13,637 matches
-
șantierul James Bay din nordul Quebecului și ședințele de partid din România comunistă este edificatoare. Întâlnirea din 31 august a fost la un...Înalt nivel pentru că s-a desfășurat la etajul superior al Bibliotecii Atwater, pentru că invitații au fost de ELITĂ și pentru că domnul Victorov a dominat Întreaga asistență cu personalitatea sa de TALIE , dar și cu Înălțimea fizică de 1.96 metri . Dacă cuvântul TALIE reprezintă În anagramă ELITA, domnul Herman Victorov a impresionat și prin eleganța sa - costum alb
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
la etajul superior al Bibliotecii Atwater, pentru că invitații au fost de ELITĂ și pentru că domnul Victorov a dominat Întreaga asistență cu personalitatea sa de TALIE , dar și cu Înălțimea fizică de 1.96 metri . Dacă cuvântul TALIE reprezintă În anagramă ELITA, domnul Herman Victorov a impresionat și prin eleganța sa - costum alb spre ivoire, cămașă de culoarea liliacului, pantofi tip antilopă, șosete de culoarea costumului și o tunsoare lejeră a părului său alb și ușor ondulat. Această prezentare are o legătură
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
pentru început că între opera de filolog și lingvist a lui Petru Creția, pe de o parte, și cea de filozof, pe de altă parte, nu există un perete etanș. Cei care au avut privilegiul de a urma cursurile de elită ținute de Petru Creția la Universitatea din București au putut remarca ,,partea de delir metafizic" a acestor cursuri, discursul lui Creția asupra formelor limbii eline devenind o ,,incursiune fascinantă în marile ipostaze ale ființei" (Gabriel Liiceanu), o introducere în ontologie
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
spirite, situate sub emblema școlii ardelene de peste veacuri. Ce altă definire mai bună pentru Ion Pop decît aceea formulată de el însuși cu referire la I.D. Sârbu: "un spirit format la școala riguroasă, prin excelență ardeleană, a unor spirite de elită, ca într-o benefică, exemplară prelungire a celeilalte, "clasice", Școlii ardelene. Este școala exigenței etice, a conștiinței lucrului bine gîndit și bine făcut, a unui atașament plin de fervoare dar și supravegheat de rațiune". De altfel, în toată secvența ulterioară
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
lenea și refuzul "intrării în cîmpul muncii". Grotescul și caricaturalul sînt singurele note care domină acest tablou de final de lume bîntuit de "umbre deșarte". Umbre pe care le vom regreta după nu prea mulți ani, cînd vom avea nostalgia elitelor în vremea mitocăniei generalizate. Dar pentru că o carte ca aceasta nu ar fi apărut fără un final pilduitor, partea a XXIV-a, adică ultima, vorbește de o schimbare și se numește, nu întîmplător, Tinerețea lui Pius Dabija. Ea ne arată
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
complete, deși s-au scurs peste 40 de ani de la trecerea sa în lumea umbrelor. Cultura română crede prea mult în "calmul valorilor". Imaginea cu care a circulat Mircea Florian în perioada interbelică este una neadecvată valorii personalității sale. Viața elitei intelectuale interbelice este marcată, cum se știe, de discipolii lui Nae Ionescu, studenți anti-maiorescieni. Or, Mircea Florian este un maiorescian de a doua generație, ca fost student al lui C.Rădulescu-Motru și P.P. Negulescu. Ținea, la rându-i, în calitate de conferențiar
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
răspunderii enorme care le apasă umerii, asemenea unui Titu Maiorescu, Take Ionescu, Spiru Haret, autorul unei reforme în adevăratul sens al cuvântului, I.G. Duca, Simion Mehedinți, P.P. Negulescu, Ion Petrovici etc. în tot acest răstimp România și-a dat o elită în toate domeniile care asigura mersul ascendent și prestigiul crescând al țării. Semn al spiritului adânc democratic care stăpânea în societate, elita intelectuală și politică se recruta din toate păturile sociale. Excepții de la regulile stabilite în promovarea academică și universitară
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
I.G. Duca, Simion Mehedinți, P.P. Negulescu, Ion Petrovici etc. în tot acest răstimp România și-a dat o elită în toate domeniile care asigura mersul ascendent și prestigiul crescând al țării. Semn al spiritului adânc democratic care stăpânea în societate, elita intelectuală și politică se recruta din toate păturile sociale. Excepții de la regulile stabilite în promovarea academică și universitară erau o raritate: Gheorghe Brătianu cu toate importantele contribuții în domeniul istoriei, cu toată aprecierea de care se bucura în țară și
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
