93,185 matches
-
Regiunea Vest, ceea ce se traduce printr-o creștere de 0,8%, respectiv 1,3% față de anul 2008. Cea mai mare creștere s-a înregistrat în județul Timiș (2,2%), iar valoare minimă s-a înregistrat în județul Békés (0,2%). Distribuția de locuințe pe județe în ambele regiuni era proporțională cu numărul de locuitori din regiune. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai condițiilor de locuit este reprezentat de numărul de locuitori raportat la o sută de locuințe. Sub acest aspect
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
În 2011 în județele din Dél-Alföld, defalcarea noilor locuințe pe numărul de camere prezintă diferențe minore față de medie, excepție făcând județul Békés, unde procentul locuințelor cu două camere este cu aproape 11%, sub media regiunii. Față de 2008, în Regiunea Vest distribuția după numărul camerelor de locuit a locuințelor construite a avut o evoluție mai echilibrată în 2011. Doar în cazul unui singur județ a existat o diferență notabilă față de media regiunii. În județul Caraș Severin procentul de 89% a locuințelor spațioase
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
membrii comunității și care corespund realităților locale primează în fața normelor dreptului civil (Stahl, 1998, vol. I, p. 17). Regulile care dirijează comportamentul colectiv în exploatarea bunurilor stabilesc clar cine și prin ce metode este îndreptățit să exploateze bunurile, care este distribuția autorității în cadrul comunității, cum se face legătura dintre alegerile individuale și deciziile colective, cum circulă informația și care este modul în care vor fi distribuite beneficiile (Ostrom, 2003, p. 66). Aranjamentele instituționale sunt perfectibile prin intermediul procesului de încercare și eroare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reguli de acces - care stabilesc numărul de participanți, resursele disponibile și condițiile de intrare și ieșire a participanților; • reguli de cuprindere - care stabilesc ce tipuri de acțiuni și rezultate sunt permise sau interzise; • reguli de poziție și autoritate - care stabilesc distribuția autorității între pozițiile din organizație; • reguli de agregare - care stabilesc cum sunt evaluate diverse acțiuni și agregate în acțiunea finală; • reguli procedurale - stabilirea regulilor folosite în diferite situații decizionale; • reguli privind informațiile - stabilesc constrângerile informaționale existente; • reguli de recompensare și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
la o exploatare disproporționată a sistemului de resurse și la individualizarea și inegalizarea averilor. Ceea ce în final s-a întâmplat, parte din cauza străinilor pătrunși în comunitate și parte din cauza chiaburilor care doresc, și în final reușesc, să schimbe modul de distribuție a proprietății. Schimbarea regulilor de la nivelul operațional este ușor de făcut și pornește de la disfuncționalitățile pe care actorii le întâlnesc în interacțiunile zilnice. Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
părinte își împărțea averea în părți egale (corespunzătoare numărului de copii + 1), își înzestra fiecare copil, iar el rămânea cu o parte egală cu a acestora și cu casa bătrânească. Aceasta din urmă deținea un rol important în cadrul sistemului de distribuție a proprietății. Casa bătrânească devenea proprietatea acelui copil care rămânea în familie pentru a avea grijă de părinți (Costa-Foru și Stahl, 1932). Unul dintre criteriile care stăteau la baza înzestrării era munca depusă pe proprietatea familiei. Apartenența obșteanului la comunitate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aceea riscul apariției supraaglomerării. Supraaglomerarea putea duce la apariția unor conflicte între obșteni cu privire la nivelul de exploatare și la cantitatea de bunuri exploatate. Pentru a opri izbucnirea eventualelor conflicte, obștea avea dreptul de a interveni și de a recurge la distribuția egalitară a terenurilor în așa fel încât fiecare obștean să poată beneficia de drepturi de folosință asupra tuturor categoriilor de terenuri. 3.5. Modele și tehnici de exploatare în comun a sistemelor de resurse În funcție de evoluția nivelului de dezvoltare și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie și primăvara, ține izlăjitul până la Sf. Gheorghe.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 278). Distribuțiile de loturi agricole în țarini: terenurile cu valoare economică ridicată sunt scoase din regimul devălmășiei și trecute în regimul țarinei. În cadrul țarinei, terenurile erau lotizate și împărțite în mod egal tuturor celor îndreptățiți. Pentru a putea proteja țarina de eventualele
