3,829 matches
-
ale prolixității, ocolind conjunctural adevărul și sporind stratul și așa gros al unei confuzii generale (inclusiv o confuzie a valorilor culturale și morale). A fi echilibrat nu înseamnă a nu avea atitudine, ci a avea o atitudine cumpătată. A fi echilibrat, nemuncit de impulsuri paroxistice, înseamnă a te afla în zona unde începe reflecția, acolo unde te poate încolți ideea. Starea de echilibru este o caracteristică a persoanelor care gândesc, a persoanelor culte. Noi, basarabenii, avem nevoie de o stare de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cunoștințele lor despre lume, fondul comun de cunoștințe, ritualul sociolingvistic al actului de comunicare). Coerența este rezultatul conlucrării a patru tipuri de reguli: i) de repetiție (prin pronominalizări, substituție lexicală); ii) de progresie (aport semantic permanent îmbogățit: continuitatea tematică este echilibrată de progresia rematică a predicatelor, i.e. a evenimentelor); iii) de non contradicție (a reprezentărilor despre lume); iv) de relație (sau de congruență a faptelor reprezentate de lumea textuală). COEZIUNE Unitate sintactico-semantică a textului bazată pe criterii precum izotopia, anafora, continuitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și absența oricărei încercări de a o răsturna 16. Pe scurt, cum observa unul dintre cei mai fini cititori, Petru Creția, în cadrul fundalului compus din esențe, greutate au mai puțin elementele arhetipale, mitologice ori transcendente, cât o anume senzualitate amară, echilibrată de o luciditate care se impune prin chiar conștiința limitelor ei17. Transferate în registrul estetic, analizele semnificațiilor de tip dublu ale mesajului yourcenarian deopotrivă documentare și vizând esențialul au fost reluate în observațiile despre relația dintre limbajul istoric și discursul
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
literaturii universale și/ sau judecăților de valoare ale criticii, dar nu ne-am limitat nici la internalizarea opticii oarecum restrictive pe care ne-ar fi impus-o poetica romanului. Am încercat, printr-o permanentă selecție și combinare a elementelor, să echilibrăm balanța între demersul critic, teoretizant și partea practică, necesară întotdeauna validării unei cercetări științifice. Aceasta și pentru că parodia, ca manieră de construcție a unei lumi pur livrești, nu putea fi explicată, decodată în absența nici uneia dintre cele două coordonate menționate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
oblică" soljenițiană. Într-un discurs cu aspect parodic, se spune că deținuții, foarte numeroși, alcătuiesc o națiune distinctă sau chiar o specie distinctă, care nu se înmulțește pe calea obișnuită a procreării, ci "prin procedeul tehnic al săltării". Asemenea pagini echilibrează cumva atmosfera sumbră a cărții, iar distanțarea ironică este un semn al "atitudinii scriitoricești". Ironia este, pentru Soljenițîn, un nivel de comunicare, ca și lupta deschisă sau lirismul 268. Intenția de a prezenta imaginea completă a sistemului de lagăre, multitudinea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Întotdeauna cunoaștere dobândită În contextul formal al școlii sau slab relaționată curriculum-ului școlar). Motivați, implicați Într-un traseu educativ În care le este angajată imaginația, ei Înțeleg beneficiile și bucuriile Învățării. În diferite grade, elevii cu potențial ADHD pot echilibra simptomele specifice cu ajutorul adulților implicați În proces și mai ales prin propria determinare și plăcere de a Învăța. Încă odată, subliniem aici că În cazul În care copilul sau adolescentul nu este afectat de o formă gravă de ADHD, hiperactivitatea
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
declarative este luat de relația între cunoștințe și cultură, știință și cunoștințele procedurale devenite competențe transversale. Iar cunoștințele simple, curente, ca repertoriu cognitiv asimilat, spre deosebire de cunoștințele generale, savante, concepte de bază, cultură generală, de durată, constituie banca generală de date, echilibrează cunoștințele școlare, disciplinare cu cunoștințele acumulate în diferite alte experiențe. Dacă sunt apoi raportate la diferite contexte, ele sunt incluse, servesc afirmării competențelor, atunci când sunt mobilizate în rezolvarea de situații complexe sociale, profesionale, științifice. Dar trebuie discutat și raportul cantitativ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
situații practice reale, complexe. ► Pedagogia pentru competențe versus pedagogia pentru cunoștințe este cerută de particularități și factori esențiali ai lumii contemporane și "ar marca apusul uceniciei romantice" în formarea pentru inserția socio-profesională de performanță. În consecință și curriculumul trebuie să echilibreze elementele care conduc la integrarea a ceea ce se învață, la construirea experiențelor în formarea competențelor, încât noua sa concepere va trece de la centrarea pe cunoștințe la integrarea elementelor: obiective-conținuturi-resurse-strategii-evaluare-management. Va fi ca un concept integrator al acestora, ca proces de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și dau un mod de orientare într-un domeniu mai larg. ► Astfel se conturează și o axă a generalității, care unește obiectivele de la paticular la general, este similară celei a transversalității și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare și se arată progresul în maturizarea pentru viața reală, de-a lungul școlarității. Din acest motiv, un curriculum va fi elaborat practic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
