2,734 matches
-
arată că, după cum era de așteptat, guvernele comunale mai mari primeau frecvent scrisori referitoare la ocuparea posturilor locale, în timp ce o parte din scrisorile referitoare la posturi eleziastice erau adresate comunităților rurale mai mici care inca exersau drepturi patronale asupra instituțiilor ecleziastice. Analiza tipurilor de posturi locale de care se ocupă Lorenzo cel mai frecvent, așa cum se poate vedea în tabelul IV, indică faptul că Lorenzo furniza candidați pentru poziția de cancelar, notai de danno dato și profesori. Frecvență scrisorilor lui Lorenzo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acționau în numele demnitarilor medievali: împărați și regi, papi și episcopi 10. În studiul său istoric clasic despre Commissarius, istoricul prusac Otto Hintze 11 a arătat că fundamentul teoretic pentru delegarea de puteri speciale către commissarius poate fi găsit în instituția ecleziastica a iudex delegatus, așa cum a fost descrisă în Decretaliile gregoriene 12. Cu toate acestea, motivul care a sta la baza unei conexiuni între commissarius și doctrina de drept canonic a delegării a rămas neclar. Putem chiar lua în considerare posibilitatea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
25. Un model important pentru activitatea florentina a fost furnizat de statul papal. Dar nu atât de commissarius apostolicus un funcționar extraordinar creat de Papă sau de Cameră Apostolica pentru a rezolva disputele asupra beneficiilor și pentru a colecta veniturile ecleziastice 26așa cum a fost legatus -, de asemenea un funcționar extraordinar, ci adesea de o persoană plenipotențiara care, uneori, putea ține locul Papei 27 și de care commissario florentin era legat. În anii 1350 și 1360 politică italiană a fost în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în special în universitățile din Bologna și Padova (Nardi, 1945, Maier, 1966, pp. 251-278; Kristeller, 1990). După cum a menționat Kristeller, un factor care contribuie la această migrare a fost faptul că universitățile italiene nu erau sub același tip de control ecleziastic că în Paris (1956-1996, 1:575-576). Monfasani (1993) susține că în universitățile italiene lipsa ockhamiștilor, altfel numeroși în universitățile din nordul Europei, sporea atracția și prestigiul averroiștilor. În universitățile italiene filozofii aristotelici-averroiști predau și scriau în conformitate cu normele profesionale care ofereau
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 117ff.; Gerhard Rill, "Reichsvikar und Kommissar. Zur Geschichte der Verwaltung Reichsitaliens im Spätmittelalter und în der frühen Neuzeit", în Annali della Fondazione italiană per la storia amministrativa, 2 (1965), pp. 173-198. Pentru evoluția commissarii și commissarii generales în administrația ecleziastica britanică a secolului al XIII-lea: Colin Morris, "The Commissary of the Bishop în the Diocese of Lincoln", în Journal of Ecclesiastical History, 10 (1959), pp. 50-65; Robert Brentano, York Metropolitan Jurisdiction and Papal Judges Delegate (1279-1296), University of California
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
readucere cu caracter permanent și total a peninsulei sub control otoman, constituie un punct de reper convenabil pentru începerea istoriei noastre. Perioada ulterioară a fost martora debutului mișcărilor care aveau să-i scoată pe locuitorii Balcanilor din cadrul organizării imperiale și ecleziastice a puterii otomane și să-i conducă spre un sistem statal național și laic. Așa cum vom vedea, revoluțiile naționale au fost înfăptuite pe baze individuale, practic cu puțină cooperare între naționalitățile balcanice. Cu toate acestea, activitățile grupurilor separate aveau unele
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
faptului că a recunoscut la început fără ezitare jurisdicția Romei din rațiuni politice, el a denunțat ulterior această afiliere. Astfel că biserica bulgară s-a aliat cu Patriarhia de la Constantinopol și a intrat în lumea ortodoxă, menținîndu-și însă propria organizare ecleziastică. Grație atitudinii favorabile adoptată față de învățătura creștină, Bulgaria a fost practic primul centru important al culturii slave. În acest timp, Imperiul Bizantin i-a trimis pe cei doi frați, Chiril și Metodiu în Marele Regat Morav din Europa Centrală ca să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
așa că primul obiectiv al lui Simeon a devenit capturarea acesteia și totodată revendicarea supremației lumii creștine asupra întregului imperiu universal. În 925, după repetate încercări eșuate de a ocupa orașul, el s-a proclamat împărat al romanilor și bulgarilor. Centrul ecleziastic bulgar de la Preslav a fost înălțat de la rangul de arhiepiscopie la cel de patriarhie pentru a-i conferi șefului ei același titlu ca și cel deținut de conducătorul bisericii de la Constantinopol. Marea extindere a teritoriului bulgar sub Simeon poate fi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un mare procentaj de cuvinte de origine slavă. Erau creștini, cu toate că data convertirii lor nu este precisă; acceptaseră ritualul religios slavon și adoptaseră alfabetul chirilic, care a fost folosit în scrierile românești pînă în secolul al nouăsprezecelea. Ca și organizațiile ecleziastice din regatele slave de peste Dunăre, biserica română avea să rămînă legată de Constantinopol, deși avea propriile ei organizații naționale și regionale. Evoluția politică a României va fi axată în jurul celor două principate, Moldova și Țara Românească (Valahia), care aveau să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
