6,873 matches
-
realizarea unei trepte cu adevărat politice. În scrierile indiene se vorbește de epoci și de cifre care au adesea dimensiuni astronomice, dar care și mai adesea sînt născocite cu totul arbitrar. Se spune astfel despre unii regi că ar fi domnit șaptezeci de mii de ani sau chiar mai mult. Brahmă, prima figură care apare în cosmogonie și care s-a creat pe sine însuși, a trăit douăzeci de mii de milioane de ani etc. Se înșiră nenumărate nume de regi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fracțiilor de numerele întregi, aceste cifre, cu cît sînt mai exact calculate, cu atît devin mai mari. Acum, indienii folosesc aceste cifre enorme peste tot, și așa se întîmplă că găsim la ei suverani despre care se pretinde că au domnit douăzeci de mii de ani. Aceste numere s-ar putea totuși reduce în urma unor calcule astronomice, mai ales în măsura în care este indicată care era poziția astrelor în timpul domniei unui principe sau a altuia, dacă, așa cum spuneam, copiștii nu ar fi descris
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ar fi putut trăi în jurul anului 50 î.Hr. Însă mai mulți regi avînd acest nume sînt citați. Despre unul din ei se crede că a vrut să taie capul unei divinități și că a fost oprit cu promisiunea că va domni o mie de ani. Mai departe, un copil ar fi fost născut de o fecioară. În mod reciproc, elemente indiene au trecut în literaturile străine. Se constată că textele apocrife sînt deformate de elemente indiene și, în aceeași măsură, de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în punctele cele mai luminoase ale istoriei Indiei! Cînd europenii au intrat în contact cu India, ei au gîsit acolo o mulțime de mici stăpîniri, în fruntea cărora se aflau prinți mahomedani și indieni. Și în unele și în celelalte domnea aceeași stare de lucruri; principii indieni se numeau Rajahi, cei mahomedani Nababi. Existau și familii conducătoare, unele mai vechi, altele mai recente; cele mai vechi descindeau în majoritatea din casta războinicilor, dar uneori și din cea a brahmanilor, precum Piswa
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
încetare, și anume nu urzite de supuși împotriva stăpînilor lor, ci de fiul prințului contra tatălui, de frați, unchi și nepoți, unii împotriva altora, ori de dregători împotriva stăpînilor lor. O organizare feudală se întîlnește mai ales în Hindustan: aici domnește un rege sau o regină, cărora li se dă sau nu ascultare, după bunul plac al fiecăruia. În ansamblu, așadar, India se află într-o stare de completă lipsă de organizare juridică [230]. Toate urmele și notele istorice ce se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din programă... Principii fanarioți Mavrocordații (Nicolae, apoi fiul său, Alexandru), Calimachii (Ion, apoi fiii săi, Grigore și Alexandru), familiile Momzzi, Șuții, Caragea, Ipsilanti și Mavrogheni lasă o operă administrativă și juridică al cărei vîrf este reforma lui Constantin Mavrocordat, care domnește de zece ani în Moldova și Țara Românească. Reforma are drept scop impunerea centralizării (această politică este comparabilă cu cea realizată de Habsburgi, chiar dacă ea dispune de mijloace mult mai reduse). Autoritatea statului asupra societății se afirmă odată cu reforma fiscalității
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu toții prinți. Disprețul și orgoliul fanariot proverbial sînt prezente în toate relațiile lor sociale. Niciodată fanarioții n-au consimțit să se alieze decît cu cei mai bogați din familiile indigene. Femeilor din familiile grecești le place să alimenteze discordia care domnește între cele două clase de boieri." În concluzie, "un rău general sau mai degrabă un fel de epuizare face să moară societatea moldavă." Această societate moare în urma colaborării boierilor cu rușii și a servilității față de turci printr-un fel de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
muncii industriale. Relațiile dintre București și financiarii sau oamenii de afaceri străini nu sînt ușor de realizat și unele inițiative lasă amintiri amare. Se smulg concesii municipalităților pentru aducțiuni de apă, iluminat cu gaz. Primarii trebuie să fie întreprinzători, corupția domnește la toate nivelele, spiritul xenofob este redutabil: în caz de litigii cu autoritățile municipale, trebuie să se încerce păcălirea instanțelor judecătorești... Se constituie și se opun două discursuri asupra stării de lucruri. În plan extern, se continuă să se creadă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că există oameni care merg totuși prea departe, ca faimoasele Gărzi de Fier. El manifestă simpatie pentru aceștia și mulți tineri teologi îl urmează". Iată și un semn al acestei atmosfere care se degradează: la sfîrșitul lui iunie 1936, efervescența domnește la București, acolo unde este așteptată, după o săptămînă de agitație în țară, o manifestare impresionantă a gardiștilor. Diversele manifestări antisemite și prohitleriste au produs încăierări, în care au existat numeroși răniți și doi morți. Strada este cuprinsă de agitație
