2,582 matches
-
de putere și bogăție, săși manifeste geniul În altă parte decât În cadrul tumultului frondei culturale a romantismului, pe bună dreptate definit de unii ca “revolta romantică”. Iar el, Eminescu, se autodefinește ca atare În una dintre ultimele sale poezii. Iar ecologia, fie numai ca simplă definiție, vine din Germania anului 1866, adică din finalul epocii romantice. Indiferent ce și câte definiții s’au dat acestei epoci care, călare pe pragul dintre secolele XVIII și XIX, a acoperit un secol, ca de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
coincide cu al altuia? Acela va percepe desigur o poluare. De aceea am găsit cât se poate de potrivită concluzia unei cărți: “să călcăm ușor pe Pământ”. Cam asta am avut În minte atunci când, Încercând o paralelă Între Eminescu și ecologie, am dat de motivația venerației lui față de natură: tot revolta romantică Împotriva a ceea ce el numea orașul furnicar. Câtă dreptate a avut Eminescu, am văzut refăcând, zilele trecute, dar din alte motive, pur profesionale, drumul său de la Iași la București
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trebui să mulțumim acestei ierni care nea mai acoperit odată inconștiența și ne va ajuta să supraviețuim chiar cu o agricultură dereglată, nu s’o urâm pentru câteva degerături. “Radiosfera”, 26 februarie 1996, ora 10,23 71. Mărțișor, ghiocei și ecologie Relația mea cu Radio Iași e biunivocă. Adică spun, dar și aflu ori mă inspir din ceea ce aud. Ca de exemplu, o recentă intervenție a unei ascultătoare, care a contrapus sfântului Valentin, obicei de pe aiurea, Mărțișorul nostru, care ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astfel energie și de lucru toată iarna. Dar, voi detalia la timpul potrivit. După cum se vede fie doar din această discuție, relațiile ce se stabilesc Între mediu și organisme, ca și Între acestea din urmă, adică obiectul de studiu al ecologiei, sunt deosebit de complexe și bine așezate. Mai mult, noi oamenii, ca entități biologice totuși, nu putem ieși din cadrul acestor relații, chiar dacă dorim ori ba. Românul tradițional respectă aceste legi: el se consideră frate cu codrul, cu animalele, mai mult, cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bani, Îmi permit tot eu răspunsul, fie măcar teoretic: Poate tot câinele, dar În ipostaza sa utilitară, de pază, vânătoare ori agrement, știind că varianta domestică a unei specii iese Întotdeuna victorioasă În fața variantei sălbatice, așa cum arată o lege a ecologiei. Și astfel, răspunsul acoperă ambele Întrebări. Pentru a Închide un ciclu, revin la preambulul capitolului, adică la casă, dar la aceea locuită, și ea ținta invaziei Vieții, chiar dacă sub forme dezagreabile pentru om, motiv pentru care o dorim curată. Cineva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
etapă viitoare a evoluției acestei lumi. Și aici, omul pare a fi o unealtă, căci doar el duce și o viață spirituală. Un exemplu e chiar sărbătoarea din aceste zile. “Radiosfera”, 15 aprilie 1996, ora 12,42 78. Mitologie și ecologie Pentru că am ratat drumul din fiece an, de Paștele Blajinilor, În Basarabia, m’am oprit la Radio Iași, dar cu același motiv, căutând a scoate din el ceea ce se poate În sprijinul demersurilor mele obișnuite pentru o viață mai curată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obiceiul e la fel de vechi și caracteristic tuturor indoeuropenilor și nu numai, doar preluat de creștinism, desigur cu o conotație spirituală integratoare. Dar nici de o sărbătoare legată de cultul strămoșilor nu e vorba, chiar dacă așa pare, ci chiar dimpotrivă, iar ecologia - nu vă mirați - asta demonstrează. Să vedem cum și, mai ales, ce. Dar făcând adesea apel la mitologia română care a reușit să intuiască atât evoluția cât și entropizarea consecutivă avant la lettre. După ea, mitologia adică, omenirea a trecut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu multe calități, ca orice vine din America... Așa o fi oare? Tot de acolo a venit și gândacul din Colorado și filoxera. Nu că am ceva Împotrivă, ci pun o Întrebare: s’a făcut, anterior deciziei, un studiu al ecologiei acestei specii, nouă pentru noi (de prin 1930)? Dacă da, Îmi prezint scuze, dar problema rămâne valabilă pentru orice altă situație similară. Dacă nu, iată la ce ne putem aștepta. Atunci când o specie ajunge Într’un areal străin, piere dacă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iar nu sută de hectare cu sută de hectare, neagresând stabilirea echilibrului În ecosistemele În care pătrundeau. Introducerea conștientă, dintr’o dată, masivă, a unei noi specii presupune, pentru a obține același efect, adică a păstrării echilibrului, un studiu complex privind ecologia acelei specii. Un prieten basarabean Îmi propunea, acum câteva săptămâni, o colaborare pentru a scăpa de alt copac, arțarul american, plantat masiv pe malul stâng al aceluiași Prut și