înrobită sau masacrată, iar posesiunile ei luate ca pradă de război. Convertirea la islamism a fost bine primită și era rareori forțată. Popoarelor cucerite care aveau altă religie li se permitea ocuparea unei anumite zone sub conducerea propriilor lor autorități ecleziastice. Nu se punea însă problema egalității. Nemusulmanii plăteau impozite suplimentare, erau supuși unui mare număr de restricții speciale și se considera că au un statut net inferior. Prima mare divizare a statului a fost făcută pe criterii religioase. O a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
justiția și echilibrul social constituiau teoretic temeliile sistemului otoman, legea și impunerea ei prin forță erau de o importanță vitală. Două coduri principale de legi erau în vigoare. Primul ca importanță era sheriat-ul, legea religioasă a Islamului, bazată pe textele ecleziastice. Coranul, izvorul primar, era considerat ca avînd scris în el cuvîntul lui Dumnezeu. Credincioșii erau convinși că acesta conținea tot ceea ce trebuia să știe un individ despre propria lui viață și despre cei ce i-o cîrmuiau. Sheriat-ul se aplica
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de judecători, numiți kadi (caizi). Judecătorii erau împînziți în toată administrația provincială, avînd însărcinarea de a impune respectarea atît a sheriat-ului, cît și a legilor emise de sultan. Ei dețineau jurisdicția asupra tuturor musulmanilor și creștinilor, cu excepția sectoarelor rezervate autorităților ecleziastice creștine. Alături de caizi, un alt grup, cel al muftis (muftiilor) juca și el un rol important în cadrul sistemului otoman. Ei acționau ca interpreți atît ai sheriat-ului, cît și ai decretelor sultanului și erau consultați atunci cînd apăreau dispute în privința înțelesului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al vieții creștine din Balcani. Milletul ortodox Țăranul din Balcani, deși perfect conștient de puterea administrației centrale și a celei provinciale, era afectat direct mai cu seamă de acțiunile oficialilor de aceeași religie cu el, inclusiv de cele ale autorităților ecleziastice. În timpul marii perioade a cuceririlor, cînd armatele musulmane ocupau noi regiuni, descopereau de cele mai multe ori că foștii administratori civili fugiseră, fuseseră uciși sau trebuiau scoși din funcții pentru că se opuseseră autorității otomane. Din cauză că, de obicei, clericii bisericii rămîneau pe loc
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
depindă de ea. Existau alte două biserici autocefale: cea de la Ohrid pentru bulgari și cea de la Peć pentru sîrbi. Acestea nu numai că nu erau egale cu cea de la Constantinopol, dar, pe la jumătatea secolului, deveniseră atît de slabe, încît oficialitățile ecleziastice din capitală au reușit să obțină desființarea lor. Patriarhia avea așadar sub jurisdicția sa întreaga Peninsulă Balcanică și insulele din mările Egee și Ionică, fiind deci centrul principal al ortodocșilor din Balcani. Deși sultanul fusese de acord ca așezările ortodoxe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tribunalele ortodoxe le judecau adesea și ele, cu condiția ca în acestea să nu fie implicați musulmani. În împărțirea dreptății, biserica se baza pe legea canonică, pe legea statutară bizantină, pe cutumele locale și pe scrierile și tradițiile bisericești. Tribunalele ecleziastice puteau stabili pedepse ca întemnițarea, amendarea sau exilarea, ca și interdicția împărtășaniei și excomunicarea. Populația creștină prefera de obicei să apeleze la aceste tribunale, în care erau judecați pe bază egală, iar mărturiile lor aveau greutate și importanță. În procesul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dificultăți asemănătoare. Dat fiind că aceste costuri erau transferate de sus în jos pe scara ierarhică a clerului, la nivelul inferior, ele trebuiau să fie în cele din urmă suportate de enoriași, adică de țărani, sau achitate din profiturile proprietăților ecleziastice. Pe moșiile stăpînite de biserică, chestiunea aceasta era rezolvată pe baza impozitelor și a obligațiilor țăranilor care munceau pămînturile. În Moldova și Valahia, în vederea sprijinirii instituțiilor din afară, problema avea să implice apelarea la veniturile mînăstirilor locale. Cu toate acestea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava veche bisericească. Exista și presupunerea că Patriarhia de la Constantinopol îi reprezenta pe creștinii ortodocși în general și nu prioritar pe greci. Acest accent a suferit o modificare în secolul al optsprezecelea. Acțiunea cea mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fost