1,904 matches
-
ca Andrei Mureșanu, Timotei Cipariu, Vasile Papp, Paul Vasici, Aron Densusianu ș.a., este, în mare parte, opera foilor lui Barițiu. Revista punea bazele tradiției literaturii patriotice din Transilvania, instituind și consolidând genuri și direcții literare noi. Prin ea, oda, fabula, elegia și alte specii clasice sunt adaptate cerințelor noului val romantic care își făcea apariția, cu tot mai multă insistență, în arena vieții literare. Pe lângă traducerile numeroase din Lamartine și Schiller se adaugă traduceri din V. Hugo, Goethe, Lessing, Heine, Pușkin
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
căria rodnicie de frumuseți vor fi scoase cele mai multe exemple despre înalt și frumos care se află cu îmbilșugare și poate ca nicăiri cu atîta întraripare ca în Psalmii lui David cei cîntați pe vîrful și în poalele Libanului și în elegiile plîngeroase ale lui Ieremia cele suspinate pe punturile Iordanului. Limba bisericii el o va avea drept temei spre a forma alcătuirea școlarilor săi în deprinderile ce vor face dîndu-le drept model urzeala limbei scripturei întocmite cu atîta înțelepciune de părinții
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
777 de unde și izul de fum de tămâie emanat în preajma cuiva cuprins de meditație 778 Liviu Pendefunda, Vrăjitorii Marelui Vid, Magicians of the Emptiness, Moonfall press, 1996. 779 Nicolae Iorga, Nocturnă, Vălenii de munte, 1939. 780 Nichita Stănescu, A treia elegie, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 781 Noul Testament, Ioan 14:6. 782 Mihail Eminescu, La steaoa, Poesii, 1895. 783 Al. Philippide, "Peste câte mii de ani", în Visuri în vuietul vremii, Editura pentru literatură, București, 1969. 784 Liviu Pendefunda, Nemărginire, Vrăjitorii Marelui
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pendefunda, Al treilea clopot, Timpul, Iași, 2009. 876 Liviu Pendefunda, Prin clopot, Falii 8, în curs de apariție. 877 Nichita Stănescu 878 Mihail Crama, Amurg, Împărăția de seară, Editura Cartea Românească, București, 1979. 879 George Bacovia, Pulvis 880 Nichita Stănescu, Elegia a opta, hiperboreeana, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 881 Mihai Ursachi, Cununa de paie, Arca, Editura Junimea, Iași, 1979. 882 Ion Barbu, Joc Secund, Cultura națională, 1930. 883 Vechiul Testament, Ieremia 30.5 884 Tudor Arghezi, Alba, Opere, vol I, Univers enciclopedic
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Symboles et allégories, Editions Hazan, Paris 2004. 890 Liviu Pendefunda, Falii 8, în curs de apariție. 891 Nichita Stănescu, Vedere în acțiune, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 892 William Blake, Cărțile profetice, Institutul European, Iași, 1998. 893 Nichita Stănescu, A treia elegie, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 894 Sylvia Plath 895 Nichita Stănescu, Poem, Necuvintele, Jurnalul național, 2009. 896 Paolo Coehlo 897 Nu trebuie să confundăm muzica în sensul uzual al cuvântului, ci să ne imaginăm vibrația undelor spațiale, emisii luminoase, sonore, ultrasau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
literatură, București, 1966. 1272 Herve Masson, Dictionnaire Initiatique et Esoterique, Ed. Trajectoire, Paris, 2003. 1273 Epopeea lui Ghilgameș, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. 1274 Homer, Iliada și Odiseea 1275 Randall Jarell, Casa din pădure 1276 Valeriu Matei, Prietenilor mei, Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1277 George Topîrceanu, Ploaia, Editura Curtea veche, București, 2010. 1278 Valeriu Matei, "Ploi în Aprilie", în Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1279 T.S.Eliot, Tărâmul pustiit 1280 Edgar Allan Poe, Corbul 1281
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1966. 1274 Homer, Iliada și Odiseea 1275 Randall Jarell, Casa din pădure 1276 Valeriu Matei, Prietenilor mei, Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1277 George Topîrceanu, Ploaia, Editura Curtea veche, București, 2010. 1278 Valeriu Matei, "Ploi în Aprilie", în Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1279 T.S.Eliot, Tărâmul pustiit 1280 Edgar Allan Poe, Corbul 1281 Rene Guy Cadou, 1920-1951, Cine intră din întâmplare. 1282 Sylvia Plath, Fantoma își ia rămas bun. 1283 George Coșbuc, Postume, Cântece de vitejie
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1308 două din cele șapte chakre 1309 Jean Metellus, Cocotierul 1310 Max Jacob, 1870-1944, Taina cerească. 1311 Louis Aragon, 1897-1982, Inscripție 1312 Pierre-Jean Jouve, 1887-1976, Omul de ruga 1313 Paul Valery, 1871-1945, Vâslașul. 1314 Valeriu Matei, Despre manuscrise și cărți, Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, 2010. 1315 Liviu Pendefunda, Rondelul aflării muntelui de aer, Mișcarea cerească, Contact int'l 1993. 1316 Henri Michaux, 1899-1986, Spre faptă, vin 1317 Robert Desnos, 1900-1945, Atât de mult te-am visat... 1318 Oscar-Venceslas de LubiczMilosz