care a așteptat doar modificarea regimului hidrografic al râului, consecutivă construirii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sunt Împănate cu orice ne putem imagina ca deșeuri mecanice. E greu ca omul, chiar atunci când dorește binele, să găsească soluția optimă. Poate și pentru că nu cunoaște totul pentru a prevedea și evalua efectele acțiunii sale. Dar o lege a ecologiei spune că “natura știe mai bine”. Asta pentru că ea, natura, a avut la dispoziție cu mult mai mult timp decât omul pentru a crea și rezolva orice precedent ne putem imagina; chiar și unul nuclear. Cu alte cuvinte, cel mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de odinioară, doar acoperite cu pietriș, care Îndeplinind un rol ecologic bine definit permite accesul oxigenului În solul de dedesubt și care scrâșnește mai romantic sub pași decât răsună betonul ori asfaltul? “Radiosfera”, 16 septembrie 1996, ora 11, 54 99. Ecologia Între Ea și El Știu un parametru capabil a caracteriza starea mediului În modul cel mai adecvat; deși de multe ori pur calitativ, acel parametru permite luarea În discuție a oricărui factor de mediu, chiar a unora imateriali, nu doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fizici pentru care există metode de monitorizare. Iar acest parametru, pe care-l aduc În fața domniilor voastre destul de des În ultima vreme, e entropia, specifică degradării, cu opusul ei, negentropia, caracteristică ordinii. Cu potențial adaptativ la cele mai diverse aspecte ale ecologiei atât de mare, noțiunea Îmbracă tot atâtea forme, dar Întotdeauna e vorba de existența unei antinomii, evidente În cazul ordinii, negentropiei, respectiv șterse În cazul degradării, entropiei. Să dau un exemplu, care surprinde și obișnuita implicare a scurgerii timpului. Imaginați
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o mai veche concluzie, aceea că planta e conservatoare, iar animalul progresist. Și, În spiritul negentropiei interne mai pregnante, oare nu cumva bărbatul e adevăratul sex frumos? Și sensibil? Dacă-mi permiteți o speculație, nu chiar gratuită, se vede că ecologia are un domeniu de lucru cu mult mai vast decât se acreditează de obicei, stricto senso. Ea coboară din ceruri, pentru a da sens și viață chiar duplexului femeie- bărbat, implicând Întotdeauna colaborarea unor antiteze pe care le numim În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întotdeauna colaborarea unor antiteze pe care le numim În extensie chiar bine-rău, dar greșit, pentru că e vorba de relativitate. Iar lipsa antitezelor Înseamnă moartea, de la individ până la Univers, dar și somnul, potențialitatea ce caracterizează un salt calitativ. Și, revenind la ecologia Ea-El, nu strică a medita și la protecția mediului, așa, cu ghilimele... “Radiosfera”, 23 septembrie 1996, ora 11,41 100. O sută de oscilații Pe nesimțite, de-a lungul a doi ani, am parcurs Împreună - eu Întotdeuna prezent, domniile voastre după cum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
De ce există 1001 de ciuperci, și Încă și dintre acelea nebune, când ar putea fi doar una, și aceea bună. Aceea creată de dumnezeu spre Încântarea lui Adam... Să’l lăsăm Însă În pace, cu problemele lui mai importante decât ecologia, dar lăsându-i simbolicul impuls primordial, și să ne Întoarcem - cu gândul bineînțeles - la acele Îndepărtate vremuri. Materia are tendința de autoorganizare, mai mult, de autoperfecționare, ca reacție la entropizarea, degradarea continuă a mediului - rodul trecerii timpului. De fapt, particularizând
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu omul, au dispărut mai multe specii decât au apărut. În consens cu oscilațiile ce caracterizează, cum spuneam nu demult, derularea În timp a demersului găzduit de rubrică, astăzi voi da aparența unui ecologist - nici nu sunt, căci mă preocupă ecologia, iar nu exponentul ori consecința ei pe plan politic ce este ecologismul, cimi pun Întrebări asupra devenirii, a sensurilor procesului În discuție, a inversării raportului apariție-dispariție de specii. Omul este totuși un produs al naturii și e deci logic să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dreapta, de ce să nu acordăm același drept și sistemului integrator, ce ne cuprinde și pe noi, cu societatea noastră cu tot, dar și pe alții, adică biosferei? Și ce rost au toate cele spuse acum? Nimic altceva decât că ambele ecologii, una propriu-zisă, alta ideatică, pot fi poluate mai ales că sunt legate Între ele, precum mama - natura - și fiica - societatea. În paranteză fie spus, sper să n’o fi făcut chiar eu acum; oricum, nu asta am vrut și doar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sper să vă conving și pe domniile voastre. Dacă până acum am adus fel de fel, neașteptate ori chiar speculative, argumente pentru o viață În respectul naturii, ecologică dacă vreți, de astă dată voi inversa rolurile, folosind