3,858 matches
-
fascinați de posibila evoluției a recordurilor și de prognoza performanțelor limită. Viitorul sportivilor întotdeauna l-a interesat pe antrenor. Pentru a atinge obiectivele propuse a fost nevoie permanent de calcule bine direcționate, într-un fel sau altul presupuneri bazate, prognozare. Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România, Volumul IV, explică prognoza sportivă ca previziune, anticiparea desfășurării sau a evoluției fenomenului sportiv în ansamblul său, în ceea ce privește dinamica tendințelor de dezvoltare, de răspândire a unui sport și de prefigurare a traiectoriei rezultatelor, a
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
brainstorming, având în componență cam 5-7 membri conduși de un lider. Liderul conduce ședința și emite propriile idei în momentul în care ceilalți membri nu o fac. Unele grupuri recomandă aducerea la ședință a unui expert care să reprezinte o „enciclopedie”, sursa de informații, cenzorul, această persoană fiind numită și avocatul diavolului. 3. Metoda Philips 66 Metoda dă posibilitatea unui număr cât mai mare de persoane, cu concepții diferite asupra modului de soluționare a unei probleme, să participe la dezbateri, la
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
mare, Haig, la Liceul „Spiru Haret” din București. Dându-și bacalaureatul în 1929, se înscrie la Facultatea de Drept. Și-a luat licența în octombrie 1933, iar după absolvire, fire nepractică, a avut îndeletniciri modeste - secretar de avocat, redactor la „Enciclopedia română”, referent la Oficiul de Studii al Ministerului de Finanțe. Luat de val, privește cu simpatie mișcarea legionară, fără să se implice, el fiind un adept al lui Gandhi. Vor veni, odată cu războiul, ani grei pentru A.: dispariția pe front
ACTERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
Turkey”, Violence Against Women, nr. 7, pp. 821-825. Bui, H.N.; Morash, M., 1999, „Domestic Violence in the Vietnamese Immigrant Community: An Exploratory Study”, Violence Against Women, nr. 5, pp. 769-795. Chelcea, S., 2003, „Agresivitate”, în Chelcea, S.; Iluț, P. (ed.), Enciclopedie de psihologie, Editura Economică, București, pp. 25-26. Edleson, J.; Eisikovits, Z.; Guttman, E., 1985, „Men who batter women”, Journal of Family Issues, nr. 6, pp. 229-247. Fishel, A.H.; Rynerson, B.C., 1998, „Domestic Violence and Family Interdependence”, Aggression and Violent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și a universităților românești [subl. n.], istoria radiodifuziunii, dicționarul baroului românesc, istoria institutelor de cercetare, a uniunilor de creație, o istorie serioasă a ziaristicii, dicționare de istorici, geografi, actori, regizori, muzicieni, o colecție editorială cu toate cărțile dedicate Bucureștilor, o enciclopedie a teatrului..., mă rog, fiecare e liber să adauge alte și alte exemple. CITAT RETRAS!!! Sub influența limbii engleze, termenul eseu tinde să-l Înlocuiască pe mult prea demodatul compunere. La școală, elevii nu mai scriu compuneri, ci... eseuri! Mai
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lipsește autorul de pe coperta unei lucrări, iar În locul acestuia apare o instituție, se trece instituția respectivă, iar „intrarea” se face În ordinea alfabetică a primului cuvânt din numele instituției - În cazul de față, Academia: Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Enciclopedia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 2001. 2. În cazul În care lucrarea nu are pe copertă numele vreunei instituții, „intrarea” se face după primul cuvânt al titlului - În cazul de față, Aspecte -, fără a se mai folosi cele trei asteriscuri
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mai multe mișcări reflexe decât rândul scurt. Citirea unui text cu rânduri prea scurte este Însă de asemenea dificilă, deoarece ritmul citirii, În acest caz, este Întrerupt prea des (***, Tehnoredactarea..., p. 16). De aceea, lucrările În format mai mare (dicționare, enciclopedii etc.) se tipăresc pe coloane, la fel ca și ziarele. Dar acest mod de aranjare În pagină atrage după sine alte aspecte de tehnoredactare, despre care vom vorbi ceva mai Încolo. 4. Alegerea corpului de literă În limbajul tipografilor, prin
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
servicii avansate de telecomunicații prin satelit sau cablu, cu faimoasele „autostrăzi informaționale”. În același timp, multimedia a devenit o adevărată industrie. Producția de documente multimedia este economică. Un CD-ROM este un suport cu mult mai ieftin pentru a conține o enciclopedie, decât kilograme de hârtie imprimată. În numeroase domenii, multimedia este deosebit de eficace. De exemplu, prezentarea unei întreprinderi este mult mai atrăgătoare dacă îi integrăm comentarii sonore sau secvențe video, care prezintă un aspect particular, legat de acea întreprindere. În plus
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
depozit de date sunt necesare următoarele categorii de instrumente: instrumente pentru modelarea datelor, ce permit persoanelor implicate în realizarea depozitelor de date să determine conținutul fiecărei date, semnificația acesteia, care sunt celelalte date cu care interacționează și cine o utilizează; enciclopedie a metadatelor (metadate = date despre date), ce păstrează informații relevante despre fiecare dată a depozitului: ce reprezintă, tipul ei, ce înseamnă, unde se găsește, cum poate fi accesată, formatul său etc.; baza de date-nucleu, care constituie „inima” depozitului; instrumente pentru
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
TBR, 1973, 24; Alexandre Cioranescu, Victor Buescu (1911-1971), în Victor Buescu, Problèmes de critique et d’histoire textuelle, Hildesheim-New York, 1973; Al. Niculescu, Un dicționar român-portughez, RL, 1978, 16; Dicț. scriit. rom., I, 398-400; Popa, Ist. lit., I, 639-640; Manolescu, Enciclopedia, 104-106; Bibliografia do prof. Victor Buescu, f. l., f. a. V.D.
