12,690 matches
-
om. EDITORUL (îngrozit): Doamnă, domnișoară! Internați-l dacă e nebun. FANE (urlă la el, pare complet dement): Eu nebun? Eu sînt un scriitor. Un maestru! Un Balzac, un Sthendal! Un mare autor! Am nevoie de telefon! De contacte cu lumea! Editorul aruncă repede fesul bunicului și iese în fugă) Ah, ce m-am enervat (iese în direcția opusă). Bunicul a rămas într-o poză meditativă BUNICA: Ei, bine c-am scăpat. (Bunicului) Ce-ai rămas așa? Ia uite cum a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Privirea lui scrutează decolteuri și funduri și fețe și glezne și coafuri elaborate și coafuri elaborat re bele. Cu atâta naturalețe. E minunat. De la o distanță respectabilă și pentru un ochi neexersat, ar putea părea un tânăr scriitor, în căutarea editorului care să-i publice romanul de debut. Iar lui chiar îi place să lase impresia asta. Vrea să pară puțin misterios. Și ușor inaccesibil. Vrea să incorporeze toate ingredientele care fac dintr-o vedetă hollywoodiană o vedetă holly woodiană. Chiar dacă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în casă și plânge. Sophia își dezvelește dinții perfecți, într-un zâmbet care ar putea fi apro bat de orice redactor-șef de revistă glossy. Nu mai sta pe gânduri și pune-o pe copertă, ar zice redactorul-șef către editorul asociat. Hai că trebuie să intrăm în tipar. E absolut fără cusur. Asta o să vândă revista ca pâinea caldă. Apoi redactorul-șef se întoarce către Cavanosa și-i spune bătrâne lup de mare. Cred că glu mești. Asta-i chiar
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ceva mai viu și mai vibrant, mai uman și mai firesc, mai arzător, mai dramatic, mai curgător și mai abrupt, mai vesel și mai trist, mai suculent, mai poznaș, mai poetic, mai ameși amuțitor. Și rar am văzut, de când sunt editor de carte, un asemenea talent în Îorgolioasă) desfășurare. Dan Alexe nu numai că scrie rupător, dar se distanțează de precauțiile pe care și le iau cei care, bieții de ei, vor să fie pe placul tuturor celor care-i citesc
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ț când în editurile - unele transpuse în poziția de întreprinderi negustorești, altele lucrând sub imperiul normativelor absurde - au fost publicate foarte puține cărți necesare intelectualului și destul de numeroase tipărituri de tămâieri rău scrise sau ne-folositoare ș...ț să amintim editorilor care se mai înfățișează dinaintea publicului acestui an 1946 cu zaharatele nonsensuri ioneloteodoriene ș...ț că sfârșitul acestui război, că această pace pretind ș...ț o literatură generatoare de suflete noi, constructoare de platouri proaspete de activitate omenească"7. Poezia
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
au întâlnit la o conferință de business în 2006. Hobson conduce firma de investiții Ariel Investments și este de asemenea președintele comitetului la Dream Works Animation SKG Inc. Aceasta este prima ei căsătorie. George Lucas a mai fost căsătorit cu editorul de film, Marcia Lucas, din 1969 până la divorțul lor din 1983. El are 3 copii adoptați. Cuplul a discutat despre relația lor într-un interviu cu Oprah Winfrey anul trecut. "Cred că merge deoarece suntem oameni extraordinar de deschiși la
George Lucas s-a căsătorit cu președintele Dream Works Animations SKG by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72096_a_73421]
-
Colaborator Extern, colaborator extern După ce a defilat prin întreg Bucureștiul cu găina ei neagră Chateau Loulou de la Fraise, Iulia Albu (31 de ani) șochează din nou! Fashion editorul a publicat recent pe contul său oficial de Facebook o fotografie în care apare ținând în brațe o pisică fără păr, din rasa Sphynx. Autor: Corsate Cezara Felina apare și în videoclipul piesei ”Bling”, a trupei Mandinga. În fotografie, Iulia
Iulia Albu şi-a schimbat găina pe-o pisică cheală! by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72101_a_73426]
-
look bizar, buzele sale fiind vizibil supradimensionate și decorate cu ceea ce par a fi cristale. Însă pisica cheală nu i-a luat locul găinii Loulou. Loulou nu e istorie! Pentru coperta celui mai recent număr al revistei Ideal Mariaj fashion editorul a gândit un pictorial cu un păun și un cocoș Brahma uriaș! În plus, "vedetele" pictorialului sunt două din deja celebrele rochii "gopo" dar și prima rochie concepută de fashion editor de când este studentă la UNARTE secția modă. "Faptul că
Iulia Albu şi-a schimbat găina pe-o pisică cheală! by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72101_a_73426]
-
celui mai recent număr al revistei Ideal Mariaj fashion editorul a gândit un pictorial cu un păun și un cocoș Brahma uriaș! În plus, "vedetele" pictorialului sunt două din deja celebrele rochii "gopo" dar și prima rochie concepută de fashion editor de când este studentă la UNARTE secția modă. "Faptul că aleg să fac lucrurile ALTFEL într-un domeniu în care din păcate, în România ne întâlnim mult prea des cu amatori, este motivul pentru care munca mea este remarcată și apreciată
