4,906 matches
-
trezit foarte fericit de când eram în exil; am avut un sentiment pe care nu cred că l-aș fi putut avea dacă plecam în Australia”, și-a amintit Dumitru Sinu, iar aducerile-aminte cu gust de libertate își continuau nestingherite cursul... „Distinsul domn Neagu Djuvara a venit la noi, ne-a dat două sute de franci și-apoi ne-a vorbit despre viața de acolo”. Diplomatul le-a furnizat o serie de amănunte despre viața pariziană, sugerându-le să țină cont de ele
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > REFLECȚII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului REFLECȚII Distinsului poet Ion CHICHERE Clopot fragil de smaragd Cu rezonanțe în iatacuri sfinte, Ce revin și iar se sparg De zidul amintirilor cuminte. Țăran plecat din vreme la oraș Privind opinci în vechi fotografii Cu ochiul dur, dar și gingaș Al
REFLECŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356526_a_357855]
-
și dă acea calitate a smereniei. Și asta este de dorit pentru orice om. Reporter: Soția a fost, într-un fel, prima Biblie pe care ați citit-o. Joni Pețca: Pot să spun că da. Apostolul Petru, atunci când le scrie distinselor doamne, făcând apel la faptele bune pe care ele trebuie să le facă înaintea soților lor prin traiul lor frumos și curat, le spune că ele au mult de câștigat dacă îmbrățișează această frumoasă învățătură a Evangheliei. Ele pot să
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
nu a vorbit o lună de zile cu nimeni. În fața unei asemenea tragedii... „A doua oară dacă ne-am întâlni, în Franța sau în SUA, nu ar fi la fel!” În același avion s-a întâmplat să fie și o distinsă franțuzoaică, o doamnă care aparținea vârfurilor intelectualității franceze. Era căsătorită cu un japonez și călătorea spre Țara Soarelui Răsare, parcurgând o parte din drum cu același avion cu cel în care se afla și nea Mitică. Franțuzoaica îl cunoștea foarte
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte distinsul romancier și editor, de pe vremurile de dinaintea celui de-al doilea război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
Acasa > Orizont > Opinii > DIN PRIETENIE, PISICA PROPUNE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 544 din 27 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Dragi PARLAMENTARI, iubiți PRIMARI, distinși POLITICIENI, OAMENI buni! Citesc, citesc... și nu-mi vine să cred că sunteți atât de miloși cu prietenii noștri „CÂINII” pe care i-ați trecut (cu atâta dragoste...) cap de listă, ei fiind problema cea mai importantă pe care o
DIN PRIETENIE, PISICA PROPUNE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355096_a_356425]
-
șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte distinsul romancier și editor, de pe vremurile de dinaintea celui de-al doilea război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
de pașii lui Dumitru Sinu, în cazul nostru, și respiri aerul american. Da, ai pătruns pe „Pământul făgăduinței”, așa cum a făcut odinioară personajul. Dar, înainte de a-l cunoaște pe veritabilul personaj Dumitru Sinu, trebuie sa-ți îndrepți atenția asupra scriitorului. Distinsul domn Octavian D. Curpaș este autorul acestui „testament de amintiri”. Așa cum spuneam la început, numai dăruirea, pasiunea, dorul de locul natal, și binențeles oportunitatea cunoașterii lui Dumitru Sinu, l-a făcut să scrie această minunată carte. Profesionalismul și-a spus
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
pare că centrala nu era de acord! De aici, o discuție interminabilă, cu multe bip-uri și pierderi, în euro, pe măsură! Nu avem timp de interceptat convorbiri. Continuăm cu aici a fost ... , dincolo era ... Ooo...! Vai...! Poze la picioarele distinșilor conducători ai timpurilor antice. Flanăm pe dreapta, apoi pe stânga, cu reluarea drumului spre Colloseum. Măreția ruinelor îți creează o stare de respect și gânduri amestecate despre civilizația acelor vremuri, sfârșită prin decăderea morală generalizată. Nimic nou sub soare! Hai
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
îmi zic. Mă duce gândul și la profesoara de limba franceză, care a crezut în mine, Maria Cristea, plecată dintre noi, dar prezentă acum prin gândul meu. O surpriză este pentru toți, și bine păstrată, prezența surorii poetului Nicolae Labiș. Distinsa profesoară citește o scrisoare adresată lui D.R.Popescu, alcătuită din titluri ale creației acestuia de-a lungul carierei sale. La urmă recită poezia marelui poet, dispărut prematur,„Noi nu”. Parcă o aud pe Anda Călugăreanu cântând. O, tempora! Printre premianți
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
experienței, câteva aspecte ale cotidianului, ale culturii. „Cultură este vizita unei vedete americane cu fiii săi, din care unuia i s-a furat telefonul, nu publicarea a 100 de volume . Trebuie să fii nebun să faci acest lucru, a spus distinsul scriitor, bineînțeles, referindu-se la actul de cultură si de curaj al scriitorului și editorului Marafet Constantin. Da, nominalizaților marilor premii, nouă la număr, li s-a publicat volumul. Orgoliile din arealul literaturii pălesc, se atrofiază chiar, de asemenea efort
CARTEA CU PRIETENI XXXXI- TEO CABEL de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355219_a_356548]
-
apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă săvârșită în incinta vestitului lăcaș monastic al Slănicului de Argeș, din ziua de
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
în acutele schimbări de paradigme în literatura actuală, cel puțin în România unei culturi implozive și deviaționistă altfel, critica unui roman biografic mai ales, pe fond clasic, NU ARE ROST să repovestească „ sfătuitor” și cum se-ntâmplă „ școlărește”, didacticist, cartea distinsei doamne ... Așadar calea bună ar fi să ÎL CITEASCĂ direct, sau prin internet, cei ce vor să înțeleagă ce a fost nu demult cu „ noi”, ca popor -experiment - mai ales după ultimul război, și, să extragă din cartea-inițiatică a autoarei
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
