8,745 matches
-
pentru Africa, deoarece nimeni nu le spusese vreodată că africanii sunt aidoma lor. Pur și simplu nu știau despre existența unor oameni cum fusese tăticul ei, Obed Ramotswe, care stătea mândru în fotografia din sufrageria ei, îmbrăcat în costumul lui elegant. N-ai avut nici un nepot, se adresă fotografiei, dar acum ai. Doi! Chiar în această casă. Fotografia nu-i răspunse. I-ar fi plăcut să-i întâlnească pe copii, reflectă ea. Ar fi fost un bunic bun, care i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
făcut mai deștept și nici mai bogat. Tablouri? Nu erau ale unor nume mari și, dacă vrei artă, sunt destule muzee pe lumea asta. Și ce să faci cu atâtea haine? Pe cine vrei să impresionezi? Pentru cine să fii elegant? Unde te duci, până la urmă? Și cui îi pasă de cum arăți tu? Ești generos din plictiseală, din oboseală, pentru că te sufocă tot calabalâcul din preajmă. Bucuria mea cea mai mare e să arunc. De câte ori sunt singur acasă, mult mai rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
flori și se îndreaptă, pe covorul întins, spre scărița balonului. O țin doi soldați. Excelența Sa urcă lejer, cu haina descheiată, e destul de sprinten pentru cei aproape șaizeci de ani ai săi, e deja în nacelă și face cu mâna, larg, elegant. Primarul pune greu piciorul pe treaptă, un soldat dă să-l împingă, dar se oprește când secretarul primăriei țipă la el. Intră pe lat, sugându-și burta să-ncapă. - Băi, da’ portița asta-i pentru țâri, cum să-ncapi? Încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Îl obligă să Înainteze așa, caraghios, cu picioarele depărtate, cu mersul legănat și umilit, pe cărarea Întortocheată care șerpuia printre stînci, pîlcuri dese de cactuși Înalți și tufișuri Încîlcite, pînă la plaja albă din golful liniștit. Două baleniere lungi și elegante erau ancorate la țărm și vreo douăzeci de bărbați se chinuiau să le Încarce cu broaște-țestoase greoaie, sub privirea atentă a altor trei, care, la adăpost sub o copertină din trestii și foaie de cort, țineau socoteala animalelor Îmbarcate. - Mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
el nici măcar o clipă. Amîndoi văzură cum nava se Îndrepta direct către insulă, voind pasămite să-i dea tîrcoale, căutînd refugiul sigur al ansei dinspre nord, și se mirară de linia zveltă și velele splendide care Îi confereau un aspect elegant, de perscăruș uriaș care abia dacă atingea suprafața apei. - E Virgen Blanca, Îi atrase atenția Mendoza. Merge pe ruta Valparaíso-Panamá, dar e ciudat că navighează atît de departe de drumul ei obișnuit.. Poate din pricina piraților... Se spune că Slăbănogul Bulois
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
asta fură lansate la apă trei bărci, și nu mică Îi fu mirarea văzînd umbrelele de soare și rochiile multicolore a două femei care tocmai coborau pe scară. Ajunseră pe pămînt Însoțite de un cavaler cu Înfățișare nobilă și veșminte elegante și deodată, văzîndu-le cum treceau atît de aproape de apă, deduse că era vorba, fără Îndoială, despre o pereche Înstărită și tînăra lor fiică, aproape o copilă, cu părul foarte negru și pielea din cale-afară de palidă. Atît de absorbit era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pentru faptele ei, iar aventura din Galápagos i se păru cea mai de dorit și mai logică, dată fiind situația. Sfîrși așadar prin a accepta invitația și, două luni mai tîrziu, se Îmbarcară În portul Guayaquil, Într-o grațioasă și elegantă goeletă albă, Iluzia, În compania primului grup de cincisprezece indieni din Otovalo, a unui căpitan taciturn și a șase mebri ai echipajului. PÎnă În acel moment, Diego Ojeda, Întotdeauna curtenitor, nu se hotărîse nici măcar să-i atingă mîna. O dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
vreme cu vînt prielnic, mare liniștită și un căpitan expert pe deasupra, dar nu se mai Întorsese niciodată. Trimis de mama lui Diego Ojeda, velierul scrută luni Întregi fiecare golf, plajă și stîncă de suprafață din arhipelag, fără să descopere rămășițele elegantei goelete sau ale nefericiților ei pasageri, și dureroasa concluzie fu că fie un vînt neașteptat o Împinsese În larg și o făcuse să se scufunde, fie fusese atacată de una dintre acele bande criminale care treceau uneori printre insule În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
