2,240 matches
-
malonest" și, ca atare, nu putea să-i accepte provocarea la duel decât dacă își dovedește onestitatea. Pentru Bălcescu motivul refuzului era altul, după cum îi scria lui Ghica la 6 noiembrie 1849: ,Am poftit pe Tell să se bată la duel și nu i-a dat meșii ș= n-a cutezat - n.A.O.ț . I-a fost frică să nu îi facă vrun glonț bubă. Am de gând să-i fac atâta de ocară, încât să-i silesc să fugă din
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
facă vrun glonț bubă. Am de gând să-i fac atâta de ocară, încât să-i silesc să fugă din Paris". În aceeași scrisoare, Bălcescu se referea și la faptul că revoluționarul maghiar Lajos Splény intenționa să-l provoace la duel pentru calomnie pe Heliade-Rădulescu. Acesta din urmă declanșase un scandal în rândul emigrației românești, susținând - pe baza unei pretinse declarații a baronului Splény - că I. Ghica ar fi militat pentru alipirea Principatelor Române la Ungaria.2 Bălcescu și Tell și-
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
să se pronunțe asupra corectitudinii financiare a lui Bălcescu. La 24 noiembrie 1849, după ce au fost audiate ambele părți, adunarea emigrației revoluționare s-a declarat convinsă că ,Bălcescu este șcuț adevărat onest", dar că ,nu este competentă" să rezolve problema duelului dintre cei doi oponenți. Între timp, Heliade-Rădulescu a cerut și părerea emigrației românești din Turcia (Constantinopol și Brusa), prezentând părtinitor atât problema financiară cât și pe cea a duelului. Aici șla Parisț - scria el - veni Bălcescu cu Bolintineanu cari, uniți
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
șcuț adevărat onest", dar că ,nu este competentă" să rezolve problema duelului dintre cei doi oponenți. Între timp, Heliade-Rădulescu a cerut și părerea emigrației românești din Turcia (Constantinopol și Brusa), prezentând părtinitor atât problema financiară cât și pe cea a duelului. Aici șla Parisț - scria el - veni Bălcescu cu Bolintineanu cari, uniți cu alți vreo doi trei, se cearcă a servi intervențiilor și calomniilor lui Ghica și în cele de pe urmă a implica pe Tell într-un duel și pe mine
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
pe cea a duelului. Aici șla Parisț - scria el - veni Bălcescu cu Bolintineanu cari, uniți cu alți vreo doi trei, se cearcă a servi intervențiilor și calomniilor lui Ghica și în cele de pe urmă a implica pe Tell într-un duel și pe mine în altul șprobabil cel cu Lajos Splény - n.A.O.ț. șEi încearcăț să ne compromită ca niște spadasini gâlcevitori, și să vă facă a avea de ales șîntreț niște oameni sau lâches ce fug de a se
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
și antipatriotică", iar Bălcescu era ,malonest și chilipirgiu". ,Prin urmare - conchideau semnatarii -, d. Bălcescu nu merită a se măsura șîn duelț cu d. Tell, până mai întâi nu se va pune în stare de a fi stimat".3 Încă un duel ratat, despre care nu vom știi niciodată dacă adversarii urmau să folosească revolvere (cum credea Bălcescu) sau spade (cum credea Heliade-Rădulescu). În octombrie 1851, bolnav și deprimat, Bălcescu părăsește Parisul, iar la 29 noiembrie 1852 moare uitat de lume la
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Heliade-Rădulescu). În octombrie 1851, bolnav și deprimat, Bălcescu părăsește Parisul, iar la 29 noiembrie 1852 moare uitat de lume la Palermo. Pînă la 1865 În 1861, căpitanul Constantin Vârnav (fiul vornicului Alecu Vârnav și al Smarandei Ghica) este ucis în duel de Grigore M. Sturdza (fiul fostului domnitor al Moldovei). Fiind la studii la Berlin, Iacob Negruzzi află de eveniment dintr-o scrisoare primită de acasă. În 1862, Negruzzi află, de data aceasta pe cale onirică, de producerea unui alt duel. El
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
în duel de Grigore M. Sturdza (fiul fostului domnitor al Moldovei). Fiind la studii la Berlin, Iacob Negruzzi află de eveniment dintr-o scrisoare primită de acasă. În 1862, Negruzzi află, de data aceasta pe cale onirică, de producerea unui alt duel. El își notează în jurnal un vis cu fratele său, Leon, care se luptă în duel și este rănit cu spada la ochi. Ulterior, Iacob primește o scrisoare de la fratele său (aflat la studii la Viena), care confirmă ca reale
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Iacob Negruzzi află de eveniment dintr-o scrisoare primită de acasă. În 1862, Negruzzi află, de data aceasta pe cale onirică, de producerea unui alt duel. El își notează în jurnal un vis cu fratele său, Leon, care se luptă în duel și este rănit cu spada la ochi. Ulterior, Iacob primește o scrisoare de la fratele său (aflat la studii la Viena), care confirmă ca reale faptele visate. Peste trei luni, la Berlin, în timpul unui antrenament de scrimă fără mască, Iacob însuși
