1,848 matches
-
scoate, se adaugă borșul și pastă de tomate. Apoi, se dă drumul perișoarelor cu grijă să nu se fărâme. Se lasă să tragă câteva clocote până fierb perișoarele, se trage oală de pe foc, se lasă să se răcească și se drege cu gălbenușul bătut cu smântână și se presară leușteanul și frunzele de țelină tocate fin. 1 gălbenuș de ou 4 linguri de smântână 10 g sare și piper Mod de preparare: 2 legături leuștean 1 legătură frunză dețelină Ingrediente pentru
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
care comunică soții și soțiile este important. "Cuvintele prietenoase sunt... dulci pentru suflet și sănătoase pentru oase". Fie că partenerul de căsătorie este credincios, fie că nu, se aplică următorul sfat al Bibliei: "Cuvântul vostru să fie totdeauna cu har, dres cu sare". Când unul dintre parteneri a avut o zi grea, câteva cuvinte binevoitoare, pline de compasiune, venite din partea celuilalt pot fi de mult folos. Un cuvânt spus la timpul potrivit este ca niște mere de aur într un coșuleț
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ca niște mere de aur într un coșuleț de argint". Tonul vocii și alegerea cuvintelor sunt foarte importante. De exemplu, unul i-ar putea spune celuilalt pe un ton plin de iritare, poruncitor:" Închide ușa!" Însă cu cât mai bine drese cu sare sunt cuvintele spuse cu o voce calmă și plină de înțelegere:" Vrei, te rog, să închizi ușa?" O bună comunicare prosperă acolo unde cuvintele sunt rostite cu blândețe, unde există priviri și gesturi binevoitoare, amabilitate, înțelegere și tandrețe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
El e doctor de femei, Dar pictează doar idei; El e doctor de madame, Însă scrie epigrame. L-a pălit de tot norocul Că i-a dat o minte trează: Toată ziua el pictează Și tablouri pune-n rame; Ca să dreagă busuiocul, Noaptea scrie epigrame.
La Emanoil Busuioc by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84140_a_85465]
-
e în slujba neamului românesc“. Dacă nu l-ai cunoaște și nu s-ar milostivi televiziunile să-i scrie numele pe ecran, ai putea crede că e doar purtătorul de cuvânt al unui misterios și atotputernic Becali, care face și drege tot. Cred că straniul fenomen se explică astfel: mai întâi individul devine foarte plin de sine. Vine și o clipă când e atât de plin de sine, încât nu-și mai încape în piele. La unii fenomenul se manifestă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
să visezi frumos, Înainte să te culci Bea un litru de spumos Sau de alte vinuri dulci. Însă, dacă, când te scoli, Ai un cap de șapte țoli, Eu îți dau un sfat în lege: Ia o țuică și te drege.
La un alt sfat by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84159_a_85484]
-
FAȚĂ. Bolnăvicioasă, edemațiată, palidă. Durere surdă în oasele malare. GURĂ. Senzație ca și cum dinții sunt aglomerați la un loc și prea mulți pentru gura lui. Dinți sensibili la aer. Dentiție cu întârziere. Gură uscată, lipicioasă. Pustulă neagră pe buză. GÂT. Își drege vocea după ce mănâncă. Adenopatie. Uscăciunea nărilor în regiunea posterioară. Amigdale hipertrofiate. DORINȚE și AVERSIUNI. Dorințe - băuturi alcoolice, șuncă, banane, delicatese, grăsimi, înghețată, carne, carne afumată. Lapte, lapte rece, carne de porc, cartofi. Picant, înțepător. Alimente răcoritoare. Salam, sare, mâncare afumată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
nu l-am realizat. Să vă spunem ce: ne-am creat speranța că în acest concediu să fim împreună, să avem pe cineva cu care să ne înțelegem și să formăm cercul nostru, să contemplăm împreună natura și să ne dregem sănătatea. Ne rămâne doar speranța că anul acesta ne vom mai întâlni, ne vom mai revedea, așa cum promiteți din scrisoare și ne bucurăm foarte mult. Din scrisoare reiese că aveți mulțumirea că și astăzi pașii vă urmează drumul pașilor tineri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cu pregătire superioară caut loc de muncă! Universitatea de Medicină, numărul studenților străini nu va atinge anul acesta cifra de 100, clinica de cardiologie, pentru cei cu probleme e bine să știe! 7,42, ai tăcut tu și bărbații își dreg vocea, tușești iar, gîștele prea multe pe baltă, dormi