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Noul principiu consfințea faptul că cine contribuie cu o sumă mai mare la cheltuielile comune primește suprafețe mai mari în exploatare (Stahl, 1998, vol. II, p. 48). Legătura dintre nivelul contribuției la cheltuieli și dimensiunea drepturilor acordate a afectat și distribuția, de către obște, a unor noi terenuri care să fie exploatate în sistem privat. Una dintre cele mai importante consecințe ale raportului existent între contribuția la cheltuieli și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
dintre nivelul contribuției la cheltuieli și dimensiunea drepturilor acordate a afectat și distribuția, de către obște, a unor noi terenuri care să fie exploatate în sistem privat. Una dintre cele mai importante consecințe ale raportului existent între contribuția la cheltuieli și distribuția de terenuri este apariția posibilității de împroprietărire a nebăștinașilor. Nebăștinașii participă la cheltuielile comunității, ceea ce face ca ei să ceară proporționalizarea drepturilor cu cota-parte de contribuție la cheltuieli. Contribuția la cheltuieli echivalează cu o răscumpărare a stăpânirii de la obște. Procesul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
tehnică de exploatare era tehnica celor două tarlale, toate familiile deținând câte un lot pe fiecare dintre acestea. Evoluția capacității tehnice de exploatare a terenurilor agricole și posibilitatea folosirii lor an de an au condus la lotizarea terenurilor și la distribuția lor către membrii obștii. Intrarea acestor terenuri în proprietatea indivizilor a permis transmiterea lor pe căile consfințite de regulile de la nivelul constituțional prin vânzări, donații etc. 3.6. Reprezentare și relațiile dintre nivelurile decizionale Sfatul cel mare al Vrancei se
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulă odată cu apariția legilor care reglementează dreptul la moștenire (Costa-Foru și Stahl, 1931). Astfel, ceea ce reprezenta un drept natural al tatălui devine subiectul unei norme juridice. Conflictul dintre cele două tipuri de norme poate conduce la conflicte juridice referitoare la distribuția proprietății după decesul proprietarului de drept. Prin operațiuni economice de vânzare cumpărare apare posibilitatea pătrunderii în obște a nebăștinașilor și scade puterea obștii de a impune respectarea regulilor specifice devălmășiei absolute. Echilibrul existent în modul de distribuire caracteristic regimului devălmășiei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
luptă pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea economică privită
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
obiectiv era suprafața de pământ pe care satul o folosea din totalul averii colective vrâncene. Astfel, regula era „așezarea birului pe munți”. Stahl susține (1998, vol. I, p. 135) că aceasta a fost punctul de plecare al regulii inverse, adică distribuția averii devălmașe în funcție de contribuția la plata birului. Astfel: Odată stabilită corespondența dintre cota-parte de bir și suprafața deținută în munți, de la ideea foarte limpede a contribuirii la o sarcină comună în proporție cu folosul pe care îl ai de la bunul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puțin la cheltuieli, dar ridică pretenții reparatorii împotriva perpetuării împărțirii proporționale. Satele avantajate (ca Poiana) militau pentru oprirea oricăror modificări care le-ar putea doar dezavantaja și luptă pentru păstrarea status quoului din perioada în care erau în fruntea Vrancei. Distribuția din 1818 s-a realizat cu greu și a creat neîncredere, lucrurile fiind făcute „cam de bănuială” (Stahl, vol. I, p. 147). În pofida hotărârii de a încheia capitolul, dorințele de reîncepere a bătăliei au avut câștig de cauză. (Jalon II
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele acestei dezbateri, concluziile capitolului dau dreptate poziției contrare luate de Popkin, care, în esență, contrazice prezumția rezultatelor morale ale aranjamentelor precapitaliste și conchide, legat de distribuția beneficiilor, că, dacă arendașii și micii proprietari au beneficiat sau nu de expansiunea statelor și piețelor, acest lucru a depins de principalele instituții ale primului - curți de justiție, taxare și proceduri de împroprietărire. Aceste instituții determină costurile de intrare pe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dacă arendașii și micii proprietari au beneficiat sau nu de expansiunea statelor și piețelor, acest lucru a depins de principalele instituții ale primului - curți de justiție, taxare și proceduri de împroprietărire. Aceste instituții determină costurile de intrare pe piețe și distribuția riscurilor, oportunităților și beneficiilor de pe urma noilor oportunități comerciale” (Popkin, 1980, p. 434). În continuare voi rezuma sub forma unui tabel concluziile legate de al doilea obiectiv al capitolului, acela de a selecta factorii favorabili rezistenței și rezilienței. Acești factori corespund