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
piardă un ochi. ,Arta spadasinilor e în declin", își notează el în jurnal. La 7 ianuarie 1864, la un bal la Didița și Nicolae Mavrocordat, la care se afla toată protipendada ieșeană, Lascar Catargi și Nicolae Suțu se provoacă la duel. Pînă la urmă, adversarii renunță la înfruntare din cauza motivației inconsistente. , Motivul șprovocării la duelț - consemnează Negruzzi - a fost o învălmășeală în timpul dansului".4 ,Duelul era la ordinea zilei", scrie Vasile Alecsandri în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Mavrocordat, la care se afla toată protipendada ieșeană, Lascar Catargi și Nicolae Suțu se provoacă la duel. Pînă la urmă, adversarii renunță la înfruntare din cauza motivației inconsistente. , Motivul șprovocării la duelț - consemnează Negruzzi - a fost o învălmășeală în timpul dansului".4 ,Duelul era la ordinea zilei", scrie Vasile Alecsandri în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din occident ,se băteau șîn duelț pentru motivuri de nimic". La începutul anului 1865, junimiștii P.P. Carp și I. Negruzzi, ambii reveniți la Iași de la
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din occident ,se băteau șîn duelț pentru motivuri de nimic". La începutul anului 1865, junimiștii P.P. Carp și I. Negruzzi, ambii reveniți la Iași de la studii în Germania, amenință cu provocarea la duel pe oricine contestă achitarea lui Maiorescu în procesul de imoralitate care îi fusese intentat.5 Și viața erotică agitată a Elizei Balș (fiica marelui logofăt Lupu Balș) provoacă un duel în epocă. În 1857, după ce divorțează de Alexandru Moruzi (fiul
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
la Iași de la studii în Germania, amenință cu provocarea la duel pe oricine contestă achitarea lui Maiorescu în procesul de imoralitate care îi fusese intentat.5 Și viața erotică agitată a Elizei Balș (fiica marelui logofăt Lupu Balș) provoacă un duel în epocă. În 1857, după ce divorțează de Alexandru Moruzi (fiul fostului domnitor), Eliza se căsătorește cu Dumitru Beldiman, cu care pleacă în Italia. După cîțiva ani însă îl părăsește și pe acesta în favoarea unui conte italian. În 1863, la Florența
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
după ce divorțează de Alexandru Moruzi (fiul fostului domnitor), Eliza se căsătorește cu Dumitru Beldiman, cu care pleacă în Italia. După cîțiva ani însă îl părăsește și pe acesta în favoarea unui conte italian. În 1863, la Florența, Beldiman îl provoacă la duel. Sub numele de ,la comtesse Balche des Baux", Eliza îi părăsește pe amîndoi, plecând la Viena pentru o nouă cucerire - un baron german.6 Am văzut în articolul anterior dedicat duelului că, prin anii 1854-1855, boierul moldovean Răducanu Rosetti se
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
italian. În 1863, la Florența, Beldiman îl provoacă la duel. Sub numele de ,la comtesse Balche des Baux", Eliza îi părăsește pe amîndoi, plecând la Viena pentru o nouă cucerire - un baron german.6 Am văzut în articolul anterior dedicat duelului că, prin anii 1854-1855, boierul moldovean Răducanu Rosetti se bătea adesea în duel cu pistolul, ba cu Leon Cantacuzino, ba cu Alexandru Mavrocordat. Nu atât postura sa de ginere al Domnitorului Ghica făcea lucrurile surprinzătoare, cât poziția sa de ,ministru
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
la comtesse Balche des Baux", Eliza îi părăsește pe amîndoi, plecând la Viena pentru o nouă cucerire - un baron german.6 Am văzut în articolul anterior dedicat duelului că, prin anii 1854-1855, boierul moldovean Răducanu Rosetti se bătea adesea în duel cu pistolul, ba cu Leon Cantacuzino, ba cu Alexandru Mavrocordat. Nu atât postura sa de ginere al Domnitorului Ghica făcea lucrurile surprinzătoare, cât poziția sa de ,ministru al Dreptății" (de la 1 noiembrie 1854). În loc ca, în virtutea funcției sale, să descurajeze
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
cu pistolul, ba cu Leon Cantacuzino, ba cu Alexandru Mavrocordat. Nu atât postura sa de ginere al Domnitorului Ghica făcea lucrurile surprinzătoare, cât poziția sa de ,ministru al Dreptății" (de la 1 noiembrie 1854). În loc ca, în virtutea funcției sale, să descurajeze duelul, boierul Răducanu îl practica și participa ca martor la duelurile altora. În 1855, de pildă, el a fost martor la duelul în care vornicul Constantin Balș (șeful Poliției din Moldova) a fost împușcat mortal de contele austriac Stolberg. Duelul s-
