2,528 matches
-
desprinde (de obiectul oedipian). Această legătură excesivă poate avea mai multe cauze: - relație de proximitate afectivă între un părinte (o mama cel mai adesea) și un copil cu statut special: copil unic, copil bolnav sau vulnerabil, copil ce înlocuiește un doliu neconsumat etc.; - relație de dependență între un adolescent și un părinte care se prezintă ca fiind vulnerabil sau fragil: părinte izolat, părinte bolnav fizic (infarct, diabet, boală cronică invalidantă etc.) sau psihic (depresie), părinte devalorizat în plan social (șomaj, marginalizare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
deprimat nu acceptă ca un obiect interimar să se substituie acestui obiect al trecutului a cărui pierdere începe s-o resimtă, dar asupra căruia privirea sa rămâne fixată, ca și cum ar fi aspirată. Această fixare a obiectului pierdut împiedică „travaliul de doliu”, face să persiste „umbra obiectului asupra eului”, împiedică orice travaliu de detașare de obiectul pierdut și, în aceeași măsură, orice investiție într-un nou obiect. Pentru Denis (1987) această situație a culminat cu apariția unui „obiect depresiv”, substitut al obiectului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Din punct de vedere psihopatologic, adolescența și depresia întrețin relații complexe confirmând, credem noi, cele două ipoteze de la început: - în toată perioada adolescenței există o „amenințare depresivă” legată de travaliul psihic propriu acestei vârste, travaliu de separare-distanțare ce implică un „doliu al copilăriei” și ale cărui simptome le observăm în cadrul a ceea ce am denumit „disforie pubertară”. Variabilitatea și sensibilitatea la factorii de mediu caracterizează această disforie, care amenință în același timp să se fixeze în anumite circumstanțe, transformându-se în acest
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
disforie, care amenință în același timp să se fixeze în anumite circumstanțe, transformându-se în acest caz în depresie; - această depresie, manifestată în adolescență, își are originea cel mai adesea în refuzul de a efectua acest travaliu psihic în adolescență: doliul copilăriei este imposibil. Totuși, această cramponare ce pare adesea disperată ia forme variate în funcție de calitatea fundamentelor narcisiace și a sistemului de idealizare în relație cu calitatea obiectului parental interiorizat. Am propus trei forme principale de depresie, una în relație cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tensională prin mijloace simbolice sau mentale și trece la act asupra propriului său corp. Prezența acestor indicii, în special la un adolescent care a avut deja antecedente suicidare, mai ales dacă se adaugă și pierderi (schimbarea domiciliului, plecarea unui prieten, doliu) sau rupturi în ceea ce privește mediul (conflicte și separare de părinți, ruptură sentimentală etc.), trebuie să ne facă să ne temem de posibilitatea unei noi treceri la act și trebuie să convingă medicul să ia măsuri concrete pentru a proteja adolescentul: consultații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
iar consecințele unei astfel de eventualități să fie foarte clar examinate în cadrul convorbirilor. Putem reține ca factori de risc pentru o stare suicidară și, în consecință, pentru recidivă: - existența unei afecțiuni depresive. Aceasta se opune depresivității adolescentului deoarece travaliul de doliu este blocat în această situație: există „un sentiment de abandon catastrofic”. În plan simptomatic notăm în mod frecvent o prăbușire recentă a performanțelor școlare, existența unor acuze somatice, tendința spre accidente repetate. Există o corelație din ce în ce mai evidentă între gravitatea depresiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vânătorii, printre crucile și pietrele peste care se așternea zăpada, fotografiind coșciuge mizere, Întocmite din cutii de ambalaj, picioare aliniate lângă gropi deschise, lopeți de gropari puse grămadă peste bulgări Înghețați de glod negru. Și, când o biată femeie În doliu Îngenunchease În fața unei gropi recent astupate, cu ochii Închiși și Îngânând ceva ca o rugă, Olvido apelase la ajutorul românului ce le servea de interpret. Neagră-i noaptea unde dormi acum, tradusese acesta. Se roagă pentru fiul ei mort. Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
peste casă dinții de lapte ai copilului, pentru a le crește copiilor alți dinți, frumoși și sănătoși; în cultura americană, copiii pun sub pernă dintele de lapte căzut, iar Zâna-măseluță le aduce în schimb bani. În culturile vestice, culoarea de doliu este, de obicei, negrul, iar în culturile orientale, albul. În unele culturi, când este lună plină, oamenii văd chipul unui om desenat pe Lună („omul din Lună”); în alte culturi, oamenii văd profilul unei femei, un iepure, un iepure care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