comparăm toate astea cu mentalitatea inoculată de comuniști, apoi nu putem decât visa ,la zilele de-aur" ale școlilor române. Revenind la prezent, selecționarea și promovarea cadrelor din învățământ, mai cu seamă în cel universitar, căci de el depinde formarea elitelor, este un domeniu căruia se cuvine să-i acordăm o atenție specială. Prea lungă vreme nota dominantă a fost antiselecția, spre a ne mai putea permite să ne jucăm. Sistemul trebuie regândit. Azi titlurile academice se acordă de prea multe
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
progressive en ingénieur social a été un élément clé pour brouiller la définition du métier de sociologue"37. Daniel Șandru oferă o interpretare mai nuanțată sistemului de gândire și acțiune gustian arătând că pentru Gusti "deținătorii adevărului științific formează o elită al carei rol este acela de a pune știință în serviciul națiunii, în virtutea unei credințe de sorginte iluminista"38. La rândul sau Vintilă Mihăilescu amendă într-o dezbatere afirmația lui Rose-Marie Lagrave că opera și acțiunile lui Gusti au fost
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mult mai populară în epoca. Note 1 Istoricul Adrian Cioroianu la dezbaterea pe marginea lansării articolului sau "Un nedreptățit: regele Carol al II-lea al României" în luna februarie 2011, în revistă Istorie și civilizație. 2 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 53, p. 116, p. 181. 3 Rose-Marie Lagrave, "Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de Dimitrie Gusti", Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011, p. 13
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. 9 Petre Andrei, Fascism, Editura Institutul European, Iași, 2013. 10 Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 233-234. 12 Dimitrie Gusti, Andrei Bârseanu și naționalismul, Discurs rostit în ședința solemnă la 9 iunie 1924 sub președinția de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dimitrie Gusti, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", 1934-1938 (1938), p. XXIII, p. XXXI. 15 Antonio Momoc, op. cît., 2012, p. 40, p. 138, p. 144, p. 360. 16 Zoltán Rostás, op. cît., 2014. 17 Ibidem. 18 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 100, p. 106. 19 Primul studiu publicat bazat pe Arhiva de Istorie Orală Rostás Zoltán (AIORZ) a fost volumul Monografia că utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl (1985-1987), Editura
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
faptă românească, ăn I, nr. 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, ianuarie-martie, 1935. BERNEA, Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Ernest, "Cartea unui început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1937. BOIA, Lucian, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial, Editura Humanitas, București, 2009. BOIA, Lucian, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și 1950, Editura Humanitas, București, 2011. BUTOI, Ionuț, Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc, Editura Eikon, Cluj, 2015. CHIOVEANU, Mihai, Fetele fascismului. Politică, ideologie și scrisul istoric în secolul XX, Editura Universității din București, 2005
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ani și care constă în revizitarea istoriei noastre politice recente: Statul Național Legionar, regimul politic din timpul lui Ion Antonescu, regimul partidului-stat al partidului comunist. Despre felul în care instituții publice sau private, actori politici sau civici se identifică cu elită politică sau intelectuală din România a anilor 40 ai secolului trecut s-a scris mult. Fără a fi exhaustiv îi amintesc aici, într-o ordine aleatorie, pe Ruxandra Cesereanu (2007), Michael Shafir (2002, 2014), William Totok (2005), Gabriel Andreescu (2015
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
puțin trei tipuri de discurs al memoriei circumscrise între negare și recunoaștere a Holocaustului din România prin asumarea responsabilității: 1. memorizarea victimelor, 2. memoria necritica a Mișcării Legionare cu două subcategorii, eroizarea liderilor politici și a militanților și cea a elitei culturale extremiste și 3. minimalizarea memoriei victimelor prin "etnicizarea" memoriei Holocaustului. Prima categorie este ușor recognoscibila de către majoritate. Am în vedere dezvoltările în spațiul public a manifestărilor inaugurate odată cu gestul politic simbolic al statului român de asumare a responsabilității Holocaustului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