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
1953, Preistoria unui motiv folcloric românesc, 1954), Alexandru Busuioceanu (Caietele spaniole. Pictorul Pătrașcu, 1953), N. I. Herescu (Apărarea limbii române, 1953, Nicolae Iorga, vizionarul, 1955, Cronica latină, 1957), D. C. Amzăr („Elegia română”, o poezie necunoscută de la 1840, 1953, Românii în enciclopediile străine, 1953, Sfântul Petru în tradițiile poporului român, 1954) ș.a. Este vizibil că, în această perioadă, textele publicate nu aveau o legătură directă cu activitatea Bibliotecii, directorul acesteia, Virgil Mihăilescu, urmărind doar cunoașterea instituției în rândurile exilului românesc. O rubrică
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
românesc, LCF, 1979, 36; Lucia Berdan, Octavian Buhociu, „Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească”, ALIL, t.XXVII, 1979-1980; Virgil Cândea, Un studiu despre folclorul românesc, TBR, 1980, 173; Nicolae Bot, Folclor românesc în perspectivă mitologică, ST, 1980, 12; Manolescu, Enciclopedia, 107. I.D.
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
În octombrie 1927, își lua licența în drept la Universitatea din București, iar în iunie 1929 și pe aceea în filologie clasică. În același timp, absolvise și Institutul de Educație Fizică. Din 1934, este cooptat în comitetul de redacție al Enciclopediei României, sub îngrijirea lui apărând al treilea și al patrulea volum. În 1940, ocupa postul de director al Artelor în Ministerul Educației Naționale. B. debutează în anul 1923, la revista „Ramuri fragede”, a elevilor de la „Sf. Sava”, cu o traducere
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Este fiul Marinei (n. Popov) și al lui Dorofei Burac, țărani. A făcut studii la Institutul de Medicină din Chișinău (1958-1964) și a urmat cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1975-1977). A fost redactor la Enciclopedia Moldovenească și la revista „Columna”, secretar al Filialei Moldova a organizației mondiale a scriitorilor (PEN-Club). În volumele Ispita înfloririi (1970) și Culegători în amurg (1976), B. cultivă o specie de ruralism naturalist, înrudit cu al lui Ilarie Voronca și intrat
BURAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285950_a_287279]
-
, publicație apărută la București între 1899 și 1916, apoi între 1920 și 1926. Inițial, purta subtitlul „Mică enciclopedie populară a vieții practice”, iar în 1904 are subtitlul „Literatură. Știință. Artă. Morală. Economie”. Calendarul, bogat ilustrat, are drept scop „a întări în popor conștiința națională, a cultiva sentimentele morale” și „a înmulți cunoștințele utile”. În afară de partea calendaristică, cuprinde versuri
CALENDARUL „MINERVEI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
București, 1998, 67-75; Alexandru Balaci, Un spirit emblematic, JL, 1999, 3-4; Ion Pop, Poezia lui Alexandru Busuioceanu, RL, 1999, 13-14; Dicț. analitic, II, 92-94; Popa, Ist. lit., I, 633-636; Cornelia Ștefănescu, „Singurătatea mea populată de cărți”, RL, 2002, 37; Manolescu, Enciclopedia, 111-115. N.Fl.