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu diferite înclinări. Condițiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC în Munții Almăjului și de valori medii ale precipitațiilor de 700 - 900 mm/an.Distribuția acestor soluri în cadrul Parcului este determinată de patru factori: rocile acide, formele de relief puțin stabile (culmi înguste, versanți, maguri), clima relativ umedă și nu foarte rece și un drenaj bun al solului ce asigură dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
inclusiv marele rol al Brunhildei, cea mai mare dintre walkirii. A fost prima voce franceză invitată să cânte la festivalul wagnerian de la Bayreuth. Protagoniștii recentului spectacol de la Aix Simon Rattle - la pupitrul dirijoral al celebrei "Berliner Philharmonie" - în compania unei distribuții internaționale de o mare unitate, de un incredibil profesionalism. Comentatoarea spectacolului amintea faptul că aceeași partitură a mai fost prezentată de legendarul colectiv orchestral doar cu decenii în urmă, pe vremea directoratului lui Herbert von Karajan, că din echipa de
Sezon estival la Paris by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9479_a_10804]
-
sau, în teatru, Shakespeare. Cu spectacolul O Lady Macbeth din districtul Mcensk, montat în 2005 la Royal Opera House a obținut Premiul Olivier pentru cel mai bun spectacol de operă. Având girul succesului londonez, dar și pe cel al unei distribuții de excepție (Anatoli Kotscherga în rolul socrului, Gianluca Pasolini în rolul soțului-negustor, Evelyn Herlitius în rolul Katerinei, soția ucigașă, Christopher Ventris în rolul amantului Serghei, Carole Wilson în cel al bucătăresei Aksinia sau Natascha Petrinsky în cel al pușcăriașei Sonetka
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
să spulbere iubirea celor doi aleși și nici idealul politic meliorist al acestora, chiar dacă mult prea generos pentru acele timpuri. După două sute de ani, Victoria Comnea, bizuindu-se pe o cercetare minuțioasă, dar și pe un indeniabil instinct artistic al distribuției și dozării episoadelor și secvențelor, eclerează figura uitată și, de ce să nu recunoaștem, de plan secund, a prințului Manuc (rămas în memoria noastră colectivă doar datorită hanului cu același nume, care tocmai și-a găsit proprietarii), interiorizând nuanțele unui tablou
Intrigă și iubire în Principate by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9526_a_10851]
-
demențială pe acceleratorul vulgarității și iraționalului. O țară nu poate fi condusă doar prin invective, denunțuri și amenințări cu moartea. Nici măcar România. Mesajul PRM-ului n-a depășit niciodată pragul teoriilor conspiraționiste de genul "țara în pericol", avându-i în distribuție în roluri importante pe unguri, evrei și țigani. Iată că țara e la locul ei, iar în loc să fie ocupată e mai degrabă abandonată: milioanele de "căpșunari", zidari și constructori părăsesc în ritm alert teritoriul sfânt al țărișoarei pentru că nu-și
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
întrunească aceleași sufragii de simpatie sau să adune aceeași cantitate de antipatie. De obicei, fiecare are parte de o medie afectivă a opiniilor colportate pe seama lui: este lăudat într-o parte și bîrfit în alta, potrivit unei reguli echitabile a distribuției statistice. De aceea, cine încasează o avalanșă de critici dintr-o anumită direcție se poate consola cu gîndul că, din altă direcție, veninul cu care este întîmpinat de unii va fi ținut în cumpănă de afecțiunea altora. Cum însă nimeni
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
și de sensibilitate, ci și un grad mai înalt de responsabilitate civică și o voință explicită de solidarizare cu valorile morale amenințate. Interesul pentru acest complex de manifestări - de la instalația clasică pînă la performance și la videoinstalație - dezvăluie, prin însăși distribuția sa geografică, o sumă de caracteristici care ar trebui să stîrnească nu numai interesul istoricului de artă, ci și (dacă nu cumva chiar în primul rînd) pe acela al sociologului, al politologului și al specialistului în psihologia grupurilor. Dacă se
Artistul a ieșit în stradă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9571_a_10896]
-
una grea pentru trustul Pro, care a cerut inițial de trei ori mai mult decât suma primită în anul 2012. În final, nu a primit nici măcar un leu în plus. Surse au declarat, pentru Economica, că Romtelecom va plăti pentru distribuția canalelor Pro TV S.A. 4 milioane de euro. În negocierea inițială, anterioară scoaterii posturilor Pro din grilă, Romtelecom acceptase suma de 6 milioane de euro. Pro TV S.A. ceruse operatorului, potrivit unor surse din piață, 12 milioane de euro, de
Lovitură grea pentru Pro TV la sfârșitul negocierilor cu Romtelecom by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80386_a_81711]