Iulia Albu şi-a schimbat găina pe-o pisică cheală! by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72101_a_73426]
-
limbii din care traduce și față de spiritul propriei limbi; și apoi pentru că această din urmă metaforă lasă loc cel puțin încă unei interpretări, în sensul că cei doi stăpîni pot fi la fel de bine cititorul, ca instanță receptoare, și mai ales editorul, în ipostaza lui de comanditar, traducătorul depinzînd mult mai mult de politica și de comanda editorială decît scriitorul producător de texte originale. Oricum, în peisajul cultural românesc, situația traducătorului este aparent mai mult decît reconfortantă. Dacă e să judecăm după
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
în domeniul recuperării operei autorilor interziși, în primul rînd a românilor din exil, precum Ionescu, Cioran sau Eliade, dar și a celei unui autor din categoria titanilor, cum ar fi Soljenițin; asta în paralel cu o adevărată cursă a tuturor editorilor de a ține pasul cu noutatea de ultimă oră, de la best selleruri și titluri consacrate cu mari premii literare pînă la unele reprezentînd doar curiozități sau excentricități. Rămîne de discutat dacă în privința traducerilor există politici editoriale coerente, chiar și la
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
de poezie. Oricum, traducerea este, cred, singurul domeniu în care prețurile au rămas la nivelul anilor 1990. Spre comparație, am la îndemînă, puse la dispoziție de Centrul național al cărții al Ministerului Culturii și Comunicării din Franța, tarifele practicate de editorii francezi: începînd din 1996, pentru o pagină de 1500 de semne, un traducător francez primește cel puțin 15,5 euro (se mai menționează sumele de 17 și 18,5 euro, ultima sumă nefiind prezentată ca una maximă). La o asemenea
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
altă sursă de informații, dar tot pentru cunoscătorii de limbă germană, au fost Cabinetele de lectură ce ființau pe lângă librăriile Walbaum, Kopainig, Winterhalder - viitorul asociat al lui C. A. Rosetti - sau Müller care erau, în același timp, și tipografi și editori. Din diverse relatări ale contemporanilor ne putem convinge că între 1820-1830 și ceva mai încolo, în aceste cabinete de lectură puteau fi consultate atât gazetele germane și franceze, cât și cele mai noi apariții din respectivele literaturi. Însă cei mai
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
ca 1a asfințirea unui soare, căruia asemene multe veacuri nu vor vede răsărind. Este un text important din cel puțin două puncte de vedere: mai întâi întrucât cuprinde primele versuri de Goethe traduse de un român - probabil de Gh. Asachi, editorul publicației - și în al doilea rând pentru că subliniază momentul receptării operei poetului în principatele românești. O receptare care, la rândul ei, merită un mic popas, întrucât ne descoperă o stare de lucruri definitorie, în genere, pentru începuturile literaturii moderne românești
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Teodor Vârgolici Pentru a salva de la deteriorare principalele reviste românești, apărute cu începere din primele decenii ale secolului al XIX-lea, consultate necontenit în Biblioteca Academiei Române și în marile biblioteci din țară, o seamă de cărturari, istorici literari și editori și-au asumat nobila misiune de a le oferi cercetătorilor în reproduceri facsimilate sau anastatice, textul original în alfabetul chirilic sau de tranziție aflându-se în paralel cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
în librăriile populare. Îmi pare rău să o spun, dar un produs pe aceeași temă (istorie română contemporană) și de o calitate mult inferioară, aproape nulă, a devenit, grație strategiei editoriale, un produs cu un oarecare succes popular. Contează mult editorul! Îndeobște cei care sunt mai atenți la calitatea științifică întâmpină dificultăți în distribuție. Lipsește poate și puțină fantezie. Cartea mea despre România se înscrie într-o colecție dedicată istoriei Europei în secolul XX. Sunt uimit că nu există un ziar
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
poate și puțină fantezie. Cartea mea despre România se înscrie într-o colecție dedicată istoriei Europei în secolul XX. Sunt uimit că nu există un ziar care să preia această colecție și să o impună astfel pe piață. Un alt editor poate ar fi reușit mai mult în privința difuzării. În formarea dvs. se disting ca "punti cardine" filologul Rosa del Conte și istoricul Angelo Tamborra, de la care ați dobândit instrumentul de a accede la surse primare și respectiv metoda istorică. La
