37,362 matches
-
sub Mihail Sturdza(1834-1849), s-a construit prima șosea corespunzătoare circulației, care străbătea Țara în lungul ei, de la Mihăileni prin Botoșani - Iași - VasluiBârlad și Tecuci la Galați și s-au executat lucrări de amenajare și consolidare pe drumul de pe malul drept al Siretului, prin care se legau orașele Fălticeni, Roman și Bacău cu Galați. Începând cu 1 ianuarie 1852, poștele au fost arendate pe o perioadă mai mare, 5 ani și 8 luni, dar tot pe porțiuni de drumuri, pe despărțiri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din fondul alocat, celorlalți revenindu-le o remunerație redusă, numai 40-70% din diurna lunară maximă. Pentru ca factorii poștali să poată deservi localitățile de pe traseu, atât la ducere, cât și la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
linii, constructor linii, liniori(4), conductori(2), factori distribuitori(8), factori rurali(13), oficianți speciali(3), oficianți(5), telegrafiști speciali(4), telegrafiști stagiari(2), telegrafist și factori distribuitori de telegrame(2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept al văii Siretului, la încrucișarea mai multor căi de comunicație rutieră, a devenit târg în prima jumătate a secolului al XIX-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
noastră, cea mai apreciată plajă este cea de la Mamaia, reprezentată printr-un grind nisipos de mari dimensiuni, care închide laguna Siutghiol. Pârtiile de schi, bob și sănii fac parte din farmecul agrementului pe zăpadă, fiind amenajate pe trasee cât mai drepte și cu o durată mare a stratului de zăpadă. Cele mai numeroase pârtii se concentrează în zona Văii Prahovei și în Poiana Brașov. În ultimii ani, pentru modernizarea unor stațiuni, s-au creat instalații nocturne în vederea practicării non-stop a schiului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prin simplul fapt că este nevăzut și nu-l cunoaștem. Ceea ce vedem și percepem cu simțurile fizice normale sunt numai uneltele folosite de adversar și care, de fapt, sunt mult mai slabe decât noi, pentru că voința, credința și coloana vertebrală dreaptă le-au fost anihilate complet, sau aproape complet și care exprimă, de fapt, nu voința și hotărârile proprii, ci pe cele ale dușmanului din umbră. Așa a fost să fie! Așa ne-a fost dat! Să trecem și prin acest
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
De blesteme, făcătură, De ochi răi, de proști și slugi! Dă-ne Maică, Tu, puterea Toate să le dezlegăm; Să învingem și durerea Ne 'mplinirii ce-o purtăm! Dă-ne tot! Cerem de toate, Să-i putem iar învăța Statul drept, gândul departe La calea ce vor urma. Să le fie calea dreaptă, Fapta, gândul, drept și lin, Să se bucure de soartă și de-ai lor copii ce vin! Să-și învețe și nepoții, Cum și noi i-am învățat
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Maică, Tu, puterea Toate să le dezlegăm; Să învingem și durerea Ne 'mplinirii ce-o purtăm! Dă-ne tot! Cerem de toate, Să-i putem iar învăța Statul drept, gândul departe La calea ce vor urma. Să le fie calea dreaptă, Fapta, gândul, drept și lin, Să se bucure de soartă și de-ai lor copii ce vin! Să-și învețe și nepoții, Cum și noi i-am învățat: Că la toți le fi-vor sorții Precum calea ce-au urmat
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
puțin rătăcitori. Am plâns trei zile și am tot gândit până am realizat ce s-a întâmplat: niște răi au luat iar înfățișarea a lor mei, ca să mă piardă. Am plâns, spun, dar nu pentru mine, ci pentru spiritele cele drepte ale părinților mei, pentru că nu înțelegeam cum au putut ajunge atât de jos. Până într-o zi, când cineva m-a lămurit că acestea sunt unele din trucurile folosite de cei răi. Atunci abia m-am liniștit și, gândind logic
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
avocatul? Cred că nu mai e cazul să continui. Ce era de spus am spus, ce este de înțeles se înțelege. Nu sunt eu în măsură să fac aprecieri și judecăți, dar îmi doresc ca Valentina să tragă concluzia cea dreaptă și să acționeze în consecință, conștientizând esențialul. Note „Pătrunderea și cunoașterea sunt legate de ființa dornică de a afla mai mult decât ceea ce se vede și-o înconjoară. Cunoașteți-vă mai întâi pe voi înșivă, ridicați-vă mai întâi la