revoluție „în direct”: un dictator fugea cu elicopterul de pe clădirea guvernului, străzile erau pline de tancuri, de soldați descumpăniți și de civili exaltați. Se trăgea din toate părțile. Euforia nu se putea încă deosebi de teroare, speranța se asocia cu doliul. Ulterior, analiști de toate felurile, din România și din afara ei, au căutat și au găsit argumente pentru a relativiza dimensiunea revoluționară a acelor zile. S-au numărat morții și s-a stabilit că n-au fost destui, s-au identificat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
psihică și spirituală, reunind firele de păr în care se concentrează forța individului. Părul este considerat peste tot în lume un semn al emoțiilor. Expresia «a-și smulge părul din capă este sinonimă cu disperarea și teama resimțite de subiect. Doliul este adesea asociat cu pierderea părului, care cade natural sau este smuls, tăiat sau tuns, ca manifestare a durerii resimțite. Părul este, prin urmare, imaginea ori oglinda sufletului. Orice afectare a dinamismului se exprimă printr-o afecțiune apărului. La fel
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
20); mare (18); neagră (15); Moș Crăciun (16); față (10); popă (10); alb (9); aspru (9); sură (9); maturitate (7); urît (7); aspră (6); înțelepciune (6); masculinitate (6); negru (6); neîngrijire (6); om (6); țepi (6); înțelept (5); moșneag (5); doliu (4); lamă (4); lată (4); nas (4); neîngrijit (4); bărbăție (3); matur (3); musteți (3); păros (3); scîrbos (3); țepos (3); vîrstă (3); aparat de ras (2); ascuțită (2); bărbierit (2); bunel (2); bunic (2); căruntă (2); cioc (2); Eurovision
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pocăință (2); răscruce (2); răstignire (2); sacrificiu (2); sacru (2); sfințenie (2); sinistru (2); tristețe (2); -; accesoriu; ajutor; albă; apăsătoare; atenție; de aur; blestem; Boboteaza; bun; bunica; candelă; cărți; chestie; colivă; corp; coșciug; cozonac; crucificare; cruțare; divin; Doamne ajută; doliu; Domnul; dragoste; dreapta; drumuri; dureros; de dus; Egipt; fals; final; fiori; furt; ger; Ghețimani; gît; iertare; igienă; inchiziție; instrument; intersecție; iubire; înaltă; înalță; închin; închina; înger; îngrijire; înșelătorie; întoarsă; întuneric; jertfire; joc; lanț; latină; lucru sfînt; marmură; masă; mănăstire; minune
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
speranță (2); viață (2); zbucium (2); absenta; ador; adormi; afect; amăgeală; amarnic; amintire permanentă; Ana; ani; apăsare; apăsător; aprins; aproape; arzător; atașare; atracție; atrage; baladă; băiat; bărbat; bine; bloc; brațe; bucurie; bunici; de casa părintească; cîntec; complex; cufundat; cumplit; doină; doliu; dor; dor de casă; dorit; a dori; dragi; duh; de duh; durere enormă; El; de ei; emoție; enorm; Erasmus; familia; de familie; femeie; fierbinte; fii; frumos; frunză; fulgi; gînd; cu gîndul undeva; gol în stomac; ideal; indiferență; infinit; insuportabil; inutil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ușoară(6); veșnicie(6); cavou(5); despărțire(5); grea(5); pierdere(5); trecere (5); bătrînețe(4); eternitate(4); groapă(4); inevitabil(4); înviere(4); necunoscut(4); nimic(4); rău(4); suflet (4); accident(3); clinică(3); coșciug(3); dispariție(3); doliu (3); înmormîntare (3); lentă(3); liniște(3); moarte(3); nou(3); nu(3); rece(3); reîncarnare(3); sigură(3); somn(3); trist(3); veșnic(3); fără viață(3); altă lume(2); amintire(2); biserică(2); bunica(2); bunicul(2); cadavru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deces(7); frică(7); amintire(6); cadavru(6); loc de veci(6); sinistru(6); Bacovia(5); plumb(5); adînc(4); criptă(4); jale(4); suferință(4); tăcere(4); trist(4); țărînă(4); bunica(3); bunici(3); casă(3); decedat(3); doliu (3); erou(3); eternitate(3); groază (3); început(3); liniște(3); loc de odihnă(3); pat(3); piatră(3); rău(3); sumbru(3); urît(3); vecie(3); veșnic(3); viață (3); biserică(2); bunicul(2); cutie(2); final(2); cu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trecut(6); trup(6); dus(5); inert(5); înmormîntare(5); morgă(5); rău(5); suferință(5); viață(5); bătrîn (4); moarte(4); nemișcat(4); pierdut(4); fără suflare(4); suflet(4); uitat(4); beat(3); de beat(3); cavou (3); doliu(3); necaz(3); palid(3); pămînt(3); răposat(3); fără suflet(3); supărare(3); absent(2); biserică(2); casă(2); copt(2); dispariție(2); fiori (2); inexistent (2); îngropat(2); întuneric(2); liniștit(2); mort(2); neviu(2); nimic(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); bunica (4); cruce (4); dispariție (4); eternitate (4); final (4); lumînare (4); naște (4); oameni (4); pădure (4); pămînt (4); pieri (4); rău (4); rece (4); a trăi (4); fără viață (4); a-și da duhul (3); dispărea (3); doliu (3); eliberare (3); fericit (3); nu (3); om (3); sfîrși (3); somn (3); stinge (3); stingere (3); suflet (3); tragedie (3); vecie (3); veșnicie (3); viu (3); a da colțul (2); a pieri (2); a renaște (2); a scăpa (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble; uitat; umilință; un pas înainte; uragan; ură; vai (1); 791/185/68/117/0 negru: alb (154); întuneric (80); culoare (43); întunecat (38); moarte (37); doliu (31); închis (29); noapte (24); pămînt (24); urît (23); tristețe (20); trist (15); rău (12); sumbru (11); elegant (8); Africa (5); cărbune (5); frică (5); păr (5); beznă (4); gri (4); înmormîntare (4); roșu (4); suflet (4); black (3); ca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ceda; cerc; ceva; ci; combate; compara; conflict; confruntă; contracara; contradictoriu; contrapune; a se contrazice; a controversa; nu cred; cu; culoare; cuvios; a se da în lături; dar spune; de ce?; defensivă; deranja; dezbate; dezbatere; dezlănțuire; diferență; diferențe; discuție; distant; divergență; dîrzenie; doliu; dorință; două lucruri; dur; durere; dușman; nu este de acord; expune; a ezita; față unui om; a fi puternic; a nu fi invitat; frică; frustrare; fuge; furie; gardieni; gata; Gică contra; gîndul; greșit; guvern; iarăși; idee; idei; impunător; inimă; intens
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); te doare (2); a tînji (2); urît (2); 2; Adina; afecta; afirmare; a afla; afunda; aici; astăzi; așteptare; de boală; cap; cauza; căldură; a se chinui; chinuit; consolare; consuma; crește; Da; depărtare; deprimat; a deveni mai puternic; dezamăgi; dezastru; doliu; dorință; de dorul casei; dramatiza; durere sufletească; dureri; emoții; epuizare; erou; existență; experiență; față; femei; ferit; a fi bolnav; filosofie; fraier; furia; gînduri; greutăți; iad; indiferent; inspirație; insuportabil; iubești; din iubire; iubit; încercare; încredere; a îndura; înduri; înfrîngere; înfrîngeri; înghețată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
verde (2); violență (2); Violeta (2); violetă (2); viu (2); ador; alături; alertă; amestec; ametist; amor; aparte; așternut; atrăgător; bădăran; bici; Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste; drăguț; drăguță; eleganță; energie; eșarfă; eu; fată; filă; flăcări; fluture; frig; fundă; galben; genunchiul meu; haine; halucinație; halucinații; iris; încărcare; încredere; întristare; întuneric; lac; lalea; liliachiu; lovitură; luminițe; magie; maiou; make-up; măr; meditație; merge; mistic; Moldcelle
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
De regulă, persoanele deprimate petrec multe ore gândindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul că le-ar fi mai bine dacă nu ar mai exista. Aceste simptome sunt asemănătoare cu cele întâlnite la persoanele care trec prin situații de doliu, însă în cazul depresiei clinice fie lipsesc evenimentele de pierdere, fie manifestările durează cu mult mai mult decât ar fi normal în astfel de situații. În prezent, există mai multe tipuri de terapii eficiente în tratarea depresiei clinice, printre care
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
așa... n-am cum să-ți explic. Vera: Bine, nu-mi explica. Dar dacă e mai agreabil așa, de ce ai aerul ăsta de om bătut, hăituit?! Mina: Ei, asta-i acum! Parcă n-ar fi destul să te văd în doliu ca să nu-mi vină a sări într-un picior. Vera: (tristă și bună) Mina, de cîte ori vin în casa asta parcă mi se pune o gheară în stomac. Am o stare de frică. De nesiguranță... zău, nu știu de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
sinuciderea! Dar gestul lui nu prea pare să aibă importanță și nici vreun efect de vreme ce peste toate se ridică o uriașă sticlă de Coca-Cola. Și atât. Constantin Popa Personajele: Octav Groparul Mona Marieta Costache Matei Preotul Dascălul Securistul Femeia în doliu Doctorul Turistul scoțian Nae Țigani (trei care vor juca și rolurile fantomelor) PARTEA ÎNTÎI (Două treimi din scenă sunt separate de a treia printr-un gard de lemn printre ale cărui șipci se pot vedea, are și o spărtură prin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vînzarea. Bani de aramă de vei visa, vei plînge de cine știe ce; bani de argint visînd, sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]