5,649 matches
-
deplin iarăși după cum au fost... Dar... mare și multă cheltuială s-au făcut... din dumnezeiască râvnă... a domniei mele, am dat și am miluit această sfântă mănăstire... ca să aibă a lua pe tot anul vama de la schela Galaților, din venitul domnesc care se numește mazarie, care de-a pururi să fie miluire de la domniia mea”. Hai să vorbim și despre lucruri îmbucurătoare, fiule. Apoi după nenorocirea din biserica mănăstirii Galata o vorbă bună e tocmai ce ne trebuie. Iaca despre ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cea mare domnească, din Iași, câte cinci lei de lună... și luând banii să aibă stareța a-i împărți pe a mână la câte călugăriță vor fi în mănăstire”. Aș mai adăuga că la 20 decembrie 1741 (7250) o poruncă domnească le împuternicește pe călugărițe să-și stăpânească oamenii de pe moșiile mănăstirii care sunt obligați să lucreze pentru mănăstire șase zile într-un an. Știi cumva care erau satele și moșiile mănăstirii călugărițelor de la Socola? Despre două am vorbit, dar despre
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești”. Adică cei ce aduc lemne. De asemenea, „Simeni gospod i hătmănești i agiești și alti bresli”. Cum se vede, tocmai slujitorii domnești, hătmănești sau agiești erau cei care făceau fărădelegile. Asta ar cam veni ca vorba ceea: „Pune lupul să păzească oile”. La o asemenea stare de lucruri, era nevoie de măsuri din partea domniei. Așa că la 6 aprilie 1775 Grigorie Alexandru Ghica
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mihail (Viteazul) voievod”. Iată ce spune el: „Io Mihail voievod, domn al łării Ungrovlahiei, Ardealului și al łării Moldovei”. Și spune mai departe: „Domnia mea am dat și am întărit și am miluit de la noi sfânta mănăstire... cu acele case domnești de lângă sfânta biserică cu tot locul lor, pentru sănătatea domniei mele și a preiubitului fiu al domniei mele, Io Nicolae voievod,... Scris la Iași, în anul 7108 (1600) luna iunie 5”. Aceleași case sunt motiviul - lesne de înțeles - pentru care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava Sfințitul... cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul, apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
apoi au rămas domnești”. Se înțelege că „Eremia Moghila voievod” avea un dinte împotriva lui Mihai Viteazul, dar lucrul nou pe care îl aflăm este faptul că acele case au fost făcute de Iani (Hadâmbul) vistiernicul și apoi au ajuns domnești. Acum te-aș înteba dacă îți mai amintești de Chervăsăria domnească? Ba bine că nu. Păi n-am fost noi cândva la chervăsărie și ne-am minunat câtă vânzoleală-i acolo? Și, ca să-ți dovedesc, sfințite, că nu mă laud
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și alunga de acolo”. Bietul Macarie! Din stăpân de vii și de grădini a ajuns să fie pus pe fugă dacă se apropie de ele... Asta vine cam așa, fiule: „Unde nu-i cap vai de picioare”. Printre atâtea înscrisuri domnești privitoare la bieții țigani robi, am găsit și unul care parcă-parcă îi mai îngăduitor cu sărmanii oameni. Care-i domnul acela, dragule? „Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care la 4 mai 1627 (7135) scrie: „Domnia mea m-am milostivit și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Ureche în Letopisețul łării Moldovei. Numai că Aron Vodă a ridicat această biserică în łarină „din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Șchiopu) voievod”. Aron vodă însă nu pomenește nimic despre aceasta, fiule. Trufie domnească, părinte. Dacă ar fi singura manifestare de trufie n-ar fi mare lucru, dar au fost și alți voievozi, chiar mai trufași... Să-l asculți pe Gheorghe Duca voievod cum spune că a ridicat mănăstirea Cetățuia „din pajiște”, deși acolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și puternici cu această carte a noastră să stăpânească... și să strângă poama viei de la Copou, pe care le-a dat-o Parasca,... pentru sufletul ei și al părinților ei”. Cum văd eu, ai cam început să prinzi dedesubturile hrisoavelor domnești. Nu mă pot mândri cu acest lucru și nici n-aș face-o. Să nu te aștepți la laude din partea mea pentru modestia ta, fiindcă un om cu frica lui Dumnezeu nu trebuie să fie trufaș. Intrăm în curtea mănăstirii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aminti, sfințite, de primul „Zapis de la Pavăl Paleologul, grecescu, din 1607, scriind cum au dat danie mănăstirii Golâi doao vii de la Șorogari pentru sufletul lui, aproape de vie sfintei mănăstiri Sfete Neculai și lângă a popii Ieremii” - după cum scrie un pisar domnesc. După vreun an, la 9 august 1608 (7116), Constantin Moghila voievod scrie: „Iată au venit înaintea noastră și înaintea tuturor boierilor noștri a Moldovii,... Anna giupâneasa răposatului Golăi logofăt și... au dat a sale drepte oceni și moșii, satele Costocanii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
numită mănăstirea Golia Vatoped? Este lesne de înțeles că era închinată la mănăstirea grecească Vatoped. Nu am de ce te contrazice. Dar despre o nouă danie pot spune că o „Diată grecească de la Mihail Paleologul, din 1609 april 8,...” scrie diacul domnesc „precum au dat danie la mănăstire Golâie viile lui de la Șorogari,... unde iaste grădină și prisacă cu 30 stupi”. Și mai departe, dintr-o copie de pe un uric dat de Gașpar Grațiani voievod la 12 aprilie 1620 (7128), tradus din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Cirișnovățu, și giumătate de sat de Movileni pre Jâjâoara, și acele trei fălci de vie de la Sărata și două fălci de la Piscu, și cu cramă din dealul Balamuțului și cu pivniță de piatră și o falce și jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei mănăstiri Vatopedului”. Știi foarte bine că unele sate de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau sate domnești. O confirmare în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
