3,110 matches
-
șanțurilor la nivelul plasmalemei are loc o amplificare considerabilă (cu până la 50%) a suprafeței membranei celulare și implicit a potențialului său funcțional. Modelul de șanțare poate constitui un indiciu al stării fiziologice a plasmalemei. Alte formațiuni plasmalemale, carateristice celulelor de drojdii, sunt câmpurile paracristaline de particule intramembranare, constant reliefate de imaginile electrono- microscopice ale replicilor pe fața plasmatică a plasmalemei. Câmpurile paracristaline, adesea de formă hexagonală, sunt localizate în ariile netede dintre invaginări și sunt constituite dintr-un număr variabil (20-50
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
fost semnalată prezența unui ARN de tip special, denumit Killer, care este format din molecule dublu-catenare, ce conțin informația genetică necesară pentru sinteza mai multor proteine killer (toxine). Cu totul remarcabilă este prezența în matricea celulelor a unor specii de drojdii (de ex.: Saccharomyces cerevisiae, Saccharomyces carlsbergensis, Schizosaccharomyces pombe, etc.) a unor minimolecule de ADN, definite ca plasmide citoplasmatice (de ex.: ADN 2 μm, ADN 3 μm, ADN 0 microni). Tot în matricea celulară a unor drojdii a fost evidențiată și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a unor specii de drojdii (de ex.: Saccharomyces cerevisiae, Saccharomyces carlsbergensis, Schizosaccharomyces pombe, etc.) a unor minimolecule de ADN, definite ca plasmide citoplasmatice (de ex.: ADN 2 μm, ADN 3 μm, ADN 0 microni). Tot în matricea celulară a unor drojdii a fost evidențiată și plasmida denumită ADN-zero micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
matricea celulară a unor drojdii a fost evidențiată și plasmida denumită ADN-zero micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică a drojdiilor cuprinde o componentă structurală și o fază solubilă. Componenta structurală este reprezentată de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică a drojdiilor cuprinde o componentă structurală și o fază solubilă. Componenta structurală este reprezentată de o rețea tridimensională de filamente proteice de 4-6 nm, denumită rețea microtrabeculară ; ea străbate întreaga citoplasmă, interacționează cu membranele organitelor și cu elementele citoscheletului, solidarizându-le. În
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
apreciază că rețeaua microtrabeculară, pe lângă funcția integratoare este implicată în controlul formei celulare, în dirijarea transportului intracelular, realizând în acest sens o strânsă și amplă cooperare cu microtubulii și plasmofilamentele. 1.3. Incluziuni ergastice Dintre incluziunile ergastice prezente în celulele drojdiilor, mai bine cunoscute sunt granulele de glicogen și globulele lipidice( oleozomi). 1.3.1. Granulele de glicogen Se prezintă sub forma unor corpusculi sferici, cu diametru de circa 40 nm, electrono-denși; reprezintă principala substanță de rezervă a acestor microorganisme. 1
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
corticali sunt implicați în orientarea și depozitarea microfibrilor de glucan; - microtubulii joacă un rol important în transportul intracelular de substanțe și organite celulare; - microtubulii contribuie atât la poziționare cât și la mișcarea organitelor în spațiul celular. 1.5. Ribozomii Ribozomii drojdiilor au fost intens cercetați atât din punct de vedere structural, biochimic cât și al potențialului funcțional, în scopul descifrării mecanismelor moleculare ale proteosintezei și al înțelegerii limitelor minimale ale organizării unei structuri viabile, cu potențialitate metabolică. Ribozomii de la Saccharomyces cerevisiae
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
punct de vedere structural, biochimic cât și al potențialului funcțional, în scopul descifrării mecanismelor moleculare ale proteosintezei și al înțelegerii limitelor minimale ale organizării unei structuri viabile, cu potențialitate metabolică. Ribozomii de la Saccharomyces cerevisiae, Candida robusta, Schizosaccharomyces pombe și alte drojdii investigate până acum s-au dovedit a avea o morfologie, structură chimică și un comportament funcțional similare, dar nu identice cu cele ale ribozomilor de la alte eucariote fungale, vegetale și animale. Citoribozomii, distribuiți în toată masa citoplasmatică sunt liberi sau
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
timp ce în subunitatea mare ARNr reprezintă circa 60%. Proteinele ribozomale Unele proteine, atât din subunitatea de 60 S cât și din subunitatea de 40 S s-au dovedit a fi metilate. S-a constatat că majoritatea proteinelor din ribozomii drojdiilor sunt prezente în cantități echimolare, existând câte o copie pentru fiecare proteină. Proteinele au o strictă ordonare spațială, specifică fiecărei subunități. Topografia proteinelor ribozomale are neîndoielnic un sens funcțional, iar constanța sa nu poate fi explicată decât prin specificitatea interacțiilor