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe loc. Puterea este în același timp plină de forță, pătată de sînge și contestată. Fermitatea tardivă a regelui în privința Legiunii nu convinge și, chiar dacă la Paris, ca și la Londra, se dorește să se creadă că la București ordinea domnește sub autoritatea lui Carol, longevitatea regimului este totuși incertă. Relansarea economică din 1938 mulțumește, însă eșecurile unei politici externe care ar vrea să liniștească în același timp Parisul și Londra, să convingă Berlinul și să nu se opună Moscovei vor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca prizonierii să nu divulge contactele secrete din 1945, hotărăște să fugă în Franța, fiind convins că Gheorghiu-Dej și prietenii lui personali vor profita de ocazie pentru a-1 implica în procesul Maniu". Reacția lui Pătrășcanu este semnul teroarei care domnește în partid și a luptelor ce se desfășoară aici pentru cucerirea și apărarea conducerii politice. Pe moment liniștit, Pătrășcanu renunță la proiectul lui. Se înșeală însă: în toamna lui 1947 el crede că inculpații național-țărăniști vor vorbi și încredințează unui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
repere exemplare. Stilul marilor procese din Moscova anilor 1936-1938 era de neconceput: condamnați, Pătrășcanu și anturajul său refuzau să recunoască crimele inventate de responsabilii anchetei. În sfîrșit, succesorii lui Stalin, Hrușciov și Malenkov, nu mai voiau mari procese. În București domnește ordinea. Congresul partidului, care trebuia să se țină în 1954, este amînat pentru luna decembrie 1955. Cîteva personalități se impun public. Nicolae Ceaușescu controlează organizația cadrelor partidului. Atotputernicul conducător al economiei și al renegocierii relațiilor cu URS S era atunci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arestări, mai multe sute de studenți sînt interogați. Vor fi mai mult de cincizeci de condamnări. Romancierul Paul Goma, care a fost arestat atunci pentru prima dată din cauza solidarității sale cu Budapesta, își amintește de aceste zile deosebite în care domnea un fel de insolență a tineretului față de putere: "Eram mulți, foarte mulți în favoarea Ungariei. Din această toamnă pînă în vara următoare, comisariatele de miliție și închisorile regionale nu s-au golit, ca și în anii anteriori, cînd mai multe valuri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
științei. Relativul este de neconceput, de negîndit. Afectivitatea va fi amăgită de spectacolul pe care națiunea îl creează puțin cîte puțin pentru ea însăși și pentru lume, despre care este convinsă că o privește. În sfîrșit, există o ordine care domnește și această ordine, care nu mai este sîngeroasă, oferă siguranță. Puțin cîte puțin, tineretul se autoconvinge că este sănătos, iar societatea în ansamblul ei, că este merituoasă și corectă. Crizele tineretului american și european din anii 1966-1968 nu sînt înțelese
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Generalul s-a ridicat la rîndul său pentru a-și pronunța alocuțiunea. Era un discurs politic important pe care îl pregătise axîndu-1 pe ideea de unitate europeană și de "respingere a blocurilor", pe urmările Yaltei care dăunau unității în independență. Domnea liniștea; se simțea că asistența era impresionată. În timpul discursului generalului, Maurer, cu fața congestionată, lăcrima. În dimineața următoare, presa română reproducea în paralel largi extrase din cele două discursuri, făcînd să iasă la iveală punctele de convergență dintre Franța și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o scrisoare la Paris, în acord cu Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, redactată sub forma unui chestionar în treisprezece puncte. Primul este astfel formulat: "Cum vă explicați contradicția flagrantă între succesele pe care le proclamați și mizeria care domnește în România: scăderea dramatică a nivelului de viață, raționalizare, dispariția produselor de primă necesitate, a medicamentelor?" Contestatarii se indignează: Cine a trădat partidul care l-a ales? Cine a ruinat economia, viața socială, cultura și a încălcat Constituția?" Este o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în n-rul de ieri, asupra căruia vom reveni în deosebite rânduri, a răsărit din acest viu sentiment al contrazicerii între fond și forme care se arată atât de deschis în toate fenomenele vieții noastre publice. Chiar dacă epoca formelor goale, care domnește de douăzeci de ani și mai bine în țările noastre, s-ar putea esplica, deși nu justifica, prin cuvântul "epoca de tranzițiune", e evident că sarcinile cu care tranzițiunea ne-au încărcat cu asupra de măsură ne dictează în mod