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
origini în secolul al XVIII-lea; hermetismul reînvie știința ocultă a scrierilor lui Hermes Trismegistus începând cu secolul al XVI-lea. 1320 George Coșbuc, "Postume", Cântece de vitejie, Editura pentru literatură, București, 1966. 1321 Valeriu Matei, "Zi de Crăciun", în Elegiile fiului risipitor, Princeps Edit, Iași, 2010. 1322 Hermes Trismegistos. 1323 Liviu Pendefunda, Poema visului Falii 1, 1984. 1324 Epopeea lui Ghilgameș, Editura pentru Literatură Universală, București, 1966. 1325 George Bacovia, Psalm, Plumb, Editura Litera, 2009. 1326 Florin Mugur, "Casa neterminată
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas. Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dai, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan. A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo - adott - szoveg alapjan. MATEMATICĂ INTRODUCERE
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
P.O.Hviezdoslav). 8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka); Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky - zmatk; (J.G.Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marină (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Răzuș). POJMY Z LITERARNEJ TEORIE Literarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema. Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen. Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava. Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metaforă, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog. Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb). SLOHOVE CVICENIA Reprodukcia obsahu
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificația titlului operei; organizări specifice genului epic: povestirea, schița, nuvelă, românul, poemul eroic, epopeea); - identificarea secvențelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structură, motive; organizări specifice genului liric: pastelul, elegia, meditația, oda, glosa, satiră, sonetul, rondelul); - identificarea și relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, /limbajul, convenția spectacolului; organizări specifice genului dramatic: tragedia, comedia, dramă); - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
fi avută în vedere folosirea funcțională a următoarelor concepte operaționale: autor, alegorie, aliterație, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparație, compoziție, conflict, corespondențe (cu referire la simbolism), curent literar, descriere deznodământ, dialog, dramă (cu referire la specia literară), elegie, enumerație, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozițiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistică, interogație retorica, intrigă, inversiune, invocație meditație, metaforă, modernism, narațiune, narator, nuvelă, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Tragedia, Sararany, Rokonok, Barbarok) - Az impresszionizmus - Toth Arpad es Juhasz Gyula impresszionista koltoi vilaga (Koruti hajnal, Milyen volt) - A koltoi felelossegtudat Babits Mihaly Jonas konyve cimu muveben - Lelekelemzes Kosztolanyi Dezso Edes Anna cimu muveben - Targyiassag es intellektualizmus Jozsef Attila kolteszeteben (Elegia, A Dunanal, Levegot, Ringato) - A transzilvanizmus. Az Erdelyi Helikon. - A helytallas motivumai a Helikon lirikusainal (Aprily Lajos: Teton, Az irisorai szarvas; Tompa Laszlo: Lofurosztes). Dsida Jeno koltoi vilaga (Nagycsutortok) - Hagyomany es korszeruseg Kanyadi Sandor lirajaban (Fatol faig) - Letertelmezes Szilagyi Domokos
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
plină la-nchinat La scumpa apăsare Răspunde cu un cântec Ca de visare trează, Când grijile au stat. Schimbă tocmeala vremii Din smalț și adieri Și de atunci, pe-acolo, E toamna vinovată Că este mai frumoasă Cum nu e nicăieri. Elegie Aracii-și spun povestea în surdină Vierul s-a țicnit din rock și pop. La cramă-i bal cu stripteuse de rugină. Se bea Cotnar cu pepsy și sirop. Nu mai surâd capsulele de ceară N-auzi cântând vechimea-n
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
corpului cu mâna atingând o porțiune de piele lângă splină poate fi interpretarea unui doctor sau o stare pe care o descrie în explicația pe care o dă acelui tablou: „Degetul meu indică spre locul unde mă doare”. În tabloul Elegie pentru Hristos portretele personajelor biblice sunt conturate realist, dar este surprinsă și o scenă pe care acestea o inserează prin exorcizarea urâtului. Mai îndurerată decât Maria, văitându se, femeia dintre Madonna și bărbatul care o ajută în a-l coborî