jumătate din Rediul Domnesc, așijderea și de la noi am dat și am întărit rugătorilor noștri,... de la sfânta mănăstire,... Golia, ce este metoh sfintei mănăstiri Vatopedului”. Știi foarte bine că unele sate de pe lângă Iași sau de prin alte părți erau sate domnești. O confirmare în acest sens avem de la Ștefan Tomșa (al II-lea) voievod, care, la 20 aprilie 1622, hotărăște: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Ieșii,... un sat, anume Tomeștii, care acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acest sens avem de la Ștefan Tomșa (al II-lea) voievod, care, la 20 aprilie 1622, hotărăște: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la sfânta mănăstire Golia din târgul Ieșii,... un sat, anume Tomeștii, care acest sat au fost domnesc și se află în ocolul târgului Iașii, cu locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Filaretu egumenul de la sfânta mănăstire Sfetii Arhangheli și Sfânta Vineri din Iași, precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale”. Uite că și acest zapis mă pune în încurcătură... Dar s-o iau încetișor. Cum se vede, călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea Sfânta Vineri era sub ascultarea mănăstirii Frumoasa, de vreme ce călugărița spune: „cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale, părintelui Filaretu egumenul”. Să fi căutat cu lumânarea și n-aș fi dat peste un hrisov care să-mi amărască sufletul. Dar când necazul te paște n-ai nici o șansă. Așa se face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
spun că în aceiași zi, adică tot la 12 decembrie 1627 (7136), Barnovschi voievod mai miluiește „Sfânta mănăstire ce iaste zidită de noi,... din târgu din Ieșu, cu... niște dughene și cu pivniță de piatră, în târgul Iașilor, împotriva chervăsăriei domnești, în Ulița Rusască”. Uite cum pofta vine mâncând, sfințite. Tocmai mi-am adus aminte de două danii: una făcută de Gheorghe Coci hatman, care la 15 februarie 1652 (7160) dăruiește mănăstirii lui Barnovschi vodă două fălci de vie ce se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
datorie morții, la vârsta tinerețelor sale, fiind încă holtei, neînsurat”. Vodă a dat mănăstirii Barnovschi „Satul łușca, ce este în ținutul Cernăuților”. Și mai spune vodă că oricine din rudeniile decedatului sau altcineva ar veni cu scrisori sau alte drese domnești pe hotarele acestui sat să nu le ia nimeni în seamă „căci știut lucru este că aceste drese s-au jăfuit de cazaci, în vreme ce au venit oștile moschicești aici, în pământul Moldovii, de au prădat țara”. Of! Iar oștile moschicești
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am grăbit eu să continui gândul bătrânului. Și ctitorul - așa cum au făcut toți ziditorii de sfinte lăcașuri - s-a grăbit s-o înzestreze cu bunuri. Îndată i-a dăruit feredeul abia zidit. Asta o aflăm din suretul scris de diacul domnesc în „Vălet 7146” (1637 septembrie 1-1638 august 31) în care spune: „Vasilie voievod, ctitor și ziditor sfântăi mănăstiri Trei Sfetiteli au făcut feredeul cel mare și l-au dat mănăstiri sali”. În același an, adică la 17 iulie 1639, după cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cuprinde temnița, acela îl las eu să hie domnescu, iar celălalt loc... l-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli”. Sumbră vecinătate avea mănăstirea Trei Ierarhi! Asta n-ar fi mare lucru, dar știi foarte bine, fiule, că în fața Curții domnești - deci în vecinătatea mănăstirii „Tri Svetiteli” - s-au aflat multă vreme și spânzurătorile. Acestea însă cu timpul au coborât - pas cu pas - pe Podul Gunoaielor, care mai târziu s-a numit al Spâzurătorilor, și, în sfârșit, Podul Roșu, cum a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
voievod, care spune: „Scriem domniia mea la toate slugile domnii mele... să aveți a lăsa foarte în pace de... toate (datoriile) câte va avea sfânta mănăstire, ce iaste la Dealul Mare”. La 1 iulie 1662 (7170), găsesc că un slujbaș domnesc scrie: „1662 iulie 1, Iași. Zapis prin care Măriuța, sora lui Pintilie, dăruiește mănăstirii Dealul Mare două poieni din Codrul Iașilor”. Mai aflu că marii boieri ai Moldovei, la 18 august 1668 (7176), dau mărturie precum: „Au venit înaintea noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
desigur, că vechimea bisericii a fost pusă pe seama clopotului ce poartă pe el anul 1614, aflat în clopotnița de deasupra porții mănăstirii. Numai că acest clopot a fost făcut de Ștefan al II-lea Tomșa pentru biserica de pe poarta Curții domnești din Iași și în cele din urmă a ajuns la mănăstirea Bârnova. Adevărul este că biserica Bârnovei a fost începută de Miron Barnovschi voievod înainte de 1629, anul mazilirii sale. Bucuria de a o sfârși îi revine însă lui Istratie Dabija
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îl găsim în testamentul lui Miron Barnovschi voievod, întocmit în 1633, unde se scrie: „Pentru sfânta mănăstire Bârnova, care iaste începută de noi, vedem că după vremi ce stătură, alt nimeni nu va putea să o săvârșească, numai o putere domnească...” Și mai departe adaugă: „Mănăstirea cea de lemn, ce s-au făcut întâi să aibă acești boieri a o socoti și a o întări”. Despre o altă danie către mănăstirea Bârnova aflăm dintr-un „Ispisoc de la Evstratie Dabija voievod, întru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]