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în n-rul de ieri, asupra căruia vom reveni în deosebite rânduri, a răsărit din acest viu sentiment al contrazicerii între fond și forme care se arată atât de deschis în toate fenomenele vieții noastre publice. Chiar dacă epoca formelor goale, care domnește de douăzeci de ani și mai bine în țările noastre, s-ar putea esplica, deși nu justifica, prin cuvântul "epoca de tranzițiune", e evident că sarcinile cu care tranzițiunea ne-au încărcat cu asupra de măsură ne dictează în mod
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au putut să se introducă în tractate de supunere proibițiunea pentru moametani de-a se așeza în țară, cum s-au răsfrânt până chiar asupra umbrelor de fanarioți o rază din vechea neatîmare, căci și aceștia îndrăzneau a se numi Domni din mila lui Dumnezeu, deși erau numiți și scoși prin firman, deși se știe că titlul Deigratia nu se cuvine decât numai suveranilor. E o ciudată ironie a istoriei de a vedea pe un Gheorghe Hangiarlîu de pildă, un cirac
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de partid, s-a pus, în principiu cel puțin, la adăpost de patimele și de asprimea intereselor momentane și trecătoare însăși ideea statului, adică ideea armoniei intereselor naționale. Asta este în esență deosebirea între monarhia constituțională și republică. În republică domnește îndeosebi interesul individual, în genere interesul de partid. Partidul și numai partidul alege pe capul statului, el formează voința statului în articole de legi, epoca poartă pe deplin caracterul unui grup de interese predomnitoare. Această stare de lucruri e în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al vieții publice. Capitaliile cele mari a acestei clase consistă în sume colosale de fraze, în cuvinte deșerte; arta de a ști, sau mai bine de a nu ști scrie și citi e echivalentă în România cu dreptul de a domni peste munca și înțelegerea altora. E bine, e folositor înainte de toate ca, sub pretextul și ficțiunea constituțională, partizile să-și bată joc de stat în detrimentul intereselor generale, să formuleze copilăreasca lor ușurință și instinctele lor de dezordine în administrație și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Romînia? Oare Constituția noastră n-a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împlinește prin ca, nu este ea din contra o garanție împrotiva tiraniei și arbitrariului partizilor? Când, la anul 1866, țara si-a dat instituțiunile care domnesc astăzi, când s-a chemat la cârma țării un prinț străin, nu credem că unica preocupare a țării a fost aceea de-a pune un capăt rivalităților primejdioase dinlăuntru, ci o idee de un ordin mai înalt a condus națiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
statului, vom vedea lesne că frâul prea lung, ca să nu zicem desfrâul, lăsat partizilor, punerea mecanismului statului la discreția lor esclusivă a fost cauza de căpetenie a compromiterii intereselor statului în afară și-nlăuntru. În aparență legalitatea cea mai perfectă a domnit, Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constituțiune, mesagele domnești așterneau regulat programele diferitelor ministerii - încît s-ar fi părut că prin acele programe se consacră obligațiunea reală de-a le urma, legile, bugetele, concesiunile se votau și, chiar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
votarea Constituțiunii, a fost aceea a cărei sinceritate e mai puțin bănuită. Și cu câtă recunoștință. țara nu-și aduce aminte de binefăcătoarea intervenire a șefului statului, prin o scrisoare deschisă către primul său ministru, prin care arăta Înalta Sa Domnească voință ca țara să se manifeste în libertate la alegeri. Președintele Constituantei a stabilit cu drept cuvânt ca principiu, și astăzi, după o tristă esperiență, o putem afirma cu mai multă tărie, că dacă regimul constituțional e menit de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mănținerea aparatului său public și cum anume se întrebuințează produsul dărilor sale. Se poate dar cu drept cuvânt considera ca un mare progres realizat, progres mai ales în sensul constituțional al cuvântului, când o țară în a cărei visterie a domnit până aci dezordinea introduce regularitatea și ordinea în finanțele sale. În sensul acesta țara făcuse în adevăr un progres însemnat după căderea ministerului radical de la 68. De la venirea și până la căderea partidului radical bugetele cu încetul ajunseseră a fi considerate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]