cu gura deschisă, Țîțe Mari, ți se datorează, tremură de nerăbdare Liviu Gruia că urmează rubrica "Sport"! care va susține mîine la Constanța, Șoldana biroul Mișcare" încă o dată la Vlădeni, numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Omul n-apucă să răspundă pentru că intervine puștiul: Mănînci calule ovăz? întreabă, privindu-l dojenitor pe taică-su. Jenat de tot, tatăl dă un răspuns aiuritor: Nu, mulțumesc. M-am lăsat, nu mai beau... De ieri, intervine copilul. Încerc să dreg busuiocul și întreb ca să mă aflu în vorbă: De ce v-ați lăsat? Omul întîrzie puțin răspunsul și puștiul o ia înainte: Pentru că n-are ce să bea. Înțeleg acum totul și la plecare îi ofer o sticlă cu vin. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ăla, hoțul, și constat că ar avea chiar și el ceva șanse de izbîndă. Părul mi se zburlește și încet, încet, un soi de panică mă încearcă. Încerc marea cu degetul. Moș Leo, dar știi ce a făcut și a dres banditul ăsta, nu? Și, ce? Uite așa trîntesc ștampila pe el! Doamne, boșorogul ăsta bețiv îmi anihilează votul meu. Eu care sînt un om de cultură, deștept nu glumă și care am fost... am făcut și am dres. Mă revolt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și a dres banditul ăsta, nu? Și, ce? Uite așa trîntesc ștampila pe el! Doamne, boșorogul ăsta bețiv îmi anihilează votul meu. Eu care sînt un om de cultură, deștept nu glumă și care am fost... am făcut și am dres. Mă revolt și îmi vine să fac ceva, chiar nelegiuit, ca să opresc această parșivenie de democrație ca să-și facă mendrele. Prietenos, arunc nada care merge întotdeauna la bețivi. Am un vin rece în frigider... mă gîndesc să-l sorb. Vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
votul meu am făcut și o șmecherie cu moș Leo, ca să slăbesc piedestalul hoțomanului. Se anunță rezultatele din sondaje cu o precizie de 50-60 %. Moș Leo s-a trezit și mă strigă la poartă ca să-i dau ceva ca să se dreagă. Ai fost la vot ? întreb precipitat. N-am buletin. De cînd? De cînd mă știu. Și n-ai votat? N-am voie, nu mă lasă. Dă un rachiu să mă dereg. Eu mă simt tras pe sfoară. Înțeleg să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
repare ce mai strică Ghiocel al nostru. România este o țară mică, cu puține posibilități de manifestare a capacităților enorme pe care le deținea Ghiocel. Dar Europa, acest Eldrado plin de bogății care așteaptă doar să întinzi mîna? Faci și dregi aici și peste noapte te afli la o mie kilometri distanță. Numai că bătrînii aceia înjunghiați de Ghiocel n-au murit și s-au tîrît pînă la telefon. Polițiștii l-au luat ca din oală pe bietul Ghiocel și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe nevastă-sa, señora Mayda. My, mi cielo*, putem vorbi ceva? My era diminutivul cu care o alinta el pe señora Mayda. Sigur, mi amo**, răspunde interesată señora. Ramón se mai foiește puțin, privește în gol spre depărtări infinite, își drege vocea și începe: My, noi avem amîndoi salarii bunicele. Vreau să spun, peste media pe țară! Asta așa este. Alții trăiesc, fără să huzurească bineînțeles, doar din salarii. Sigur, cum ar putea altfel. Deci, am putea și noi să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toți copiii lor.” - Ce să mai zic, mărite Spirit, când printre zapise găsesc câte unul care vorbește de cârciumi cu pivnițe - unele pe Ulița Mare - cumpărate sau primite danie de „rugătorii noștri” din mănăstirea Galata? Imagineză-ți o sutană în spatele tejghelei, dregând paharul nevinovatului enoriaș care nu prea duce la ureche zeama de lemn strâmb izvorâtă din belșug din nesfârșitele vii ale mănăstirii. Asta-i o treabă prea lumească... - Nu-ți vine a crede, dar așa stăteau lucrurile, dragule.Cuvioșiile lor aveau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod când s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfânta mănăstire cade în mare pustiire, a început să dreagă...