1,989 matches
-
te hrănești din Dumnezeu pentru a atinge în mod liber îndumnezeirea. Și Adam n-a făcut-o<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 284. footnote>. Scriitorul filocalic Calist Catafygiotul făcând referire la bunurile de care se bucura Adam în Eden și concentrând în mod admirabil învățătura despre starea primordială, spune că el contempla pe Creator și se desfăta cu veselie și cu uimire de slava frumuseții feței Lui, fiind aproape de Dumnezeu și căpetenie a veacului acestuia și stăpânitor al celor
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
puterile morale ale primului om, pentru ca să-i ofere prilejul să și le întărească prin practică și să ajungă astfel la acel grad de desăvârșire, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Pentru aceasta i-a poruncit ca din toți pomii Edenului să mănânce, numai din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânce, adăugând că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice, trad. de Ioan Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1998, p. 118. footnote>, Cuviosul Nichita Stithatul, vorbește despre o dublă înțelegere a Edenului: despre raiul cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la întreaga zidire cea văzută și simțită, adică pământul, cerul și cele din ele, acestea fiind create ca un mare rai tuturor oamenilor, înainte de raiul
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
cel din afară, văzut și cunoscut prin simțuri<footnote Aici se face referire la întreaga zidire cea văzută și simțită, adică pământul, cerul și cele din ele, acestea fiind create ca un mare rai tuturor oamenilor, înainte de raiul sădit în Eden - vezi Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, p. 318. footnote>, care ni se deschide prin contemplarea rațiunilor dumnezeiești ale lucrurilor și despre cel din lăuntrul nostru, cel cunoscut cu mintea, care ni se deschide prin
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
iese la plimbare se rup catargele ploii și pâcla inundă străzile. Inventează alfabete sălbatice pe care învață să citească adolescenții corupți și fecioarele. Se lasă sedusă, dar nu cedează decât la umbra Turnului, pe iarba crescută de-a valma-n Eden. Până la urmă, Ea zboară și păsările se rotesc deasupra-i ca elicea unei păduri negre. Răspântie Ce departe erai ce departe ți se vedea doar umbra o pată de lumină pe luciul ierbii. Întunericul din tine luminà, el era focul
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
de șicane juridice, în ciuda Pulitzerului pe care îl cîștigă în 1939 (cu The Grapes of Wrath/Fructele mîniei) si a Nobel-ului care i se decernează în 1962 (pentru întreaga activitate literară, marcată, semnificativ, spre final, de capodopera East of Eden/La răsărit de Eden). Autorul nu și-a trădat niciodată însă ideile liberal-radicale, asumîndu-și pînă și propriul destin excepțional cu uimitoare modestie (întrebat, de pildă, de un reporter dacă avea convingerea fermă că ar fi meritat Premiul Nobel, el a
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
Pulitzerului pe care îl cîștigă în 1939 (cu The Grapes of Wrath/Fructele mîniei) si a Nobel-ului care i se decernează în 1962 (pentru întreaga activitate literară, marcată, semnificativ, spre final, de capodopera East of Eden/La răsărit de Eden). Autorul nu și-a trădat niciodată însă ideile liberal-radicale, asumîndu-și pînă și propriul destin excepțional cu uimitoare modestie (întrebat, de pildă, de un reporter dacă avea convingerea fermă că ar fi meritat Premiul Nobel, el a răspuns fără emfază: „Frankly
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
putut Să-l recunosc sub chipu-i slut! Și-atunci , zvâcnind din aripi iară Gonii cu spaimă în pustiu- Dar unde? Încotro? Nu știu... Prietenii de- odinioară M-au renegat ;fu surd și mut Tot universul plin de stele, Precum Edenul dispărut, Precum ,purtat de valuri rele, Un vas sfărimat de uragan, Ce fără cârma și vintrele Pluteste-n voia pe ocean; Ca-n zori pe cer fără furtună, Un nour negru ce detuna, Stingher și nendrăznind sub zări Să se
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Planet (86 min., Documentar) 20:15 The World is Funny (122 min., Dramă) Luni, 21 octombrie 16:00 Ameer got His Gun (58 min., Documentar) 17:10 Jerry and Me (38 min., Documentar) 19:00 Gală festivalului: The Garden of Eden (75 min., Documentar) Marți, 22 octombrie 16:00 Punk Jews (60 min., Documentar) 17:15 Bowing Gracefully (62 min., Documentar) 18:30 Conferință: Cum se reflectă iudaismul în cinematografia internațională - Iris Lackner 19:30 Besă -The Promise (86 min., Documentar
Începe Festivalul de Film Evreiesc – București 2013. Vezi programul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/66310_a_67635]
-