neliniște" în construcția unei memorii publice care în România a lipsit mai bine de patru decenii. Am ales trei vectori care stimulează astfel de reacții și care fac din spațiul public un loc al memoriei disputate. 1. Intervenția partizană a elitei intelectuale. Elită culturală, cea academică sau cu vizibilitate media s-a poziționat în favoarea promovării, fără bariere, a tot ce este sau consideră că este valoare spiritual națională. Pentru cine a urmărit în ultimele șase luni media sau unele dezbateri din
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
construcția unei memorii publice care în România a lipsit mai bine de patru decenii. Am ales trei vectori care stimulează astfel de reacții și care fac din spațiul public un loc al memoriei disputate. 1. Intervenția partizană a elitei intelectuale. Elită culturală, cea academică sau cu vizibilitate media s-a poziționat în favoarea promovării, fără bariere, a tot ce este sau consideră că este valoare spiritual națională. Pentru cine a urmărit în ultimele șase luni media sau unele dezbateri din reviste culturale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
uită" că Vintilă Horia este condamnat pentru crime de război. În fapt, el nu recunoaște instituțiile care după război au judecat criminali de război. Această ambiguitate memorialistica, cu avantajarea valorii naționale în dauna valorii umaniste, promovată prin discursul public al elitei intelectuale cu influență, nu face decât să rostogolească bulgarele de zăpadă al memoriei publice ce actualizează extremismul de dreapta interbelic. Mesajele s-au preluat și amplificat prin media. 2. Organizații nonguvernamentale care au ca strategie actualizarea ideologiei Mișcării Legionare, a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1944. Când aceste caracteristici se cumulează și se potențează la o singură persoană, sunt șanse că atitudinea să fie una vocală, manifestă, să regăsim o comunicare agresivă. În aceste condiții, preluarea de către mass-media a mesajului ambiguu sau negator al unei elite intelectuale cu priză la public nu face decât să reconfere legitimitate și încredere mesajelor extremiste ale unor actori sociali altfel minoritari. Încă o dată șansele pentru o memorie decentă a Holocaustului se diminuează. Note * Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de-a lungul timpului modificate ca urmare a acțiunii grupurilor. Justificarea alegerii interviurilor de cercetare în lipsă datelor a fost dată și de faptul că am urmărit descrierea unui proces și mai puțin identificarea unor percepții sau atitudini. Desigur, intervievarea elitelor, ca instrument specific de cercetare în știință politică, nu a fost singurul mod prin care am incercat sa rezolv puzzle-ul interacțiunii grupurilor de interese cu decidenții politici din forul legislativ. O parte din informații au fost verificate sau completate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de discurs. Violență simbolică nu este terenul forței fizice ci, mai degrabă, al ideilor de forță; cu alte cuvinte, al asocierilor lingvistice cu încărcătură simbolică, sau al asocierilor între discurs și ritualuri sociale. Unul dintre acestea este campania electorală. Pentru că elită politică să seducă, să impună reprezentările sociale de care aminteam mai sus, trebuie întrunita și condiția receptorului mesajului simbolic. Elisabeth Noelle-Neumann, în lucrarea ei intitulată Spirală tăcerii. Opinia publică - învelișul nostru social, aduce în discuție fenomenul intitulat "spirală a tăcerii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
se adaugă și posibilitatea de a se perfecționă și accesul la tehnologie. Note 1 Această lucrare a fost sprijinită financiar în cadrul proiectului POSDRU/187/ 1.5/S/155397 cu titlul "Prin burse doctorale spre o nouă generație de cercetători de elită", cofinanțat din Fondul Social European prin intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. 2 Vasile Miftode, Elemente de sociologie rurală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1984, p. 154. 3 IOM România, Național Migration and Development Policy în România, IOM Bucharest
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru vreuna din orientările artistice ale ultimelor două decenii". Totuși, tonul pesimist al textului de sală este frapant infirmat de calitatea spectaculoasă a unora dintre exponatele scoase la lumină. "Depozitații" oferă o probă peremptorie că guvernarea comunistă nu a desfigurat elita intelectuală de vreme ce, iată, pictura și scuptura anilor '70-'90 dau chip vizibil României profunde, expun fizionomia unei culturi care a reușit să se regândească și să se regăsească în "tihna" forțată a enclavizării comuniste. Protestul plasticii contra frontierelor arbitrar închise
Școala din depozit by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/11146_a_12471]