și a făcut turn, și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii.” - Aici ai găsit, dragule, confirmarea faptului că Vasile Lupu voievod a făcut turnul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este în hotarul satului Piperești, spunând rugătorii noștri, călugării de la Agapia, că acea moară și acel loc de prisacă le sânt danie și miluire...de la Aron voievod și de la alți domni bătrâni foști înaintea noastră, precum au arătat ei...multe drese de danie și de miluire și alt ispisoc de pâră...de la Vasilie voievod (Lupu), schimbătură cu rugătorii noștri, călugării de la Agapia, și le-a dat alt loc de moară (celor de la Agapia) și cu loc de prisacă în capătul de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acesta se găsește un mormânt pe a cărui piatră tombală sunt scrise următoarele cuvinte: „Victimă, vai! a medicilor, odihnește acum sub această piatră Scarlat, fiul lui Grigore Ghica.” In timp ce eu spuneam acestea, am auzit cum Spiritul domnesc își dregea glasul, gata să-mi vorbească... - Dragule prieten și om bun,astăzi am avut bucuria să mă însoțești prin sfintele lăcașuri - rod al sufletului și al harului voievodal aflate aici pe meleagurile bătrânei cetăți a Iașilor...Ce m-a bucurat cel
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de gând să-i ceară mâna fiică-sei. Va mai vedea, după sărbători. Acum nu e cazul, suntem în postul Crăciunului încă, își zise Maria. Talmaciu găsind momentul potrivit unei întorsături a gândurilor și discuțiilor ce se purtase până atunci, își drege glasul, cum se spune, și fredonează un cântec bisericesc, parcă îndemnând și pe ceilalți să facă la fel. A reușit. La început, bineînțeles, au fost coristele. Apoi au urmat mai mult în șoaptă și ceilalți, cu frica de-a nu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cumpătat dacă voiam să mai am ce admira În blid. Bineînțeles până ce alții, vreun mucegai, ar face același lucru, „regretând“ și ei apoi că l’au mântuit. Desigur, pentru că spre deosebire de acel mucegai am rațiune, mă cufund În meditație, spre a drege noua situație, blidul gol. Și aflu, de pildă, că am Înfulecat prea repede În raport cu abilitatea mea de a reumple blidul. Cam așa funcționează suprema rațională, adică Natura: cel care epuizează - local - o resursă e silit să postească și să dispară
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și față’n față cu el. Sunt nevoit să rezum multele gânduri făcute În zilele care au trecut de la „promo“. Cu ce să Încep decât cu ecologia? Fie ea una cu ghilimele, fie ea un soi de paradox, adică a drege un artificialism printr’altul. Și mă Întreb În fața bine cunoscutului microfon, „uitând“ de prezența - de pisică atentă - interlocutorului de dincolo: scopul spuselor mele. Dorim Îmbunătățirea calității vieții, a uneia devenită tot mai artificială, tot mai stressantă, care ne văduvește de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ne trimite la antipodul unei erori, eroare doar pe jumătate, căci are ca fundament instinctul ancestral de vânător, care e și al nostru, nu doar al tău. Și, În loc să trecem pe lângă ea, reparând astfel sau lăsând Naturii răgazul de a drege excesele noastre din trecut când, pentru același penaj am vânat-o - precum egreta pentru chipiurile ofițerești - sau, pentru același cântec, am Închis-o În colivie - precum scatiul -, ne gândim, mai ales acum, În prag de iarnă, că nu i-ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un biocâmp excedentar. De aceea spune poporul - al vostru - că un leac miraculos e „căldura de pisică“, adică bunăvoința ei de a se așeza pe locul dureros: șale, de exemplu, care nu-i altceva decât ceva deficitar. Așa i-am dres lui Cristi piciorul rupt În doar două săptămâni. Dar, În loc de laudă, ne acuzați iarăși: Cică ne place grozav să smântânim oalele cu chișleag. Eu nu refuz lăpticul, ci doar aștept să devină chișleag, și-l lempăi tot. Laptele are un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
păcatele de peste an, cu atât mai mult cu cât păcătuiți chiar și fără să știți: când tăiați un arbore, ucideți - știu eu? - o cioară, așezați o temelie ori „faceți plinul“... Dar zeul vostru e și atotputernic; n’are decât să dreagă el distrugerile voastre, nu-i așa? Aveți și o scuză: El vă iubește atât de mult Încât v’a dat În stăpânire tot ce vă Înconjoară, să vă hrăniți, să vă Înmulțiți și să umpleți pământul. Dar a stăpâni nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]