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lui Holban o încărcătură puternică de snobism, fiind unul din motivele principale ale ascendentului pe care eroul masculin îl are asupra tuturor eroinelor sale. Nicolae Manolescu observa în Lecturi infidele că „ muzica aceasta a patefonului înlocuiește susurul izvoarelor din celebrele elegii eminesciene pe tema morții.”<footnote Nicolae Manolescu, op. cit., p. 35 footnote>, iar o asemea observație poate fi pusă pe seama avansului tehnic. Nuvela Halucinații nu ar fi decât o variantă reciclată a elegiei. „Când nu <<literaturizează>>, eroul apelează la muzică (marea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aceasta a patefonului înlocuiește susurul izvoarelor din celebrele elegii eminesciene pe tema morții.”<footnote Nicolae Manolescu, op. cit., p. 35 footnote>, iar o asemea observație poate fi pusă pe seama avansului tehnic. Nuvela Halucinații nu ar fi decât o variantă reciclată a elegiei. „Când nu <<literaturizează>>, eroul apelează la muzică (marea pasiune a lui Holban) care, dacă uneori reprezintă o consolare, un <<paradis artificial>> facilitând evadarea din cotidian, alteori nu face decât să accentueze dezechilibrul interior, sau se grefează pe niște situații-limită, constituindu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
vedere al muzicalității scriiturii și al varietății temelor care vor fi permanent reluate, romanul acesta ascunde o mică bijuterie muzicală. Paroxismul delirului pe motive muzicale e atins atunci când în nuvela Halucinații eroul își imaginează înmormântarea, într-o variantă modernă a elegiei emisciene”, după observația lui Nicolae Manolescu <footnote Nicolae Manolescu, op. cit., p. 165 footnote>; măreției spectacolului nocturn de „sunet și lumină” îi corespunde o prețiozitate stilistică de factură simbolistă, rar întâlnită în proza lui Holban: „La căpătâiul mormântului meu să se
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Basarabiei” răpite. Îl anima „Întăritor” și chema la resurecție”. Ca un „profet” ori ca un Înțelept al cetății, el clama Încrezător: „Înjugă speranța/ Pe carul durerii tale; Pășește vâltoarea/Și mergi Înainte”. (Petardăă. Câte o Scrisoare de la Nistru, câte o Elegie, câte un Psalm Încredințează că „toată Basarabia i-un țintirim”; În replică se conturează limbajul retoric, grandilocvent, „Voi cuprinde În pieptu-mi și țări și Pământul”. O chemare de dincolo sună În modul unui Goga „Mă chiamă pământul,/Mă chiamă și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
literare", "Ateneu", "Orizont", "Cronica", "Luceafărul" etc. Cărți publicate: Planete, Iași, 1974; Augusta lumină, București, 1976; Despre voință, București, 1977; Elementul "lume", București, 1978; La Răspântii, Iași, 1979; Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea), București, 1980; Arșița, Iași, 1981; Declinul elegiei, București, 1983; Scrisori, București, 1988; O anume fericire, Iași, 1989; Uite viața, nu e viața! Poezii de lume, Iași, 1992; Zodiacul în doi peri, Iași, 1995; Lume, lume și iar lume!, București, 1997; Legământ de eternă neuitare (în colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pe Apollo, uneori pe Dionysos. În unele mituri, Charites se asociau cu Muzele, cele nouă fiice ale lui Zeus și ale zeiței memoriei, Mnemosyne: Clio (istoria), Euterpe (poezia lirică), Thalia (comedia), Melpomene (tragedia), Terpsihore (cântecul și dansul), Erato (poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
remarcat Simone de Beauvoir în lucrarea Al doilea sex. Exemplificăm câteva celebrități feminine antice grecești, repere pentru acest statut social, și revenim asupra lor în capitolul următor. Despre Sapho (sec. VII-VI î.H.), autoarea unor ode, imnuri, cântece nupțiale, elegii, recunoscute ca valoare, se spune că patrona o comunitate feminină în care erau primite tinere ce se afirmau apoi ca poetese, dansatoare, muziciene. Și maestrele și ucenicele erau invitate la banchete, serbări, diferite ceremonii pentru a anima atmosfera. Despre Aspasia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au pus la îndoială existența ca poetă, acceptând-o doar ca și curtezană. Publicarea volumului Opere, al Louisei Labé în 1555, de către editorul ce tipărise pe poetul renascentist Petrarca, a avut răsunet. Au fost apreciate sonetele ei în stil Petrarca, elegiile, alegoria Debat de Folie d'Amour a fost comparată cu Elogiul prostiei al lui Erasmus. Lucrările ei au fost traduse în germană de poetul Rainer Maria Rilke, în engleză, de Robert Greene. În limba română, prin traducerile Veronicăi Porumbacu și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și ale Paulei Romanescu, sonetele ei au intrat în conștiința artistică a românilor prin sinceritatea cu care autoarea își transmite variatele trăiri ale iubirii, de la nașterea pasiunii la împlinirea ei deplină și apoi la prăbușirea ei. Și astăzi sonetele și elegiile ei sunt considerate modele ale acestor genuri literare. Pentru frumusețea și expresivitatea versurilor, pentru calitatea traducerii de către Veronica Porumbacu, reproducem două sonete. Trăiesc și mor; mă mistui și mă-nec. În foc arzând, sunt totuși cum e gheața. Ușoară mult
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]