părea să ia sfîrșit. Fără să Înțeleagă exact de ce, intuia că a se Îmbrăca Însemna a se transforma din nou În Niña Carmen, cea mai frumoasă membră a unei ilustre și vechi familii scăpătate din Quito. Veșmintele ei gri pal elegante ar fi contrastat, În chip absurd, cu interiorul acelei grote murdare care servise drept cuib, vreme de secole, la milioane de păsări marine și diforma prezență a bărbatului, și el pe jumătate gol, ar fi ieșit Într-atît evidență, Încît ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
stigmate. Apoi am pe mine metri întregi de voal negru de organza înfășurat în jurul feței și cusut cu mici stele de cristal austriac tăiat manual. Nu-ți poți da seama cum arăt, dar tocmai asta-i ideea. Aspectul general e elegant și profanator, și mă face să mă simt sacră și imorală. Haute couture la mare artă. Focul pârjolește tapetul din hol. Eu am provocat incendiul pentru un plus de imagine scenică. Efectele speciale ajută la crearea atmosferei, ș-apoi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pereților sunt camere de expoziție: dormitoare, sufragerii, livinguri, birouașe, biblioteci, camere de copii, saloane, vitrine pentru porțelanuri, birouri domestice, toate deschise spre interiorul magazinului. Al patrulea perete e invizibil. Toate perfecte, curate și cu covoare pe jos, pline de mobile elegante și încălzite puternic de becuri direcționale și prea multe veioze. Se aude un foșnet electric din difuzoare ascunse. De-a lungul camerelor, cumpărătorii se plimbă pe culoarele întunecoase cu linoleum pe jos, care trec printre camerele de expoziție și insulele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Manus, în spatele uriașului Caddy mortuar, și-aș avea pe cap o pălărie neagră de la Christian Lacroix, mare cât o roată de car, cu un văl negru pe care mai târziu l-aș putea da jos ca să merg la o licitație elegantă sau la o vânzare de bunuri imobiliare sau la ceva de felul ăsta, și-apoi la prânz. Evie, Evie ar fi pulbere. Bine, cenușă. Singură în livingul ei, iau o tabacheră de cristal de pe masa care seamănă cu un bloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de plastic cu bule la preț de un dolar, dar hainele ei costă o avere, uite cât e de realistă. Poți cumpăra circa patru sute de mici obiecte vestimentare separate care se combină și se asortează pentru a crea trei costumații elegante. În felul ăsta, păpușa e incredibil de veridică. Îți dă chiar fiori. Sofonda Peters a avut ideea. A inventat-o pe Katty Kathy, a făcut prototipul, a vândut păpușa și-a încheiat toate afacerile. Totuși, Sofonda e ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Daisy, scumpo“, și pășește în fum și muzică cha-cha îmbrăcată într-un uluitor costum de călătorie model Bill Blass First Lady făcut din material verde crud cu vipușcă albă și pantofi cu tocuri cui verzi și-o poșetă verde foarte elegantă. Pe cap are o delicioasă învălmășeală ecologic incorectă de pene de papagal verde de pădure tropicală sub formă de pălărie, și Brandy zice: — Daisy, scumpo, nu îndrepta pușca spre oamenii pe care-i iubesc. În ambele mâini mari și îngreunate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
hotelul ăsta. Sari la noi plecând cu Fiatul Spider doldora de bagaje. Imaginează-ți niște refugiați disperați din Beverly Hills cu șaptesprezece valize asortate migrând în cealaltă parte a țării ca să înceapă o viață nouă în Midwestul Muncitoresc. Totul foarte elegant și cu gust, una dintre vacanțele alea epopeice ale familiei Joad, numai că pe dos. Lăsând o dâră de accesorii aruncate, pantofi și mănuși și gulere scrobite și pălării, pentru a ușura povara așa încât să poată trece Munții Stâncoși, ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lungește gâtul ca să vadă traficul. Zice: — Trebuie să trăiesc pe hormoni un an întreg în noul meu rol sexual înaintea vaginoplastiei. Îi spun Training pentru Viața Reală. Brandy țâșnește pe stradă și aproape am scăpat. Echipele SWAT ale poliției, cu elegante accesorii negre, gaz lacrimogen și arme semiautomate, dau fuga înăuntru, trecând pe lângă portarul cu galoane care ține ușa deschisă. Surorile Rhea fug după noi, fluturând din mâini și trimițându-ne bezele și comportându-se ca niște oribile domnișoare de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