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
știu de ce, îmi închipuiam că iubirea mea cea mare va avea ochii albaștri. Ca un cer senin, într-o dimineață caldă de vară. X. Bucle blonde, prinse cu o enormă fundă roșie. Ochi albaștri și o aluniță minusculă aproape de colțul drept al gurii. Rochița cu volănașe albe, perfect apretate, îi dădeau aerul unei balerine în miniatură. Maria mă privea dintr-o fotografie. - Aici avea șase ani. Mergea la grădiniță și adora să îi pieptăn părul. O culoare minunată și bucle rebele
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
XXVI. Și... a fost prea târziu... Prea târziu pentru iertări, pentru îmbrățișări, cuvinte, pentru promisiuni repetate la infinit, pentru... Pentru un bun rămas. Pentru un ultim sărut, la porțile acestei lumi care, în ceea ce ne privește, nu a fost tocmai dreaptă. Dimpotrivă. Ne-a jucat destinele la ruletă, fără ca noi să putem face nimic. Nimic mai mult decât ni s-a îngăduit, printr-o pură întâmplare a destinului. De ce ? Nu știu. Și nu și-ar mai avea rostul răspunsurile... E atât
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
ceața din ce în ce mai densă. - Nu! Nu pleca! Doar ecoul îi răspunse batjocoritor: Nuuu ...eca! - Du-te! Du-te! Du-te și tu! Cu toți ceilalți, laolaltă! Nu mai simțea nimic. Nici trupul, nici sufletul nu mai simțeau nimic. Doar în palma dreaptă o înțepa ceva. Deschise mâna: un simplu pai. Salvator? FLASH 18 (Galbenă gutuie, dulce...) - I 24 decembrie 1982 Iarnă grea în Cupca, zăpada a căzut necontenit timp de câteva zile, așternându-se încet și sigur, într-un strat gros, imaculat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mai zărit-o de câteva ori în ultimii ani, în același loc. Indiferent de vreme, pe frig, ploaie sau caniculă, de la primele ore ale zilei, stă mereu la porțile parcului. Tăcută, cu ziarele-cotidian ale orașului nostru așezate ordonat pe brațul drept, cu privirea țintuită în pământ, rămâne așa ore în șir, nemișcată ca o statuie. Azi nu mai poartă gluga pe cap, căci vremea s-a mai încălzit și pot să-o privesc acum în voie. Chip îngândurat, dar cu linii
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
IAȘI ROMÂNIA Carmelia Leonte Emil Botta: căderea din spectacol eseu Prefață de Ioan Holban EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 Scena și textul ca spații de siguranță "Poet pe scenă, Emil Botta e actor în poezie: în acest sens sa vorbit pe drept cuvânt despre teatralitate la el. Joacă un singur rol (pe al lui însuși), dar travestinduse mereu, punându-și o mască, declamând monologic. Furișat sub travesti, poetul se lasă pradă viziunilor sale himerice. Ca să se exprime, sentimentul are nevoie la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
eșecul primei încercări. Calculul cade în derizoriu, geometria în anarhie. Se ajunge la o incongruență a formelor, la un imperiu al disparităților, ca atunci când o greșeală minoră de calcul absurdizează rezultatul. Procesul are o evoluție lentă, insidioasă. Mai întâi, linia dreaptă se transformă în cerc: Parcă era un făcut, o dreaptă linie care mă orienta, care arăta direcția spre locul tragediei. (Cel vis frumos) Și apoi: Zadarnic, zadarnic încerc, Numele meu e un fermecat cerc. (Gravitațiuni) Parafrazând, putem spune că cercul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Se ajunge la o incongruență a formelor, la un imperiu al disparităților, ca atunci când o greșeală minoră de calcul absurdizează rezultatul. Procesul are o evoluție lentă, insidioasă. Mai întâi, linia dreaptă se transformă în cerc: Parcă era un făcut, o dreaptă linie care mă orienta, care arăta direcția spre locul tragediei. (Cel vis frumos) Și apoi: Zadarnic, zadarnic încerc, Numele meu e un fermecat cerc. (Gravitațiuni) Parafrazând, putem spune că cercul este mai dezesperant decât linia dreaptă, pentru că nu oferă nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