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
după mai bine de un secol de editări și cercetări eminesciene asidue este (sau ar fi) chiar un eveniment, pentru că puțini scriitori (din literatura română nici unul!) din literatura universală au fost atât de amănunțit investigați biografic și creativ ca Eminescu. Editorii cei mai competenți ai operei sale, Perpessicius, care și-a topit lumina ochilor în transcrierea corectă a manuscriselor eminesciene, D. Murărașu, Petru Creția (care a și publicat după 1990, mai întâi în revista "Manuscriptum", apoi în volum separat, Poezii inedite
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
de N.I. Popa, E.S.P.L.A., 1955, vol. II, colecția Clasicii români, la capitolul " Cronologia vieții și operei lui Vasile Alecsandri", la anul 1871 citim o "mențiune" asemănătoare, care înlătură orice ipoteză privind paternitatea lui Eminescu asupra acestui Imn religios comunicat de editori care au ținut să fie anonimi în ambele publicații și care, din prudență sau din considerent de spațiu tipăresc doar trei strofe din cinci câte are poezia lui Alecsandri. "Scrie Imn lui Ștefan cel Mare, la cererea Comitetului pentru organizarea
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
în lumea literară: Adrian Oprescu. Are 78 de ani, trăiește în Franța și n-a mai scris nimic altceva. Din prefața lui Gabriel Liiceanu, pe care am citit-o mai întîi, am aflat că autorul e văr cu prefațatorul. Scrupulos, editorul trece în revistă toate motivele pentru care n-ar fi trebuit să-și publice vărul, după care ne invită să citim cartea. Cine e autorul? Fiul unui învățător din Caracal, venit la București după Război să urmeze facultatea, Adrian Oprescu
Vărul lui Liiceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8877_a_10202]
-
spună că este epuizat din punctul de vedere al interpretării critice: însuși Mihai Eminescu. Or, studiul lui Iulian Costache are o prospețime a abordării (nimic nu este omis, de la strategiile de construire și fixare a unei imagini publice - cu siguranță editorii și oamenii politici vor avea multe de învățat dacă se vor încumeta să citească această carte - la detectivistica istorică și analizele pe text) perfect adaptată preocupărilor societății noastre de consum cu vocație euro-atlantică (la un moment dat exegeza eminesciană este
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
trece în uitare marile sale performanțe de traducător. În clipa de față, o versiune integrală a operei lui Villon, în patru volume, ce cuprinde și apocrifele, își așteaptă tipărirea. La un moment dat, în 2005, am încercat să conving un editor de primă mărime să preia acel uriaș manuscris. Încercările au eșuat, deoarece traducătorul a refuzat să se supună cerințelor tipografice actuale, care nu mai au nimic în comun cu procesul tipografic al anilor '60 - '70, când Romulus Vulpescu a tradus
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
reprezentative și succese notabile din diverse sectoare ale culturii române. Unul din roadele palpabile ale acestei dinamice activități este și volumul apărut, într-o frumoasă ținută grafică, la editură ateniana Alfa, cu sprijinul Colegiului Eleno-Britanic. După un scurt prolog al editorului și un corpus de scurte note bio-bibliografice (cu accent pe traducerile în antologii sau plachete individuale, realizate în diverse limbi), urmează, în ordinea strict alfabetică a numelor românești (nici nu se putea altfel!), selecțiile (între 8 și 15 poeme) din
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
în 2004, la 4 mai 2006 a avut loc la Patras, capitala culturală europeană a anului, în regia Annei Sotrini, reprezentația intitulată "Poezia este femeie", concepută că un dialog între vocile lirice românești și cele elene. Într-un scurt "prolog", editorul, după o rapidă trecere în revistă a relațiilor româno-grecești, care au șansa, grație intrării României în Uniunea Europeană, să devină și mai trainice și să-și multiplice direcțiile de acțiune, evocă drumul antologiei de la idee la carte, stăruind, la rându-i
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
stăruind, la rându-i, asupra "forței motrice" a acestui proiect, cum numește implicarea poetei Grețe Tartler. Pornind de la constatarea că în rafturile libăriilor ateniene traducerile din literatura română sunt mai puține decât ale celorlalte țări vecine Greciei, "am hotarat", mărturisește editorul, "să așezăm mica noastră piatră la sporirea prezenței literare românești în Grecia. Desigur, nu-i exclus să fim întrebați: Cine se mai interesează astăzi de literatură și îndeosebi de poezie? Și câți vor citi oare poemele poetelor românce? Nu putem
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]