancere se comportă în moduri distinctive. De exemplu, cancerul pulmonar și cancerul mamar sunt boli foarte diferite. Au rate de creștere variate și răspund la tratamente diferite. De aceea persoanele suferind de cancer necesită tratament adresat adecvat tipului particular de cancer diagnosticat. În Statele Unite ale Americii
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
unui fenomen; particular, distinct. În cazul nostru, atributele particulare care dau identitate unei tehnici sau maniere de gravură, precum și caracteristicile unor tehnici de figurare plastică transpuse în gravură. 2. Caracterul propriu, particular, special al cuiva sau a ceva; specificitate, notă distinctivă. - Din fr. spécifique. STAMPĂ, stampe Imagine imprimată, de obicei pe hârtie, de pe o placă de metal sau lemn ori de pe piatră gravată. - Din it. stampa. STICLĂ 1. Substanță solidă, amorfă, transparentă, translucidă sau opacă, dură, cu un luciu particular, lipsită
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
care consumatorii nu mai erau mulțumiți cu produse standard la prețuri scăzute, ci doreau produse de o mare diversitate, adaptate gusturilor, statutului social și puterii lor de cumpărare. c) poziționarea produselor, menită să creeze în mintea cumpărătorului potențial o imagine distinctivă pentru produsele întreprinderii. Experiența a arătat ca oamenii cumpără după o imagine asupra a ceea ce produsul le poate oferi. Întreprinderile au descoperit că pot modela gusturile clienților prin intermediul unei promovări abile. d) strategia de creștere prin diversificare a devenit necesară
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
politicii externe americane față de Polonia este de a limita influența și puterea sovietică în Europa Centrală și de Est, sporindu-și în paralel mijloacele de influență în regiunea respectivă. Deprecierea puterii politicetc "Deprecierea puterii politice" Aspirațiile către putere fiind elementul distinctiv al politicii internaționale, ca și al tuturor tipurilor de politică, politica internațională este cu necesitate politică de putere. Deși acest fapt este recunoscut în genere în practica relațiilor internaționale, el este negat frecvent de cercetători, publiciști și chiar de oameni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internaționale. Cealaltă constă în circumstanțele particulare politice și intelectuale care au determinat relațiile dintre Statele Unite ale Americii și restul lumii. Filosofia secolului al XIX-lea Secolul al XIX-lea a fost tentat de deprecierea puterii politice din cauza experienței interne. Caracterul distinctiv al acestei experiențe consta în dominația claselor mijlocii de către aristocrație. Identificând respectiva dominație cu dominația politică în general, filosofia politică a secolului al XIX-lea a ajuns să identifice opoziția față de politica aristocratică cu ostilitatea față de orice tip de politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
par să fie perfect explicate. Întreaga nebuloasă a politicii pare lămurită printr-o singură analiză dintr-o bucată”15. Misterul unei forțe atât de amenințătoare, inumane și adeseori asasine ca imperialismul, problema teoretică de-a o defini ca un tip distinctiv de politică internațională și mai ales dificultatea practică de a o recunoaște într-o situație practică și de-a o contracara cu mijloace adecvate - totul este redus fie la tendințele inerente, fie la abuzurile capitalismului. Oricând ne confruntăm cu fenomenul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
poate fi negat că aceste diferențe filosofice sunt doar expresia, la cel mai înalt nivel de abstracție și sistematizare, a trăsăturilor fundamentale morale și intelectuale prezente la toate nivelurile de gândire și acțiune și care oferă fiecărei națiuni trăsăturile sale distinctive și inconfundabile? Raționalitatea mecanicii și perfecțiunea sistematică a filosofiei lui Descartes le reîntâlnim nu mai puțin în tragediile lui Corneille și Racine decât în furia raționalistă a reformelor iacobine. Ele se regăsesc în sterilitatea formalismului academic ce caracterizează o mare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din punct de vedere logic, dar fără utilitate practică, în care decidenții francezi excelau în perioada interbelică. Pe de altă parte, curiozitatea intelectuală pe care Iulius Cezar o detecta în rândurile galilor a rămas de-a lungul timpurilor o caracteristică distinctivă a mentalității franceze. Filosofia lui Locke este o manifestare a individualismului britanic, la fel ca Magna Carta, procesul legal sau sectarismul protestant. În Edmund Burke, cu a sa combinație nedogmatică a principiilor morale și a oportunității politice, geniul politic al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]