repetă, identitatea lui piere înghițită de fiara multiplicării, amorful se insinuează și înflorește pînă la grotesc. Fără crispări de coșmar, așa cum pot fi ele citite în imageria apocaliptică, dar și fără lejeritatea voioasă a eposului folcloric, aceste scenarii curg dinspre Eden spre Istorie și developează traseul entropic de la Creație la creatură. Cu tușa ei fermă, atentă la materialitatea culorii și interesată în special de tonurile crepusculare, dar și cu marea sa putere de individualizare a formei, Camelia Crișan Matei este, în
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
se compune un peisaj de deriziuni, care semnifică, paradoxal, forma reală a acestei poezii, "perfecțiunea" să în răspăr cu cea ideală. Apărînd tulburat de neputința, de renunțare, de deziluzie, universul prin care sîntem invitați a pași e un revers al Edenului, nu însă un Infern, căci pedeapsă nu este explicită, ci difuza într-un mediu de eclipse, de goluri, de umbre, de riduri, într-un climat care ar justifica ideea augustiniana că Răul n-are o existență ontologica, fiind doar o
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
grand opera, la care lucrează de zor încă de prin 2000, dar încă nu e finisată total), Pekka Jalkanen tratează Epopeea lui Ghilgameș. El speră că a aflat și că reușește să redea aici esențele muzicilor originare, mai exact ale Edenului de peste Tibru și Eufrat, numai că a încorporat acolo foarte mult din inspirația de sursă ori de factură românească. De altminteri, această inspirație sau reflexie evident românească caracterizează și alte lucrări, mai ales orchestrale și camerale, ale compozitorului finlandez
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
de pana sa mult iubitoare de trecut. Versificația de album se îmbibă cu prețiozități, revenind între noi cu o viață inedită, întrucît în venele ei textuale pulsează un sînge angelic, mallarméan: "E scharfes S-ul buclei sale/ într-un album: eden ascuns/ într-un alb. (Umede-n ascuns,/ eșarfe-s.) - S-ul buclei sale// cu, prinse-n șnur lila, scrisori/ vechi - nu făr' de velinuri scumpe ;/ vechi nufăr de velinuri scumpe/ cuprinse-n șnur lila: scrisori.// Ce înger mîntuie-n ev, roza
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Istoria literară presupune, în viziunea lui Cornel Ungureanu, rediscutarea unor „dosare privitoare la opere uitate, pierdute ori ignorate” (Nicolae Manolescu). Intenția totalizantă a criticului răzbate și din cele două cărți despre literatura exilului, publicate în anul 1995: La vest de Eden și Mircea Eliade și literatura exilului, cărți ce par etape sau momente pregătitoare pentru configurarea unor sinteze mai ample. La vest de Eden este „o introducere în literatura exilului”, prea puțin cunoscută la acea dată, marginalizată, ignorată sau boicotată („la
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
criticului răzbate și din cele două cărți despre literatura exilului, publicate în anul 1995: La vest de Eden și Mircea Eliade și literatura exilului, cărți ce par etape sau momente pregătitoare pentru configurarea unor sinteze mai ample. La vest de Eden este „o introducere în literatura exilului”, prea puțin cunoscută la acea dată, marginalizată, ignorată sau boicotată („la vest de Edenul comunist”). Pledoaria pentru „un echilibru al judecăților și reevaluărilor”, care să excludă derapajele de atitudine, de la entuziasmul nefundat la negarea
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
Eliade și literatura exilului, cărți ce par etape sau momente pregătitoare pentru configurarea unor sinteze mai ample. La vest de Eden este „o introducere în literatura exilului”, prea puțin cunoscută la acea dată, marginalizată, ignorată sau boicotată („la vest de Edenul comunist”). Pledoaria pentru „un echilibru al judecăților și reevaluărilor”, care să excludă derapajele de atitudine, de la entuziasmul nefundat la negarea vehementă, conduce la o contextualizare a fenomenului literar al exilului, criticul precizând că, de fapt, „cartea nu încheie, ci deschide
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
cald impresionism al notației, uneori direct aplicat liniilor generice, măreției lor imobile, precum o gingașa ofranda a efemerului adusă absolutului: "Mierle și buxusus-ul abhorat de Montale/ și ginestrele mele le simt în spate,/ în fața nu pot atinge Egina, asemeni Grădinii Edenului/ intangibilă pe uscat.// În fine ajuns la cafeneaua literară a lui Temis/ ascult vocile transmițînd vibrațiile sinelui:/ cîte ființe șunt în tine, copila, femeia, înțeleaptă/ nestatornica și fidelă, Poezie cu nume de stol?// Mie care dintre acestea îmi este menit
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