aceleași elemente: natura și ecologia, pentru un alt scop, dar nu fără legătură cu Viața pe care o propovăduiesc. E, până la urmă, o chestiune de biunivocitate. Vorbeam de stressul nopții ce ne așteaptă. Asta, pentru că semnificația acestei nopți s’a pierdut În fața precisului, universalului dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vine; două veri, când Soarele e “sus” și puternic, respectiv o iarnă, când Soarele e “dedesubt” și slab. Toate Încap În momentul solstițiului, fenomen astronomic ciclic, acela ales de strămoșii noștri. Și l’au subliniat cu datini. Și acum intervine ecologia, căci vara Înseamnă Viață vizibilă, iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre Soare și biosferă, e obligată la latență, pentru că și-a făcut impropriu Însăși mediul de viață. Latența vegetației
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu poate spune ce explorează până când nu termină de explorat. Vom vedea ce va mai fi. Nu vă promit un roman, dar puteți fi siguri că vă voi povesti câte ceva. Încercăm să punem ordine în memorie. Un fel de ecarisaj. Ecologie. Vom vedea. Nu bag mâna-n foc pentru folosirea adecvată a cuvântului „ecarisaj“. Oricum, nu trebuie să mă luați întotdeauna foarte în serios. Scriu așadar și faptul că în acest moment sunt aproape surd mi se pare o șansă extraordinară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
universitară: din anul 1969 la Institutul Politehnic „Gh. Asachi” din Iași, catedra de Energetică ; Profesor universitar din anul 1994. Conducător de doctorat din anul 2006. Discipline: Aparate electrice, Regimuri tranzitorii ale aparatelor electrice, Aparate electrice speciale, Tehnici moderne de comutație, Ecologie generală și legislație de mediu, Electroecologie, Tehnici electrice de reducere a emisiilor poluante. Cercetare științifică : aparate electrice de comutație, tehnici moderne de comutație fără arc electric, aparate electrice speciale, tratarea poluanților folosind plasma rece, dezvoltare durabilă și ecoconceperea produselor electrice
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Profesor universitar din anul 2003. Conducător de doctorat din anul 2009, domeniul Inginerie electrică. Discipline: Măsurări electrice și electronice, Măsurări electrice și neelectrice, Măsurări în ecologie și biomedicină, Instrumente pentru calitatea mediului și biomedicină; Compatibilitate electromagnetică; Protecția electromagnetică a sistemelor informatizate. Cercetare științifică: măsurări electrice și electronice, tehnici de măsurare în ecologie și biomedicină, compatibilitate electromagnetică, măsurarea câmpului electromagnetic, interferențe electromagnetice, noi materiale și tehnici de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
domeniul Inginerie electrică. Discipline: Măsurări electrice și electronice, Măsurări electrice și neelectrice, Măsurări în ecologie și biomedicină, Instrumente pentru calitatea mediului și biomedicină; Compatibilitate electromagnetică; Protecția electromagnetică a sistemelor informatizate. Cercetare științifică: măsurări electrice și electronice, tehnici de măsurare în ecologie și biomedicină, compatibilitate electromagnetică, măsurarea câmpului electromagnetic, interferențe electromagnetice, noi materiale și tehnici de ecranare electromagnetică, efecte biologice ale câmpurilor electromagnetice. 25 contracte de cercetare științifică. Publicații: 9 manuale universitare și monografii, 35 articole în reviste din țară și străinătate
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
privind măsurarea și controlul poluării electromagnetice”. Poziție universitară: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, facultatea de Electrotehnică, catedra de Măsurări Electrice și Materiale Electrotehnice. Asistent din anul 2009. Discipline: Informatică aplicată, Măsurarea mărimilor electrice și neelectrice, Măsurări în biomedicină și ecologie. Cercetare științifică: sisteme pentru măsurarea intensității câmpului electric și magnetic, compatibilitate electromagnetică, poluare electromagnetică. Directorul unui contract de cercetare științifică și membru în colectivele altor 15 proiecte. Publicații: 15 lucrări științifice în volumele conferințelor naționale și internaționale. Alte mențiuni: Membru
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
zidurilor universității. Geneva s-a schimbat mult. Numărul străinilor, în special al latinoamericanilor, a explodat. Elitele au virat spre ceea ce aici se numește cu o ironie duioasă "stil de viață bio-bio", de fapt o formă hibridă de New-Age, amestec de ecologie, antropozofie și stângă extremă. Ne emoționăm pentru soarta gorilelor de munte pe care le frig la grătar combatanții rebeli din Congo, pentru prețul injust de mic al bumbacului și al boabelor de cafea. În librăria Les Recyclables, librăria-cafenea din Geneva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]