15,628 matches
-
în pîrg sau în surpare -, în tradiția pe care va fi deschis-o, în proza noastră, Hortensia Papadat-Bengescu, continuată, apoi, de (uitatele?) Ticu Archip, Maria-Luiza Cristescu, Eugenia Tudor-Anton, Gabriela Adameșteanu, Dana Dumitriu, Alexandra Târziu, Adriana Bittel, Adina Kenereș și, iată, Doina Popa a cărei carte, "Ca frunza-n vînt" (Editura Junimea, 2016), nu face decît să confirme această paradigmă solidă a epicii noastre, structurată în prozele nuvele, povestiri, romane, schițe "femeilor teribile" din anii '70 ai literaturii noastre; Doina Popa continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și, iată, Doina Popa a cărei carte, "Ca frunza-n vînt" (Editura Junimea, 2016), nu face decît să confirme această paradigmă solidă a epicii noastre, structurată în prozele nuvele, povestiri, romane, schițe "femeilor teribile" din anii '70 ai literaturii noastre; Doina Popa continuă, în pofida tuturor Pelinel, Pamela de România, Sexy Brăileanca etc., să caute feminitatea, într-o poveste de dragoste care explodează adîncul cuplului, problematica sa complicată tocmai din raportul pe care, încă G. Ibrăileanu, în "Privind viața" și "Adela", îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
epocă ne aflăm în anii '80 și, în locuința unor profesori "cîrcotași", se discută, în șoaptă, despre disidentul care a umplut paginile publicațiilor cu "coțcării", iar acum vrea să intre în "ierarhiile morale", într-o lume ca o caricatură -, romanul Doinei Popa e, în fapt, unul de familie, un roman despre cuplul ai cărui membri trăiesc în universuri paralele, fiecare refugiindu-se în "ficțiunile creierului", într-o atmosferă neprietenoasă între părinți și copii; iată în familia Trofin, unul dintre spațiile epice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
e "ca frunza-n vînt", luptă pentru existență, se agită în raporturi de forță (noră/soacră, soție/soț, mamă/fiu, tată/fiică etc.) ori caută prin niște birouri din care lipsesc rolele de calcul. "Portretele în mișcare" constituie miza prozei Doinei Popa; ea "pictează", cu același meșteșug, brute și ingenue, personaje secundare (cum e, de pildă, un oarecare Iliescu: "La puțin timp după nuntă, tatăl se învoi de la șeful său de birou, Iliescu, un ins obtuz, suferind de ulcer, care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu sînt capabile de un efort de construcție, rămînînd captive într-un sistem fără valori, cu lăuntrul surpat în tot felul de întrebări, într-o "larmă de întrebări", cum spune un personaj, spre nicăieri, cu mintea în vid. Personajul prozei Doinei Popa este neadaptabilul, marioneta de pe o scenă pe care nu o înțelege și, uneori, în rare radicalizări, nu o admite: Carmina, Ovidiu, Sidonia Trofin se află, mereu, în zona în care persoana lor însăși devine propriul balast, victime ale umilinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
clar, nimic precis, nu avea de ce să se agațe. Se știa dezarmată, nu avea forță, nu avea dovezi, cum să poți lupta așa, cu mîinile goale? La ea nu era decît înverșunare, înverșunare oarbă și atît". În legătură cu portretele impecabile, proza Doinei Popa trimite la o temă foarte actuală: în "Ca frunza-n vînt" e o lume care trăiește în și din poze (" Cînd am fost acolo la ea am avut impresia că totul nu-i decît o poză. EA traversînd miriștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de oameni, EA așezată pe bancheta ovală îmbrăcată în pluș. Poze, poze, poze") pe care naratorul și personajul le animă după modalitatea filmului, într-o atmosferă sufocată de imagini care trebuie legate între ele: o poză în mișcare e personajul Doinei Popa: "Pozează, își spuse în gînd Carmina, acum pozează, poate nu total dar, oricum, vrea să pară interesantă. Apoi se întrebă îngrijorată ce-i va raporta Sidoniei, femeia avusese dreptate, în jur plutea o atmosferă artificioasă, glacială, un set de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ființa ce se metamorfozează alături, pe jumătatea ei de pat, își scoate masca, o lasă să cadă jos, pe covorul grena, ca să rămînă lîngă el goală, indecent de goală, acoperită numai cu un strat subțire, transparent de celule primordiale...". Proza Doinei Popa explorează ceea ce e dincolo de "circumferințele creierelor", pulverizează amănuntele, cu voluptate, aproape, pentru a le (re)organiza apoi, în tot felul de variante ale cuplului soții Nik și Nina Alexe, Trofin, Carmina și Ovidiu, Fana și Dimitrie -, totdeauna în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