în spațiul românesc, iar cărțile netraduse. „Observator cultural” a fost singura revistă regățeană care i-a dedicat, în 2005, un grupaj, cu prilejul publicării primei sale cărți la Harmattan, Le Paradis interdit au Moyen Âge. La quête manquée de L’Eden Oriental. Au urmat trei volume, Le Paradis interdit au Moyen Âge. La quête manquée de L’ Avalon occidentale, tot la L’Harmattan, apoi Du paradis perdu á l’antiutopie aux XVIe-XVIIIe siècles și Les antiutopies classiques, la Garnier. Un proiect
O utopie atinsă: un cercetător român, acasă, în Europa by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3005_a_4330]
-
o pasă într-o poziție ideală și trage în diagonală, însă mingea trece pe lângă poarta lui Thibault Courtois. În minutul 88, BELGIA a reușit să marcheze după un contraatac școală. Mingea ajunge la nou-intratul DIVOCK ORIGI, care îi pasează lui Eden Hazard. Jucătorul lui Chelsea pătrunde în careu, paralel cu lina porții, și scoate pentru același ORIGI, care îl învinge din 8 metri pe Akinfejev. Kevin Mirallas a fost aproape să facă 2-0 în prelungiri, însă șutul său modest a fost
BELGIA - RUSIA 1-0, în GRUPA H de la CM 2014. „Dracii roșii” au marcat în ultimele minute by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73865_a_75190]
-
BELGIA: 1. Thibaut Courtois (căpitan) — 2. Toby Alderweireld, 3. Thomas Vermaelen (5. Jan Vertonghen, 31), 4. Vincent Kompany, 15. Daniel Van Buyten — 7. Kevin De Bruyne, 8. Marouane Fellaini, 6. Axel Witsel, 14. Dries Mertens (11. Kevin Mirallas, 75) — 10. Eden Hazard, 9. Romelu Lukaku (17. Divock Origi, 56). ANTRENOR: Marc Wilmots. REZERVE: 12. Simon Mignolet, 13. Sammy Bossut — 16. Steven Defour, 18. Nicolas Lombaerts, 19. Mousa Dembele, 20. Adnan Januzaj, 21. Anthony Vanden Borre, 22. Nacer Chadli, 23. Laurent Ciman
BELGIA - RUSIA 1-0, în GRUPA H de la CM 2014. „Dracii roșii” au marcat în ultimele minute by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73865_a_75190]
-
parodie semnificativă pentru această explozie de graiuri mitice, scrisă prin secolul al XVII lea de un suedez. Pentru că fusese alungat din țară de către reprezentanții clerului luteran, autorul, un anume Andreas Kempe, se distrează descoperind burlescul savuros al acestei goane după Eden și descrie un Paradis care pare mai curînd preluat din glumele vremii noastre: cu o Eva sedusa de șarpele care îi șoptește vorbe dulci și fatale în franceză, un Adam danez și un Dumnezeu vorbitor de suedeză. Lui Leibniz îi
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
este una organizată, un Cosmos cu o coerență intrinsecă, dincolo de orice reper fixat sau impus din afară. O peisagistică figurată eliptic, asemenea unei hieroglife, o zoologie totemică și o umanitate frustă, neprecizată psihologic, care trăiește inerțial și expansiv într-un Eden încă neabrogat, constituie secțiunile majore ale acestei picturi. În al treilea rînd, arta lui Boca este un adevărat sinonim al libertății și al mobilității. Deși în reprezentările sale există o componentă generică și un hieratism nelocalizat ca stilistică, Ilie Boca
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
popas în lungul pelerinaj spre Ierusalim. Pe hărțile de până în secolul al XV-lea, Ierusalimul ocupa întotdeauna o poziție centrală. Conform credinței populare, Crucea de pe dealul Calvarului (Golgota) se afla exact în mijlocul lumii, unde odinioară se înălța Copacul Cunoașterii din Eden. În tradiția păgână a nordicilor exista o credință similară, numai că în locul Crucii, lumea avea în centru Marele Copac al Lumii, ale cărui ramuri se întindeau deopotrivă deasupra pământului și a cerului, iar rădăcinile sale se scufundau până în lumea morților
Agenda2005-13-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283543_a_284872]
-
Constantin Țoiu Cucerită de romani, prădată de huni, stăpânită când de Imperiul otoman, când de cel habsburgic, Ada Kaleh, mica insulă, dunăreană, era socotită de strategii timpului -lucru ridicol în perioada modernă - „o săgeată îndreptată spre inima Europei". Acest mic eden trecut la români prin plebiscit după cel dintâi Război Mondial, redevine ce fusese la început, o insulă plină de pitoresc și pașnică. Ea, care fusese în trecutul ei înțesată de tunuri și bombarde, plină de întărituri și de tunele subterane
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
către o țintă precisă s-au pulverizat în milioane de firicele și vălurele, o spumă albă, de apă mică. Printre necazurile și lamentațiile prezentului, trecutul deloc îndepărtat începe să fie întrezărit într-o lumină dulce, blândă, odihnitoare. Un fel de eden socialist, din care au dispărut foamea, frigul și frica, întunericul din apartamente și turnătorii de pe scara blocului, cozile și rațiile la alimente, cele două ore de unic program TV, uriașele manifestații populare întru glorificarea perechii prezidențiale, sincrone cu demolarea caselor
Covorul roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11049_a_12374]