facilitate în variate contexte reale, nu înseamnă doar acest aspect. Este necesară și corelarea lui strânsă cu alte două dimensiuni inițiale, eficient și logic pregătite: precizarea conținuturilor structurate pe conceptele esențiale ale domeniului și a obiectivelor terminale, generale și specifice, echilibrate pe dezvoltarea personalității și pe raportarea la așteptările socio-profesionale (profilul, referențialul de competențe). La care se adaugă și evaluarea criterială, mai ales formativă și în situații, sarcini, probleme, proiecte efective, complexe care să mobilizeze integrat cele învățate, să le utilizeze
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imediate (tradiționalele cunoștințe), • cum să fie condițiile pentru a forma sau valorifica experiențe de învățare diferite (anterioare, pe discipline, nonformale, informale), • cum să fie create condițiile pentru transferul în diferite alte contexte pentru competențe, performanțe și motivare, • cum se va echilibra educația cu formarea, instruirea în școală. Constatăm că dezvoltarea în timp a concepției curriculare a generat și alternative de paradigme particulare (microparadigme), principii în elaborarea programelor disciplinare, cu consecințe metodologice de aplicare diversificată a lor, deși acestea nu sunt folosite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Atitudini • Cum se diferențiază categoriile de finalități la specialitate? • Cum se analizează critic documentele curriculare în temă? • Cum precizează scopurile și obiectivele învățării la disciplina sa? • Cum se stabilesc, formulează scopurile și obiectivele pentru o unitate de învățare? • Cum se echilibrează categoriile de obiective în proiectarea diferitelor activități? • Cum se analizează critic, adaptează, completează programele și manualele sale în temă? • Cum se aleg, se precizează obiectivele după context, educați, conținut, resurse? • Cum se relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pedagogice a unui profesor, datorată manifestării insistente a unor prejudecăți și care dovedesc încă persistența empiricului. Toate aceste constatări inițiale au influențat analiza critică a contextului de conturare și aplicare a proiectului constructivist de programă curriculară, adaptată pentru a putea echilibra rolurile și pertinența ei în: • precizarea obiectivelor învățării constructiviste în termeni de capacități, competențe (formulare, selectare, ponderare, extindere, combinare), • precizarea temelor (raportarea la așteptările profesionalizării didactice, la nevoile cerute de rezolvarea situațiilor reale predominante, la posibilitatea aprofundării lor variate, la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Ele asigură succesul în învățare, dar dau și suportul pentru ghidarea instruirii, prin formarea reprezentărilor înțelese și coerente asupra cunoașterii și cunoștințelor. Ele direcționează strategia procesului, asigură continuitatea procesului până la succesul final prefigurat, asigură procesul construirii în timp a înțelegerii, echilibrează strategiile după categoriile de scopuri (ca durată), clarifică formarea intereselor și a aspirațiilor, previn discontinuități în atingerea lor. Scopurile ghidează instruirea, managementul, strategiile de înțelegere. Construcția cunoașterii Educatul are succes în noua învățare dacă abordează cunoașterea ca o construcție mentală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cum să sprijine multiplele moduri de înțelegere și rezolvare într-un mediu favorabil învățării deschise. ► Schimbarea modurilor de relaționare educator-educat este un semnal pentru acceptarea schimbării de paradigmă aici și indică balanța de putere în clasă, dinamica ei pentru a echilibra rolurile celor implicați sau ce fel de putere are educatorul în ambele situații și cum se manifestă, ce beneficii sunt pentru ambele și în diferite momente ale balanței, dacă această cedare compromite responsabilitățile profesionale (relația autoritate-libertate și schimbarea rolurilor). Rolurile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
model propriu de automanagement al acestei învățări. Dacă acum calitatea învățării a devenit o problemă a comunității (școală, clasă), atunci trebuie să se asigure climatul corespunzător, atmosfera de descoperire, luarea de decizii optime, unde se dezvoltă capacitatea de reflecție, se echilibrează balanța între normele profesionale și dispozițiile personale ale educatorului, se mărește eficiența predării-învățării ca alternativă, se creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate. • Aplicarea în acest climat a spiritului democratic, cu creșterea responsabilității, promovarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
gradul de implicare în experiențe explicite variate de autoeducație sprijinită. Dar cele două vârste de mijloc sunt esențiale în schimbarea priorităților: autoeducația începe odată cu educația, crește în importanță și afirmare, pe măsura consolidării educației de bază, încât în preadolescență se echilibrează raportul educație autoeducație. În adolescență, autoeducația începe să devină tot mai importantă, marcând tocmai afirmarea identității de sine și rezolvarea crizei semnalate a vârstei, modificarea raporturilor cu factorii educativi formali și nonformali, asumarea conștientă de roluri noi în perfecționarea dimensiunilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