desființarea organizației de la Peć în 1766 și a celei de la Ohrid în 1767. Ambele slujeau populația slavă și erau subordonate exarhului numit de patriarh. Rezultatul acestei schimbări avea să se dovedească extrem de nociv pentru interesele culturale ale bulgarilor. Instituțiile ecleziastice și de învățămînt ale acestora erau acum dominate de greci. Sîrbii aveau un centru religios alternativ la Sremski Karlovci, în Imperiul Habsburgic. Moldova și Țara Românească erau și ele sub controlul unui cler grecesc. Grecii fanarioți dirijau viața politică a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care dobîndise bogăție și poziții înalte a ajuns să joace un rol hotărîtor în cadrul milletului ortodox. Faptul acesta a fost deosebit de important, deoarece biserica asigura singurele mijloace de educare a majorității creștinilor din Balcani. Influența decisivă a grecilor asupra culturii ecleziastice nu era acceptată de cea mai mare parte a naționalităților negrecești. Printre primele măsuri luate de mișcările naționale bulgare, sîrbe și românești a fost cea de înlăturare a influenței grecești și de înlocuire a acesteia cu modelele naționale. Această reacție
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Scena era deci pregătită pentru o schimbare a alianțelor, care va face în cele din urmă din Marea Britanie principalul sprijin al Imperiului Otoman împotriva presiunilor Rusiei. LOCUITORII DIN BALCANI DE SUB STĂPÎNIREA OTOMANĂ Problemele discutate în secțiunile anterioare guvernul otoman, administrația ecleziastică și locală creștină și marile războaie ale secolului au afectat toate popoarele balcanice. Este necesar să examinăm mai amănunțit acum evenimentele din teritoriile locuite de creștini aflate nemijlocit sub dominație otomană: grecii, albanezii, muntenegrenii, sîrbii și bulgarii. Sînt avute în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
plînge direct Porții împotriva șefilor administrației locale, în legătură cu situația din regiunea respectivă sau cu actele arbitrare ale autorităților. Conducerile comunale din Grecia erau conservatoare și tradiționale. Acestea sprijineau administrația otomană și funcționau din punct de vedere spiritual paralel cu sistemul ecleziastic. Puterea principală era în mîinile notabililor locali, numiți arhoni, care erau creștini și mari proprietari funciari sau persoane ce dețineau monopolul perceperii impozitelor. Aceștia dominau adunările și senatul din Pelopones. Siguri de privilegiile lor, ei nu se opuneau dominației otomane
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ne amintim că încă în 1710, muntenegrenii, sprijiniți de triburile din Brda și Herțegovina, se revoltaseră atunci cînd țarul Petru cel Mare ceruse ajutorul creștinilor, mișcare înăbușită cu prețul unor mari pierderi. Ulterior, principala legătură a fost cea dintre autoritățile ecleziastice ale celor două țări. În 1716, Danilo a plecat în Rusia, unde i s-au dăruit bani, cărți și lucruri trebuitoare bisericii. Unul dintre partizanii muntenegreni de frunte ai alianței cu Rusia a fost episcopul Vasilije Petrović, care a vizitat
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
catolici, nefiind deci supuși autorității ortodoxe. În perioada stăpînirii otomane, Patriarhia de la Peć s-a considerat moștenitoarea regatului sîrb și era perfect conștientă de misiunea ei națională. Cu tot caracterul lor religios și etnic divers, teritoriile aflate sub jurisdicția ei ecleziastică erau numite "ținuturile sîrbești". Biserica era purtătoarea ideii naționale și păstra viu în mințile credincioșilor trecutul independent și glorios. Există în calendarul bisericii sîrbești vreo cincizeci și opt de sfinți, inclusiv optsprezece țari, regi și regine, prinți și nobili, începînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
patriarhi, au însemnat picătura care a umplut paharul. În 1766, Poarta a desființat Patriarhia de la Peć și a transferat jurisdicția ei Patriarhiei de la Constantinopol. Mutarea aceasta a avut o importanță deosebită pentru biserica sîrbească, Mitropolia de la Sremski Karlovci devenind centrul ecleziastic principal al Serbiei. El avea să aibă de aici înainte o influență culturală și educativă majoră asupra sîrbilor. După semnarea păcii din 1739, administrația turcă, alături de spahii și de ieniceri, a revenit în regiune. Situația țării a rămas însă în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
posibilități de îmbogățire. Din motive de siguranță personală, preferințe și investire cu profit mare a fondurilor, intraseră în Principate atît de mulți greci, încît tagma boierilor se simțea amenințată în privința controlului ei asupra pămînturilor, a slujbelor publice și a instituțiilor ecleziastice. Cu toată opoziția vădită a acestora, influența grecească a continuat totuși să crească, atingînd cote alarmante. Mulți greci bogați au contractat căsătorii cu fete din marile familii boierești. Unii au devenit negustori înstăriți, în timp ce alții au dobîndit poziții înalte în cadrul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]