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
să studiez regia, adică să fac filme. Mike se descrie ca fiind un copil cu foarte multă imaginație și, spunând acest lucru, are tendința de a exagera, apoi, reflectând asupra acestei tendințe, se corectează. Când povestește cum a câștigat o enciclopedie la un concurs școlar, câteva clipe mai târziu adaugă: „Apropo, nu am câștigat chiar o enciclopedie, era o carte mai mică, pur și simplu așa mă exprim eu”. Povestea vieții lui, ca o intrigă de film, este prezentată ca o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
multă imaginație și, spunând acest lucru, are tendința de a exagera, apoi, reflectând asupra acestei tendințe, se corectează. Când povestește cum a câștigat o enciclopedie la un concurs școlar, câteva clipe mai târziu adaugă: „Apropo, nu am câștigat chiar o enciclopedie, era o carte mai mică, pur și simplu așa mă exprim eu”. Povestea vieții lui, ca o intrigă de film, este prezentată ca o altă producție imaginară. În construirea poveștilor lor, rezultatul dedicării totale unei singure valori - religia pentru Ian
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
politic. Sunt acestea și câteva dintre motivele pentru care oameni instruiți din Răsărit, unii distingându-se prin deosebite însușiri intelectuale - fanarioții, „intermediari” ai integrării europene a Sud-Estului -, vor mijloci accesul la rousseauism și voltairianism, la cărțile lui Montesquieu sau la Enciclopedia lui Diderot. August Ludwig Schlözer, Johann Gottfried Herder, frații Schlegel sau frații Grimm pun și ei în aplicare serioase cercetări istorice, lingvistice, folclorice, relevă apusenilor cunoștințe remarcabile, total necunoscute până atunci, despre viața materială și spirituală a Răsăritului. Ei sunt
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
viitor foarte complex, greu de stăpânit și organizat. E însă un patrimoniu politic de care nu putem să nu ținem seama când căutăm să ne înțelegem pe noi înșine în contemporaneitate. Un patrimoniu ale cărui origini ideologice se regăsesc în Enciclopedia lui Diderot, operă care a influențat profund mediile magistraților, funcționarilor, notabililor locali, adică acea categorie de oameni ce a condus Revoluția. Reapariția enciclopediștilor în sânul inteligenței oficiale indică un spirit de continuitate între 1780 și 1800. E tocmai ceea ce se
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
canonic, mitologie, medicină, etică, geografie, economie, istorie, muzică, astronomie, artă militară, oratorie, teologie. Sunt aici multe dintre lucrările celebre editate în perioada cuprinsă între Renaștere și Iluminism, însă în principal capodoperele tipografice ale celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice, militare, culturale, cum este, de pildă, valorosul exemplar din opera lui Eugeniu de Savoia, de fapt o copie-manuscris realizată de un scrib vienez al cancelariei imperiale și care reflectă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a treia carte nu mai corespunde după descoperirile senzaționale din veacul al XVI-lea. Din păcate, singura carte de lungă durată cuprinsă în Rudimenta cosmographica, cea de-a patra, nu se află la Batthyăneum. „Ea a constituit un fel de enciclopedie a datelor de științele naturii din vremea sa. Cunoștințele multilaterale aflate în ea - corespunzând cel mai bine destinației didactice a cărții - erau prezentate în formă versificată. De aceea, cartea a patra a fost adeseori reeditată, și anume pentru ultima dată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
franceze originale. Există bibliografii, gramatici, dicționare, opere pedagogice, dramaturgice, publicistică (după model englez), critică literară (Rollin, Batteaux, Père André). Există colecții cvasicomplete ale literaturii filosofice reformatoare: operele lui Voltaire (printre ele, numeroase ediții princeps), o parte din scrierile lui Rousseau, Enciclopedia și producțiile filosofice ale lui Diderot, Maupertius, La Mettrie, Helvetius, Buffon, D’Holbach, Condillac. Economia politică este reprezentată de lucrările lui Condorcet și Mirabeau; istoriografia, de foarte multe volume semnificative; la fel, literatura de manifeste politice pro și contra Revoluției
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
paginile interioare, reprezintă vârful unei arborescențe ce poate focaliza lectura la mai multe niveluri (Externe la nivelul 1 comandă nivelul 2 Europa, care comandă nivelului 3 Portugalia). Această structură ierarhică nu este informațională prin ea însăși. Arborele rubricilor dezvoltă o enciclopedie care face parte din cultura ziarului. Titlurile-rubrică sunt nume fără determinant și lipsite de predicat. Înfățișate din punct de vedere lingvistic, acestea nu sunt nici fraze, nici produsul transformării unei fraze. Statutul lor este comparabil cu cel al obiectelor dintr-
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nelimitat pentru toate felurile de informații; b) capacitate de modificare infinită, de adiționare și reconfigurare; c) capacitate combinatorică multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit); d) posibilitate mare de a alege instrumente diferite de lucru (dicționare, enciclopedii, pagini Web specializate, baze de date, modalități de tratament de text sau de vizualizare etc.). Computerul este un mijloc de construcție și de modelizare. Precum hârtia și creionul, cu calculatorul poți să faci multe lucruri, devenind un adevărat laborator de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]