depășirea celui clasic (administrativ). Acum învățarea a devenit o problemă a comunității (școala ca organizație) și îi trebuie asigurat climatul corespunzător, atmosfera de descoperire, colaborare, luarea de decizii optime, unde liderii formali să dezvolte capacitatea de reflecție și autocercetare. LCL echilibrează balanța între normele profesionale și dispozițiile personale ale educatorului-lider formal, în administrarea realizării curriculumului în clasă, dar și creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate instructivă. Alți cercetători (Danzing et al, 2006, pp. 3-10
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reciproce. Rezultă că rolul educatorului în leadership este puternic influențat de așteptările și presiunile de rol, formulate de către factorii organizaționali, factorii de personalitate, de factorii din sfera relațiilor interpersonale. Iar el nu trebuie decât să conștientizeze, să analizeze și să echilibreze aceste categorii de așteptări, să armonizeze cerințele normative ale școlii cu cele pedagogice ale realizării concrete, efective a procesului educațional în clasă. Divergențele semnalate rămân, dar conștientizarea acum a nevoii de creștere a raționalității activității sale, prin rolurile manageriale clasice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în clasă, realizator al disciplinei, coordonator, evaluator, consilier, membru al grupului, decident, model de atitudine, înlocuitor al părinților. De aici putem sublinia că un educator-bun manager și lider: • are strategii adecvate de explorare a mediului pedagogic pentru învățare, • cunoaște și echilibrează influențele diferiților factori asupra elevilor, • are simțul umorului pentru destinderea atmosferei în clasă, • îi place să colaboreze cu educații, • uzează de criterii de obținere a performanței, • ia decizii acceptate de majoritatea acestora, • îi antrenează în luarea și aplicarea deciziilor, • îi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să utilizeze autoanaliza, autocorectarea continuă multiplu determinate, • să recurgă la antrenarea elevilor în conceperea, realizarea activității, • să utilizeze efecte, opinii și ale altor factori antrenați în cooperare, • să analizeze coeficientul de încredere ce i se acordă și noile așteptări, • să echilibreze rolurile de conducere, cu evitarea stărilor tensionale, • să cunoască, să utilizeze autoritatea liderilor grupurilor ș.a. Concepută astfel, autoritatea desigur nu se va identifica cu forme negative, care camuflează neputința pedagogică (coerciția, amenințarea, constrângerea, limitarea libertății, autoritarismul, abuzul de putere, autoritatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unei profesii care să nu fie În dezacord cu aptitudinile sau interesele elevilor dacă e cazul, trimitere spre examen neuropsihiatric și endocrinologic, Popularizarea legislației penale, cu rol profilactic În inducerea autocenzurii comportamentale. În primul rând, este nevoie de relații adecvate, echilibrate Între elevi și cadrele didactice. Pentru aceasta, profesorii au nevoie de urmarea unor cursuri de perfecționare (de psihologia copilului, de sociologia familiei, de sociologia moralei, de psihoterapie, de psihoterapie religioasă), de Înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
orizontului de informații, deprinderea elevilor cu noțiunile unui anumit domeniu; cea formativă care urmărește inițierea treptată în procesul actului de creație pe baza formării unor priceperi, deprinderi sau capacități. Ceea ce trebuie să stea în atenție învățătorului este faptul de a echilibra raportul informativ-formativ măsură încât să se realizeze capacitățile stipulate prin obiectivele cadru și obiectivele de referință. În prima perioadă a școlarității predomină informativul și în special informativul practic concretizat în formarea unor capacități necesare procesului de creație, iar pe măsura
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
30 min. Tiparul se răcește apoi până la 400 C și la această temperatură se așează în fața creuzetului încălzit la 80-1000 C. Apoi se așează în creuzet bara (pastila) de titan, se centrează și se fixează vârful electrodului de Wolfram, se echilibrează cu contragreutatea centrifuga verticală și apoi se armează arcul prin 36-38 de rotații și se imprimă centrifugii o forță de 200 G la început. Se etanșează apoi camera centrifugii și se umple în decurs de 10 secunde cu gaz de
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
braț elastic depășește dinții vecini edentației fiind plasat pe dinții restanți la distanță de breșa edentată, ceea ce îi conferă o elasticitate crescută. -croșetul cu extremitate liberă Rigolet: este un croșet în formă de „S” ce unește șeaua segmentată a protezei echilibrate de conectorul principal. -croșetul lui Thompson (fig. 4.139): este un croșet în formă de coasă ce este utilizat la mandibulă, având conectorul secundar angulat. Culisele fără sprijin ocluzal (fig. 4.140): sunt culise extracoronare în care patricea este în
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]