dinții gălbui, ferestruiți, de fapt era o ruină, "dar să nu-ți iei vorba. Vreau un marghiloman și un coniac, dar... aici." Și arătă cu degetul peste umăr exact către intrarea de la Athénée, de unde tocmai fuseseră dați afară atît de elegant încît nici nu-și dăduseră seama de asta decît în stradă. Era un ticălos. Un parșiv, un nenorocit. I-a venit în minte să se răsucească pe călcîie și să-l lase acolo, să plece și să-l lase definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Sofie care o privea cu un fel de admirație învecinată cu extazul. "Tul, brocart, olandă" spunea K.F., plimbîndu-și ochii peste rafturile gălbui pline cu valuri de pînzeturi și stofe, "tul, brocart, olandă" repeta domnișoara Sofie, fără să privească la gesturile elegante, caraghios de elegante cu care vânzătorul răsturna pe tejghea marfa. Un nor ușor de praf și scame se ridica în odaie, mirosul de naftalină se întărea, K.F. îi făcea semn domnișoarei că pot ieși, treburile erau rezolvate, negustorii din Vladia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
privea cu un fel de admirație învecinată cu extazul. "Tul, brocart, olandă" spunea K.F., plimbîndu-și ochii peste rafturile gălbui pline cu valuri de pînzeturi și stofe, "tul, brocart, olandă" repeta domnișoara Sofie, fără să privească la gesturile elegante, caraghios de elegante cu care vânzătorul răsturna pe tejghea marfa. Un nor ușor de praf și scame se ridica în odaie, mirosul de naftalină se întărea, K.F. îi făcea semn domnișoarei că pot ieși, treburile erau rezolvate, negustorii din Vladia știau că întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se așteptase. Era splendidă! Alt cuvînt nu avea, de fapt nu știa. Îl folosea de fiecare dată cînd îi ieșea cîte o mică potlogărie, o păcăleală, un ciubuc, dar era sincer încîntat de reușită. Și văzînd-o cît de frumoasă, de elegantă era, într-o rochie pe care el o știa, dar niciodată n-o văzuse pe K.F. cu ea, era a Sofiei, sigur că era a domnișoarei Sofie, rochia albastră cu care venise Sofie la Vladia, văzînd-o rezemată de lemnul ușorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
vreun salon ori chiar pe la vreun birou ministerial, se putea discuta serios cu date, kilometri, tone, cu nume de oameni nemaipomeniți, cu priorități universale în materie, dar pînă la urmă nu era vorba decît despre o dexteritate. Aviația, marina, chestiuni elegante și poate de viitor. Deocamdată, în mîna unor zăpăciți", nebuni de admirat, dar totuși nebuni. Ori măcar nebunateci. Pînă în acea seară nu-l văzuse pe Italo Balbo și, cînd l-a zărit, l-a recunoscut imediat după bărbuța neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
saci menajeri, saci de plastic verzi și negri îndeajuns de mari pentru deșeurile din construcții, dar toți o fac să pară grasă. Ca să arate bine, alege un sac alb și îngust, făcut pentru găleata de gunoi din bucătărie. Pare chiar elegant, strâns pe ea ca o rochie mulată de Diane von Furstenberg, strânsă la cingătoare cu un vechi prelungitor, o pată de portocaliu strălucitor ca al echipamentelor de protecție, cu firele scoase și ștecherul atârnând într-o parte. În sezonul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Guggenheim. Peste o lună, Fletcher are primul lui vernisaj adevărat într-o galerie. Care NU e Galeria Pell/Mell. Are aceeași podea în carouri negre și roz, și un baldachin cu dungi asortate deasupra ușii, și o groază de oameni eleganți vin să investească în artă, dar e o altfel de galerie, una născocită. Plină cu oameni eleganți inventați. După aia, cariera lui Terry se complică. S-ar putea spune că-și face treaba prea bine, întrucât criticul îl trimite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Pell/Mell. Are aceeași podea în carouri negre și roz, și un baldachin cu dungi asortate deasupra ușii, și o groază de oameni eleganți vin să investească în artă, dar e o altfel de galerie, una născocită. Plină cu oameni eleganți inventați. După aia, cariera lui Terry se complică. S-ar putea spune că-și face treaba prea bine, întrucât criticul îl trimite să ucidă un artist conceptual din Germania. Un artist de performance din San Francisco. Un sculptor kinetic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ochilor chipul frumos al bărbatului din poza pe care i-o arătase bunica. "Ăsta e tatăl tău", îi spusese și Luana se înroșise de mândrie. Nu văzuse nimic mai atrăgător. Avea ochii mari și negri ca ai ei, trupul zvelt, elegant în hainele impecabile. Realiză, pentru prima oară, cât de mult îi lipsea prezența acestui părinte. Descoperirea unei astfel de neîmpliniri îi aduse un gol în suflet pe care nu avea să și-l mai umple vreodată. Cu ochii umezi, împinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]