era un făcut, o dreaptă linie care mă orienta, care arăta direcția spre locul tragediei. (Cel vis frumos) Și apoi: Zadarnic, zadarnic încerc, Numele meu e un fermecat cerc. (Gravitațiuni) Parafrazând, putem spune că cercul este mai dezesperant decât linia dreaptă, pentru că nu oferă nici o ieșire. Apoi cercul se transformă în cub: Și se învârtește, se învârtește Ruleta nebună și nimic nu vrea să spună Acel monegasc În carul său cubic. (L. vorbind) Și cubul se transformă astfel în anarhie, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nas? De voie, de nevoie, Creața s-a măritat, iar Petrache a fost nevoit să îngrijească de tata socru. Norocul lui Petrache a fost că nu a chinuit mult Oacheș și după vreo două luni a trecut în lumea celor drepți. Că se zice că era un om bun la suflet. Cât despre zestre, lui Creața nu i-a dat nimic, tot a amânat-o cu vorba până când a murit Oacheș și apoi nu i-a mai dat nimic. Petrache și-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
an mai târziu s-a însurat cu Anica, fata cea mai mare a lui Cioabă, iar ea a rămas grea, dar a venit războiul din 1940 și Lucache a fost luat la oaste. În timpul războiului a fost rănit la umărul drept și a fost trimis în țară să fie tratat în spital. A stat mult într-un spital din Craiova, unde a întâlnit mulți pocăiți: creștini după Evanghelie. Lăsat la vatră, inapt pe motiv de invaliditate, Lucache a trecut la sectari
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să-l ducă la cimitir și să-i facă groapă și să-l îngroape creștinește, dar toate acestea după ce va muri Zavastia, că de acum nu mai are mult de trăit. După vreo săptămână Zavastia a trecut în lumea celor drepți. După sfaturile primite de la acea vrăjitoare și de la un călugăr bătrân de la Mănăstirea Neamț, neamurile au înmormântat-o pe Zavastia, conducând-o pe ultimul drum alături de toată suflarea satului. Foarte multe femei au jelit-o. Întorși acasă, au săpat sub
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Așa a ajuns și verișorul meu Petruț, strănepot al lui Ciolac și moșul meu Arghir, nepot de la fratele lui Ciolac, să-l vadă pe Dumitru Cristescu în beciul de la Schineteia cum îl foiau viermii și cum se văita, iar mâna dreaptă era alături desprinsă de la cot, că-i mâncaseră viermii toate cartilagiile și era căzută jos, desprinsă de restul corpului. Petruță a mers cu două autocare încărcate cu credincioși de la Cultul Creștin după Evanghelie din cartierul Nicolina din Iași. Arghir nu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să ferească paiele și să le așeze pe traglă, pentru a fi cărate la distanță de batoză. Tragla era un dispozitiv compus dintr-un drug de lemn drept și neted, legat de capete cu câte o frânghie și aceste frânghii se adunau la tânjală, de care erau legate formând un unghi ascuțit. Tot de la drug mai pornea o coardă, tot din frânghia de negară, căci pe atunci aceste
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
întorceam seara de la câmp în vârful carului ce se legăna alene tras de două văcuțe, una porumbă pe care o chema Dumana, ce era înjugată în partea de către om, iar pe cealaltă o chema Florica și era înjugată în partea dreaptă, adică în brazdă. Pe Florica o avea tata de la Hanganu, om cu credință în Dumnezeu. Vaca i-a fătat lui tata doi viței, așa cum i a spus Hanganu lui tata: Să știi că asta are să fete tot câte doi viței
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe întreg flancul stâng al Lohanului, cu excepția zonei de vărsare. La partea superioară, această frunte este protejată de o placă dură, pe seama căreia s-a format o cornișă, continuată, la bază, de un taluz sculptat în roci mai moi. Flancul drept al văii Lohanului este marcat de prezența reversului de cuestă al pârâului Crasna, care este, de fapt, un platou structural modelat în roci moi (marne, argile, nisipuri). Structura monoclinală a regiunii a influențat și morfologia văii principale a Lohanului și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]