9,499 matches
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau o favoare nejustificat/nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, remediul constituțional al privilegiului nejustificat acordat nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea privilegiului în discuție (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). ... 23. În cauza
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
art. 19 alin. (1), că întreaga activitate referitoare la pregătirea și dezvoltarea aptitudinilor copiilor și tinerilor capabili de performanțe înalte, precum și procurarea bazei materiale erau finanțate potrivit legislației în vigoare privind învățământul preuniversitar de stat. Această dispoziție nu poate echivala, însă, cu excluderea învățământului particular și a celui confesional de la finanțarea publică, ci, dimpotrivă, are semnificația aplicării mutatis mutandis a legislației incidente învățământului public și cu privire la cel particular și confesional, doar în această interpretare putând fi respectate
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
egală măsură și în modalități specifice, la realizarea procesului educațional. În acest context, a elimina o categorie de elevi de la beneficiul bursei de performanță pe motiv că aceștia aparțin unei alte categorii de parteneri decât celei din mediul public echivalează cu negarea parțială de către stat a obligației sale constituționale și cu o vădită discriminare, care nu se poate justifica din punct de vedere obiectiv și rațional. ... 50. Întrucât Legea nr. 1/2011 nu mai este în prezent în vigoare, nu
DECIZIA nr. 642 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293927]
-
Finanțarea din fonduri publice a infrastructurii feroviare la un nivel inferior necesităților de finanțare stabilite prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare este de natură să conducă la continuarea tendinței de deteriorare a parametrilor de performanță ai infrastructurii, ceea ce echivalează cu creșterea deficitului de performanță al infrastructurii feroviare din România. Din perspectiva definirii obiectivelor asociate indicatorilor de performanță menționați în Tabelul A8.12, evoluția acestor obiective trebuie să reflecte creșterea deficitului de performanță al infrastructurii feroviare proporțional cu gradul de neacoperire
ACT ADIȚIONAL nr. 1 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292069]
-
Finanțarea din fonduri publice a infrastructurii feroviare la un nivel inferior necesităților de finanțare stabilite prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare este de natură să conducă la continuarea tendinței de deteriorare a parametrilor de performanță ai infrastructurii, ceea ce echivalează cu creșterea deficitului de performanță al infrastructurii feroviare din România proporțional cu gradul de neacoperire a necesităților de finanțare. În acest caz, obiectivele anuale privind deficitul de performanță al infrastructurii feroviară se determină cu următoarea formulă de principiu: (O_DP)^an = (O_DP)^an-1
ACT ADIȚIONAL nr. 1 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292069]
-
de decese», rezultând că aceste împrejurări nu au putut fi constatate pentru viitor, ci relevă situația existentă la data inițiativei legislative. ... 131. Acordarea unor beneficii pentru munca prestată anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 234/2019 nu poate fi echivalată cu retroactivitatea legii, deoarece aceste beneficii sunt valorificate după intrarea legii în vigoare, pentru viitor. Principiul neaplicării retroactive a legii trebuie interpretat în sensul de a nu se impune sarcini sau a nu se aplica efecte defavorabile cetățeanului pentru trecut
DECIZIA nr. 114 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294667]
-
anului de referință (în funcție de reglementarea aplicabilă în timp). ... 40. Pe această linie de argumentație s-a reținut în concret, raportat la elementele din spețele deduse judecății, că depunerea declarației de impunere în termenul stabilit de Codul fiscal nu echivalează cu asumarea, din partea contribuabilului, a valorii impozabile pentru clădirea menționată în declarație, întrucât dispozițiile pct. 39 alin. (2) din titlul IX capitolul II secțiunea a 4-a din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal permit ca, în vederea
DECIZIA nr. 24 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294852]
-
2023, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, reținând că: limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi, prevăzută de dispozițiile legale criticate, nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi
DECIZIA nr. 104 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294289]
-
formulată în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 și art. 115 din Constituție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiului separației și echilibrului puterilor în stat, iar reglementarea în cauză, pe calea ordonanței de urgență, nu echivalează cu subrogarea Guvernului în competența de legiferare a Parlamentului. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că delegarea legislativă este o instituție specifică dreptului constituțional și presupune transferul de atribuții de la Parlament către executiv în anumite condiții prevăzute de
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
din cauza generalității sale, fie din cauza lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică, iar instanța de control constituțional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). ... 14. În prezenta cauză
DECIZIA nr. 460 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294786]
-
circumscripții electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidați în cel puțin o circumscripție electorală sau candidați în cel puțin 3 circumscripții electorale, în cazul alegerilor parlamentare. Constatarea inactivității unui partid politic în condițiile de mai sus echivalează cu constatarea încetării existenței acestuia și reprezintă una dintre cauzele pentru care Ministerul Public poate formula cerere de dizolvare a partidului politic. ... 19. În prezenta speță, Curtea observă că nemulțumirea autorului excepției rezidă în faptul că reglementarea criticată nu permite
DECIZIA nr. 477 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294743]
-
beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul că, în ipoteza dată, poate fi acoperită doar pierderea efectivă [în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009], iar nu și beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului. ... b) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 75 din 7 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
în toate componentele sale (sporuri, indemnizații, compensații, prime, indemnizația de hrană și alte componente ale sistemului de salarizare) în măsura în care personalul bugetar ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. În opinia autorului excepției, intervențiile legislative echivalează cu eliminarea succesivă, timp de 2 ani consecutivi, a creșterilor salariale prevăzute pentru anul 2021 și anul 2022 de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
mediu brut și al câștigului salarial mediu net. O asemenea reglementare este lipsită de previzibilitate întrucât supune calculul pensiei de serviciu unei permanente fluctuații în funcție de cei doi indicatori. În consecință, această modalitate de calcul reprezintă o măsură care echivalează cu o diminuare a bazei de calcul, ceea ce este neconstituțional prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Legea fundamentală. ... 85. Totodată, Curtea reamintește că, în jurisprudența sa, a reținut că principiul constituțional al previzibilității legii
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
calcul stabilită de legiuitor, ceea ce determină clasificarea acestora în pensii acordate pe baza principiului contributivității și pensii de serviciu, însă, în ceea ce privește baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul al acestora, întrucât se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 87. În continuare, Curtea observă că, din categoria pensiilor de serviciu pentru care legiuitorul a stabilit un impozit în
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
în care s-a format jurisprudența sa anterioară, constantă în sensul respingerii unor astfel de cereri, și data la care a fost pronunțată hotărârea prin care se anunță revirimentul. Simpla existență a unui precedent, manifestat prin Hotărârea nr. 66/2019, nu echivalează cu răsturnarea unei cazuistici constante și asumarea unui reviriment de jurisprudență. 1. Curtea Constituțională nu este competentă să soluționeze contestații împotriva deciziilor adoptate de Biroul Electoral Central pentru aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 370/2004. 1.1. Pe de o parte
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
Secția de contencios administrativ și fiscal - s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției. Totodată, Curtea Constituțională, în Decizia nr.
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
regim juridic. ... 1.7. Extinderea pe cale pretoriană a competenței Curții Constituționale în materie de contencios electoral prezidențial la toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României riscă să contravină dispozițiilor legale anterior menționate. În plus, ea ar echivala cu depășirea competenței de atribuire de care jurisdicția se bucură în baza art. 146 din Constituție. În măsura în care jurisdicția constituțională ar aprecia că îi revine o competență implicită, de ultimă instanță, în toate acele situații în care subiectele
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
a Legii nr. 370/2004 nu se poate constitui într-un element nou, nici în fapt și nici în drept, apt să justifice un astfel de reviriment. De asemenea, simpla existență a unui precedent (a se vedea Hotărârea nr. 66/2019) nu echivalează cu răsturnarea unei cazuistici constante și asumarea unui reviriment de jurisprudență. ... 2.3. În plus, o astfel de afirmație, conform căreia în cadrul alegerilor prezidențiale nu ar putea apărea un cadru procesual în care să fie ridicată o excepție de neconstituționalitate
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-
DECIZIA nr. 499 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294926]
-
se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de un creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. Neprezentarea debitorului la termenele indicate în notificare echivalează cu renunțarea la notificarea de dare în plată și părțile vor fi repuse de drept în situația anterioară. (3^1) Pe perioada notificării, precum și pe perioada soluționării cererilor prevăzute la art. 7 și 8, este interzisă înscrierea în Biroul de
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
se întrunește un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 stabilește că aceasta reprezintă o ultimă soluție aplicabilă în situația constatării impreviziunii, astfel că părțile trebuie să depună toate diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
prevederile sale sunt retroactive; de altfel, judecătorul cauzei însuși avea competența de a stabili criteriile în funcție de care apreciază impreviziunea în perioada 2016-2019. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective în sine cu criterii legale fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității. Impreviziunea a fost și este reglementată de Codul civil (atât de cel din 1864, cât și de cel din 2009), cu consecința fie a adaptării, fie a încetării contractului, prin urmare, modul de evaluare a sa
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]
-
art. 5, o persoană fizică trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele cerințe: a) este licențiată a unei instituții de învățământ superior sau are un nivel echivalent; ... b) a urmat un curs de instruire teoretică organizat/recunoscut de ASPAAS sau i-a fost echivalat în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (8); ... c) a efectuat un stagiu de pregătire practică în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) sau i-a fost echivalat în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (8); ... d) a promovat
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 137 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291977]
-
curs de instruire teoretică organizat/recunoscut de ASPAAS sau i-a fost echivalat în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (8); ... c) a efectuat un stagiu de pregătire practică în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) sau i-a fost echivalat în condițiile prevăzute la art. 11 alin. (8); ... d) a promovat examenul de competență profesională, în conformitate cu art. 8 alin. (2), organizat sau recunoscut de ASPAAS. ... ... 8. La articolul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 137 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291977]