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ar fi greu de realizat în absența ARNr. Rezultatele unor cercetări experimentale de reconstituire in vitro pledează în favoarea existenței și a unor interacții indirecte proteină-proteină, mediate de ARNr. 1.6. Reticulul endoplasmatic (R.E.) R.E. a fost evidențiat la toate drojdiile investigate electronomicroscopic. Morfologia sa variază puțin la diferite specii; se modifică însă în funcție de tipul de celulă (vegetativă, ascogenă, ascosporală) și fenofază. În imaginile electronomicroscopice ale ultrastructurilor și replicilor, R.E apare format din profile elongate (cisterne și tubuli anastomozați) diseminate
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
apare format din profile elongate (cisterne și tubuli anastomozați) diseminate aleatoriu în spațiul celular. Uneori, profilele R.E. au fost observate în stare de continuitate cu membrana externă a învelișului nuclear și cu tonoplasma vacuolei centrale, ceea ce sugerează că și la drojdii, R.E. constituie o componentă esențială a sistemului endoplasmic, cu un important potențial genetic. Reticuloplasma are în general un caracter amorf și omogen; numai arareori au fost observate incluziuni electron-dense, globulare, cu un diametru variabil, considerate a fi de natură organică
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
celulară. Enzimele lanțului transportor de electroni asociat R.E. se pare că au rol și în detoxificări. Morfologia R.E., structura sa chimică ca și conexiunile sale fizice cu alte componente (organite), pledează pentru funcția sa genetică. Se constată că și la drojdii, R.E. contribuie decisiv la biogeneza microcorpilor, lizozomilor, sferozomilor, vacuolelor și corpilor Golgi. R.E. participă și la expansiunea învelișului nuclear și a plasmalemei în diferite etape ale ciclului celular. 1.7. Aparatul Golgi Aparatul Golgi este una din componentele tranzitorii ale
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
lizozomilor, sferozomilor, vacuolelor și corpilor Golgi. R.E. participă și la expansiunea învelișului nuclear și a plasmalemei în diferite etape ale ciclului celular. 1.7. Aparatul Golgi Aparatul Golgi este una din componentele tranzitorii ale sistemului de endomembrane, omniprezent în celulele drojdiilor, caracterizat printr-un pronunțat poliformism structural. Numărul corpilor Golgi (C.G.) per celulă, ca și topografia lor, depind de specie și de stadiul ciclului celular. Densitatea cea mai mare o au C.G. din celulele din culturile fazei exponențiale de creștere și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Biogeneza sa este intim legată de activitatea R.E. La rândul său, A.G. generează lizozomii și vacuomul și contribuie la expansiunea plasmalemei. A.G. intervine și în reciclarea unor complexe funcționale ale membranei celulare. 1.8. Lizozomii Din complementul organelar al tuturor drojdiilor nu lipsesc lizozomii. Aceștia sunt structuri veziculare, înconjurate de o membrană simplă, foarte stabilă; bogate în hidrolaze (peste 40 de tipuri de enzime) cu pH optim acid. Complementul enzimatic lizozomal poate degrada orice componentă chimică celulară. Așadar, compartimentarea enzimelor digestive
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
de factorii fizici ( îngheț, dezgheț, sac osmotic ) , chimici ( unele vitamine, toxine bacteriene ) sau biologici ( agenți patogeni ) sau un lizozom primar fuzionează ca un fagozom ( sau pinozom ), enzimele se activează instantaneu și catalizează hidroliza substraturilor corespunzătoare. Enzima marker și pentru lizozomii drojdiilor este fosfataza acidă. Lizozomii îndeplinesc o singură funcție în viața celulei și anume de liză (degradare) a materialelor exogene (heterofagie) sau a diverselor componente celulare (autofagie). Biogeneza lizozomilor este strâns legată de activitatea R.E., unde are loc sinteza enzimelor lizozomale
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
aspect trilamelar. Parcurgerea diverselor etape ale ciclului de dezvoltare este reflectată și de modificarea structurii tonoplasmei și a conținutului vacuolar. Conținutul vacuolar are un aspect variat: la celulele din culturile fazei exponențiale este omogen, iar pe ultrasecțiuni apare electronvid. Vacuolele drojdiilor, fiind implicate în digestia intracelulară a unor substanțe, îndeplinesc și o funcție lizozomală. S-a observat și procentul de fagocitoză de către vacuole a globulelor lipidice. Analiza minuțioasă a unui mare număr de imagini electronomicroscopice ale secțiunilor seriale, realizate prin muguri
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Cercetările histoautoradiografice, în care au fost utilizați aminoacizi marcați, susțin geneza peroxizomilor de către R.E., proces secvențializat în mai multe etape. 1.11. Mitocondriile Studiile de microscopie fotonică și electronică au relevat, cu pregnanță, marea mobilitate, flexibilitate și plasticitate a condriomului drojdiilor. În condiții fiziologice normale, au loc permanent fuziuni și fisiuni ale mitocondriilor individuale, însoțite de fenomene de recombinare și segregare a genomului mitocondrial. Membranele, enzimele și acizii nucleici sunt astfel continuu redistribuite în interiorul unui sistem mitocondrial fluid. Numărul mitocondriilor variază