faptul că ne-am născut pe aceste meleaguri: acela de a fi stăpâni pe bogăția pământului natal și pe frumusețea acestuia. Potentialii bogați sunt acum percepuți ca cerșetori ai Europei (jignirea a fost difuzată pe toate canalele TV, când un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerșeală - asta în timp ce românul întradevăr se zbate în sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că și francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăție. Asta da batjocură: după ce
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
organisme de specialitate din țară și de peste hotare, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... Mi-aduc aminte că a fost prima prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care am participat, și care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat!... Cu alte cuvinte, pe lângă provocările administrative, ca preot și episcop, părintele Vasile Coman
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
integral, fiind publicată, ca studii separate, în revista timișoreană de teologie: „Mitropolia Banatului”. În sine, lucrarea este de fapt teza de doctorat în teologie pe care Părintele Vasile Coman a susținut-o în anul 1947, la catedra de liturgică a distinsului Profesor Petre Vintilescu, intitulată „Rugăciunile pentru autoritățile statului în cultul creștin”. Pentru mulți dintre cei care nu au apucat să citească volumul din studiile Părintelui Vasile Coman, consacrate acestui subiect, lucrarea ar părea ca fiind scrisă „la comandă”, pentru aservirea
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
engleză și franceză. Luciana Stănilă a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși predând în limba lui Shakespeare până în 2004, și linia franceză, în anul 2000. Îmi spunea distinsa doamnă profesor că la întoarcerea din Africa, avea o grupă formată aproape în exclusivitate din tunisieni, așa că este lesne de înțeles faptul că înființarea secțiilor cu predare în limbi străine devenise o necesitate. Iată cum prezintă astăzi Profesor Doctor Constantin
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
implicit, efectului productiv rezultat din acest statut, a ieșit din sfera privatului familial și a intrat in zona interesului național. Această recunoaștere e subliniată de cea mai înaltă distincție de stat ce i-a fost atribuită în 2010: Ordinul Republicii. Distinsul intelectual chișinăuian Vlad Pohilă e o personalitate de frunte a românității. Și nu o personalitate raportată doar la spațiul geografic al R. Moldova, Basarabia cea smulsă violent din vatra strămoșească, ci la întreg arealul românesc, indiferent de hotarele efemere trasate
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
Pohilă, autorul a peste 1700 de titluri (cf. „Vlad Pohilă. Biobibliografie”, 2010) e doar un simbolic demers aniversar, e doar modestul omagiu al unui privilegiat anonim căruia o ursitoare bună i-a prilejuit, în câteva fulguieli de timp, aflarea în preajma distinsului Cărturar de la Chișinău. Iată, mai recent a fost să fie acest noroc al meu în luna octombrie a anului trecut, când, prin intermedierea altui generos intelectual basarabean, conf. univ. dr. Vasile Șoimaru, mi s-a întâmplat să-l am - nemeritat
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am publicat la Editura „Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte distinsul romancier și editor, de pe vremurile de dinaintea celui de-al doilea război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
admiratori ai sărbătoritului, sosiți inclusiv din Republica Moldova, prezenți acolo cu toții pentru a omagia, printr-un regal, împlinirii vârstei de 90 de ani a muzicologului Viorel Cosma. Pot afirma că cel aniversat i-a întâmpinat cu prietenie și sinceră bucurie pe distinșii săi oaspeții: IPS Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Adrian Iorgulescu - președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, Octavian Lazăr Cosma - membru al Academiei Române, Manuela Cernat - cercetător al Institutului de istoria artei al Academiei, Victor Crăciun - Președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
văzând niște prichindei valsând cu prestanța unor mari dansatori? Ce părinte n-ar lăcrima de fericire când și-ar vedea vlăstarul cum se întrece pe scenă în a cânta, dansa și recita poezii? Și, cred, cea mai îndrăzneață idee a distinsei educatoare, a fost aceea de a le oferi diplome și de a le așeza pe creștet micuților, toca de absolvent - absolvent de ciclu preșcolar. Și... le venea atât de bine! Copilul, ca ființă unică, trebuie să aibă parte de atenție
ELENA MARIANA NĂSTASE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346106_a_347435]
-
fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Buzăului și Vrancei, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit... A fost o prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care am participat, și care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat, și la care au participat mulți ierarhi ai bisericii noastre, foști seminariști și
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
mult, dimpreună cu noi toți!... Iată, așadar, că în acest binecuvântat an - 2013, în perspectiva împlinirii a șaizeci de ani de activitate pusă în slujba societății românești, observ, constat și recunosc cu toată admirația și considerația că domnia voastră sunteți un distins profesor, publicist și scriitor, om de cultură și spirit românesc, personalitate binecunoscută și apreciată în sud-estul Transilvaniei și în întreg spațiul românesc, distins cu multe și diferite ordine, medalii, premii și diplome, care v-au recunoscut și răsplătit, de-a
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
vastă încât ar fi trebuit să i se ridice o statuie și să fie pus alături de marii analiști-gânditori ai neamului românesc. Predominante pentru creația acestuia sunt studiile științifice pluridisciplinare, dintre care amintesc : Literatură: - Moartea fantasticului - Editura Lumina, Oradea, 1994 - eseu distins cu premiul special al juriului, Craiova, 1976 - Miorița - Revista „Omu”, Pitești - Cronică ancestrală a permanenței românești - Povestiri științifico-fantastice - Invitat la cel de al III-lea Congres European de literatură științifico-fantastică de la Poznan (Polonia), 1976, unde delegația română condusă de Ion
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]