amănuntele, cu voluptate, aproape, pentru a le (re)organiza apoi, în tot felul de variante ale cuplului soții Nik și Nina Alexe, Trofin, Carmina și Ovidiu, Fana și Dimitrie -, totdeauna în perspectiva feminității care se năruie: acesta e profilul personajului Doinei Popa: "Nu-mi găsesc locul nici acasă, nici aici, nici la Sidonia, nici la părinți, umblu ca o frunză în vînt, purtată de colo-colo de forțe și interese cărora nu mă împotrivesc, în zadar încerc să-mi găsesc drumul, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îndreaptă spre ritualurile întîlnirii, în deriziunea dar și în superbia dragostei, de la finețea unei stări încercate într-o cofetărie, la un ceai, pînă la violența freudiană care macină cuplul erotic al romanului, Ovidiu și Carmina re-prezentînd prototipul relației victimă/călău. Doina Popa scrie, în "Ca frunza-n vînt", un roman crud despre ceea ce vor fi fiind dragostea, amorul, iubirea, Stendhal și Ibrăileanu, spre cincizeci de ani. "Ca frunza-n vînt" e unul dintre (prea) rarele romane de care se poate ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Vasile IFTIME, De la Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Constantin SIMIRAD, Pelerin prin două milenii Dan TOMORUG, Hotarul zeilor Eugen URICARU, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoș Lucian ZUP, Manual de jocuri pentru copii 6 Doina POPA 7 Ca frunza-n vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
într-adevăr să nu uităm, am pornit pe urmele lor...Că s-au numit Eminescu sau Creangă, Caragiale sau Slavici, că s-au numit lumină, sobrietate, sevă și putere, au fost copiii unui secol atât de darnic pentru țara de doină și de cer și de lut. Ei sunt coloane de piatră pentru templul nostru de încredere și speranță, sunt semenii noștri purtând lumina sub pleoape. Au sprijinit cu palmantinsă cerul pentru ca el să nu ne doară și să nu ne
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mov a soarelui și palmele orizontului; ascult glasul înspumat și adânc al ghiocurilor aruncate pe mal; orizont al spațiului ondulat; marea cu valuri luminate de lună; marea simbolul nemărginirii; Despre munte: măreția munților; umbra răcoroasă a munților; patria munților; ținuturile doinelor și legendelor; piscuri semețe; munte cu creștet de aramă; coama munților topită în aburi albaștri; păduri singuratice; munții cochetează cu veșnicia; munții fumegă. Despre mamă: mamă iubitoare; ființa cea mai dragă; chip duios; întrupare a duioșiei; cea mai gingașă ființă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Crivăț suflă cu putere și pișcă obrajii bucălați ai copiilor. Casele dorm sub cușme de nea sclipitoare. La geam au înflorit flori de gheață care zâmbesc trecătorilor. Oamenii zgribuliți se îmbracă cu haine mai groase și mai călduroase. Mamele cântă doine și spun povești copiilor la gura fierbinte a sobei. Copiii jucăuși se trag cu săniuțele pe derdelușul lunecos și se bat cu bulgări de zăpadă. În păduri, copacii s-au îmbrăcat cu un văl de promoroacă. Ei s-au împodobit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Întrebă Donisie obosit. Până și dușmanii... Și Înainte Înțelegeam eu, da' am putut spune ceva? De colindat, numai În șoaptă. Dacă nu venea revoluția ne pierdeam hongul... Și odată cu el folclorul. Ce popor trist am fi fost, domnu' Dionisie, fără doine și cântece de vitejie. Pe când așa, cu totul altfel Îți cade friptana de duminică și sărbători legale. Deci, a fost! Pentru mine, da. Semnele din exterior spun că da. Cele din interior nu contează, cum ați spus. Nu, pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
s-a aflat nucleul de conducere și de coordonare al mișcării internaționale de protest și condamnare a politicii regimului comunist din România, numită "Operațiunea Satele Românești". Activitățile acestei mișcări, căreia i s-au alăturat simpatizanții acțiunii desfășurată de cunoscuta disidentă Doina Cornea, erau sprijinite activ de cercuri relativ largi de organizații și de cetățeni belgieni (partide politice, parlamentari, autorități locale, organizații neguvernamentale, ziariști etc.). Ecourile unor incidente nefericite care au avut loc cu ocazia vizitelor în România ale unor reprezentanți ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe Kuznețki most, cuprinzând 50 de lucrări de pictură, a fost panotată de pictorul Constantin Piliuță. În urma unor tratative cu responsabilii din Ministerul Culturii rus, a determinat acceptarea unor turnee românești în Rusia, ale unor formații folclorice ca: Rapsodia Română, Doina, formația Teatrului de Estradă "Constantin Tănase", turneul ansamblului Rapsodia Română și Ciocârlia și ansamblul de Estradă din Galați. A ajutat efectiv la succesul la Moscova a unor soliști de operă. Este vorba de Elena Cernei și Nicolae Herlea, prin distribuția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al filmului, printre care: Amza Pelea, Ioana Bulca, Sergiu Nicolaescu, Ion Dichiseanu, Ștefan Bănica, Ion Besoiu etc. A sprijinit concertele susținute la Moscova și în alte orașe rusești, ale artiștilor: Elena Cernei, Nicolae Herlea, Zenaida Palli, Ludovic Spiss, Octav Enigărescu, Doina Badea, Dan Spătaru, Dida Drăgan, Aura Urziceanu, Al. Jula, Ștefan Ruha, Angela Moldovan, Benone Sinulescu, Marica Munteanu, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu etc. A menținut contacte strânse cu traducătorii ruși, apărând în anii când a lucrat la Moscova următoarele cărți: "Răscoala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