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Nu atât postura sa de ginere al Domnitorului Ghica făcea lucrurile surprinzătoare, cât poziția sa de ,ministru al Dreptății" (de la 1 noiembrie 1854). În loc ca, în virtutea funcției sale, să descurajeze duelul, boierul Răducanu îl practica și participa ca martor la duelurile altora. În 1855, de pildă, el a fost martor la duelul în care vornicul Constantin Balș (șeful Poliției din Moldova) a fost împușcat mortal de contele austriac Stolberg. Duelul s-a declanșat din cauza relației amoroase dintre acesta din urmă și
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
surprinzătoare, cât poziția sa de ,ministru al Dreptății" (de la 1 noiembrie 1854). În loc ca, în virtutea funcției sale, să descurajeze duelul, boierul Răducanu îl practica și participa ca martor la duelurile altora. În 1855, de pildă, el a fost martor la duelul în care vornicul Constantin Balș (șeful Poliției din Moldova) a fost împușcat mortal de contele austriac Stolberg. Duelul s-a declanșat din cauza relației amoroase dintre acesta din urmă și soția lui Balș, domnița Natalia Ghica. La Iași a avut loc
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
descurajeze duelul, boierul Răducanu îl practica și participa ca martor la duelurile altora. În 1855, de pildă, el a fost martor la duelul în care vornicul Constantin Balș (șeful Poliției din Moldova) a fost împușcat mortal de contele austriac Stolberg. Duelul s-a declanșat din cauza relației amoroase dintre acesta din urmă și soția lui Balș, domnița Natalia Ghica. La Iași a avut loc o înmormântare grandioasă. Din Moldova, ocupată de armatele austriece din cauza războiului Crimeii, un agent a raportat guvernului de la
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
dintre acesta din urmă și soția lui Balș, domnița Natalia Ghica. La Iași a avut loc o înmormântare grandioasă. Din Moldova, ocupată de armatele austriece din cauza războiului Crimeii, un agent a raportat guvernului de la Viena situația bizară din jurul acestui eveniment: ,Duelul este interzis în Moldova, dar șeful poliției se bate în duel, având doi miniștri ca martori, pe proprii săi cumnați (beizadea Costache Ghika, ministru de Externe și logofătul Răducanu Rosetti, ministru al Dreptății, soțul altei fiice a Domnitorului, domnița Aglaia
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
La Iași a avut loc o înmormântare grandioasă. Din Moldova, ocupată de armatele austriece din cauza războiului Crimeii, un agent a raportat guvernului de la Viena situația bizară din jurul acestui eveniment: ,Duelul este interzis în Moldova, dar șeful poliției se bate în duel, având doi miniștri ca martori, pe proprii săi cumnați (beizadea Costache Ghika, ministru de Externe și logofătul Răducanu Rosetti, ministru al Dreptății, soțul altei fiice a Domnitorului, domnița Aglaia). Martorii lui Stolberg erau alți doi conți, ofițeri de ulani austriaci
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
zile era ținta tuturor glumelor, și-a atras prin tragicul său sfârșit simpatia generală ș?ț, toată lumea vorbește de crimă ș?ț, populația i-a huiduit pe ofițerii austriaci".7 După 1865. Dueliștii în conflict cu legea Evident, în privința practicării duelului în Principatele Române, legea trebuia înăsprită. Faptul s-a produs în cadrul reformei generale a justiției, realizată de Al.I. Cuza în ultimii săi ani de domnie. La 1 mai 1865 intră în vigoare noul Cod Penal, care - printre altele - prevede
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Române, legea trebuia înăsprită. Faptul s-a produs în cadrul reformei generale a justiției, realizată de Al.I. Cuza în ultimii săi ani de domnie. La 1 mai 1865 intră în vigoare noul Cod Penal, care - printre altele - prevede ,delictul de duel". Într-un mod mai drastic ca până atunci, dueliștii români intră în conflict cu legea și cu autoritățile. Pe la 1870, spre sfârșitul vieții, I. Heliade-Rădulescu participă la un duel cu Iancu Isvoranu, ofițer de Cavalerie, descendent al unei vechi familii
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
în vigoare noul Cod Penal, care - printre altele - prevede ,delictul de duel". Într-un mod mai drastic ca până atunci, dueliștii români intră în conflict cu legea și cu autoritățile. Pe la 1870, spre sfârșitul vieții, I. Heliade-Rădulescu participă la un duel cu Iancu Isvoranu, ofițer de Cavalerie, descendent al unei vechi familii boierești din Oltenia. Atât dueliștii, cât și martorii lor, sunt dați în judecată pentru ,delictul de duel", dar Tribunalul de Ilfov îi achită în 1872. În 1874, în Franța
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]