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Exceptând celulele fazei staționare și mutantele "petite" citoplasmatice, în care mitocondriile sunt de regulă mici, sferice sau ovale, cu diametrul de 0,3-0,5 μm, celulele din toate celelalte stadii conțin mitocondrii elongate, sinuoase, adesea ramificate. O particularitate a condriomului drojdiilor este prezența în mod constant a unei mitocondrii (mai rar două), care este cu mult mai voluminoasă și cu o organizare mai complexă față de toate celelalte mitocondrii din celulă. Mitocondriile drojdiilor prezintă cele două componente structural-funcționale caracteristice: sistemul de membrane
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mitocondrii elongate, sinuoase, adesea ramificate. O particularitate a condriomului drojdiilor este prezența în mod constant a unei mitocondrii (mai rar două), care este cu mult mai voluminoasă și cu o organizare mai complexă față de toate celelalte mitocondrii din celulă. Mitocondriile drojdiilor prezintă cele două componente structural-funcționale caracteristice: sistemul de membrane și matricea. Componenta membranară formează un înveliș dublu, ce delimitează un spațiu metabolic, în care este cantonată substanța fundamentală a organitului - condrioplasma. Pe ultrasecțiuni, membranele par echivalente; cu aspect mai adesea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
structură asimetrică: distribuția diferitelor molecule constituente nu este uniformă, dar nici randomică, ci vectorială, asigurând realizarea cu înaltă eficiență a unor reacții metabolice de mare complexitate. Topografia moleculelor este numai relativă, deoarece ele prezintă o mare mobilitate, grație difuziei laterale. Drojdiile obligatoriu sau facultativ anaerobe, supraviețuiesc grație capacității lor de a sintetiza ATP prin transformări glicolitice a glucidelor până la acid piruvic. În glicoliză sunt sintetizate două molecule de ATP per moleculă de glucid metabolizat. În drojdiile oxibionte, piruvatul rezultat este mai
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mare mobilitate, grație difuziei laterale. Drojdiile obligatoriu sau facultativ anaerobe, supraviețuiesc grație capacității lor de a sintetiza ATP prin transformări glicolitice a glucidelor până la acid piruvic. În glicoliză sunt sintetizate două molecule de ATP per moleculă de glucid metabolizat. În drojdiile oxibionte, piruvatul rezultat este mai departe oxidat până la CO2 și H2O în compartimentul mitocondrial. Energia eliberată va fi stocată prin sinteza de ATP. Din estimările cantitative rezultă că în timpul oxidării complete a unei molecule de glucoză rezultă 38 de molecule
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
prin reacțiile oxidative ale lanțului transferului de electroni este utilizată pentru sinteza de ATP. În realizarea acestei funcții un rol cheie îl deține ATP-aza - ATP- sintetaza mitocondrială, implicată în etapele terminale ale fosforilării oxidative. 1.12. Nucleul Celulele normale de drojdii sunt uninucleate; unicul nucleu, de formă sferică sau ovală, mai rar neregulat lobat, are o poziție excentrică datorită vacuomului, care în multe faze ale ciclului de dezvoltare este constituit dintr-o mare vacuolă, cu poziție centrală. Nucleele drojdiilor sunt mici
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
normale de drojdii sunt uninucleate; unicul nucleu, de formă sferică sau ovală, mai rar neregulat lobat, are o poziție excentrică datorită vacuomului, care în multe faze ale ciclului de dezvoltare este constituit dintr-o mare vacuolă, cu poziție centrală. Nucleele drojdiilor sunt mici (1-2 μm), iar raportul nucleo-citoplasmatic se modifică puțin în timpul ciclului celular. Compartimentul nuclear, definit ca spațiu genetic, în care are loc stocarea, replicarea și transcrierea celei mai mari părți din informația genetică celulară, poate fi compartimentat în următoarele
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
2. Nucleoplasma (carioplasma) Nucleoplasma reprezintă mediul în care sunt înglobate cromonemata, nucleolul și fusul intranuclear, a căror existență și funcționalitate depinde în bună parte de biochimia și fiziologia acestei componente fundamentale a nucleului. 1.12.3. Cromonemata (cromozomii) La majoritatea drojdiilor, nucleul interfazic, după o colorare adecvată, apare la microscopul fotonic ca o structură omogenă, lipsită de corpuri cromatice, indicatori ai heterocromatinei constitutive. Această absență aparentă a heterocromatinei poate fi explicată prin cantitatea mică de ADN redundant. 1.12.4. Nucleolul
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
interfazic, după o colorare adecvată, apare la microscopul fotonic ca o structură omogenă, lipsită de corpuri cromatice, indicatori ai heterocromatinei constitutive. Această absență aparentă a heterocromatinei poate fi explicată prin cantitatea mică de ADN redundant. 1.12.4. Nucleolul La drojdii, nucleolul ocupă o parte mai importantă din volumul nuclear, comparativ cu alte eucariote; această situație poate reflecta cerința crescută de biogeneză a ribozomilor. La microscopul fotonic, nucleolul apare ca o formațiune cupiformă sau semilunară, constant excentrică, atașată învelișului nuclear. În
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]