cu alte prilejuri. O contribuție importantă a avut la organizarea turneelor artistice realizate în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.), când au fost trimise peste hotare cele mai reprezentative ansambluri de cântece și dansuri românești: Ciocârlia, Călușarii, Cindrelul, Doina Argeșului ș.a., precum și Filarmonica de stat "George Enescu", Corul de copii al Radiodifuziunii, Corul "Madrigal", condus de Marin Constantin, formații de muzică de cameră etc., turneele folclorice din Africa, America Latină, Asia desfășurându-se pe durate mari de 1 2 luni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
corpul de control al ministrului. A decedat, la 7 septembrie 2000, în urma unei îndelungate suferințe. CORNEL ȘT. NEGREA Născut la 30 martie 1932, în comuna Gâmbaș, județul Alba. Căsătorit cu Cornelia Negrea, absolventă a Academiei de Studii Economice București. Copii: Doina și Rodica Studii Școala primară Școala Profesională Siderurgică Hunedoara (1950-1952) Institutul Politehnic Timișoara Facultatea Muncitorească (1952-1954) Academia de Studii Economice București Facultatea de Comerț secția Relații Internaționale (1954-1959) Limbi străine: engleza, franceza, rusa. Activitate Angajat la Ministerul Afacerilor de Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aicea sîntem puși să păzim porțile tiparului. Să nu intre oricînd-orice-oricine. Că dacă nu, intră rușii peste noi". Asta era amenințarea forte a anilor șaptezeci. "Intră Rușii!" Dacă scriem contra lor, dacă pomenim de Basarabia, de Bucovina, de Nistru-Tisa, de Doină, dacă, dacă, dacă, INTRĂ RUȘII! Știu acuma. Accentul cărții-dialog trebuie pus pe exasperanta gîndire unică, spaima tuturor minților normale. Cum a fost posibil, cum s-a putut ca mai tot să devină tabu politic. Strategii, mecanisme, proces. Tano a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
familia Lisellei. Parcul îi mirosea a mici alterați și-a pișat. Devenise "Parcul de odihnă și cultură Stalin". N-am băgat de seamă că nu mai ieșea, că mergeam numai cu tătișor, la un sirop cu sifon sau la cinematograful "Doina", cînd rula Ruslan și Ludmila. Sau Copiii căpitanului Grant, în variantă sovietică. "Conștiința etnică românească se educă prin Moskfilm" se prefăcea a glumi Iordan. Dragostea e oarbă. Da, te orbește pînă la a nu vedea dincolo de vîrful nasului, dar te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lucru. Dincolo. Întâi și întâi, Mioara chemă o armată de croitorese. O săptămână, sau câte istorii scurge Dunărea până la vărsare, croitoresele, asistate de designer-ul Versace, secondat de pictorul scenograf al Teatrului din Brăila, Gheorghe Mosorescu, ghidați de Dragoș Buhagiar, Doina Levintza și supervizați de marele croitor al Metaforei cuvântului, Fănuș Neagu, prin camera web a computerului, au luat măsurile cu o meticulozitate soioasă, fapt reprobabil care a și dus la concedierea lor. Golit de inspirație, maestrul italian și-a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de Vercors, îndrăgostiții Nadila Chevalier și vagabonzii Mercier și Caniere, din Mercier și Caniere de Samuel Becket, Godot și Nimicitorul întrupați, Profesorul de franceză Jerome Liguer din Les Gens de Misar de Nicole Avril, Vlasi din Șampanie cu soia de Doina Popescu, Alain Robbe-Grillet, cu scuze pentru romanul său prost Proiectul pentru o revoluție la New York, Barba Yani Vanghelos și soldatul din Mesagerul de Mihai Giugariu, Marcel din Baby-Foot J. F. Caatmeur, Peer Gynt din Peer Gynt de Henrik Ibsen, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pîrîiturile discului intitulat sugestiv „Apărăm pămîntul țării“. Pe Magheru apar primele pancarte, milițienii sînt băgați la înaintare, bastoane de cauciuc, bocanci grosolani, uniforme uzate, ținuta de iarnă. Ora 14 și ceva, „Apărăm un strămoșesc meleag“ tocmai se sfîrșise, iar Ansamblul Doina al Armatei se pregătea să atace, „Sunați trompete de argint“, cînd evenimentele devin foarte periculoase pentru Dictatură. Dinspre Unirii vin primele blindate, se aud primele rafale de armă automată. Circulau cu peste 80 de kilometri pe oră, tăindu-și cărări
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]