10,337 matches
-
rurale la serviciile sanitare. Medicii sunt obligați să efectueze un stagiu de câțiva ani „la țară”, astfel încât tot teritoriul este acoperit în ceea ce privește serviciile primare. Pe lângă acordarea asistenței sanitare, medicii sunt obligați să îndeplinească și servicii de medicină preventivă (vaccinări, supraveghere epidemiologică, supravegherea nașterilor, depistarea bolilor transmisibile, educația sanitară). Eficacitatea sistemului în perioada inițială a fost dată de faptul că România ieșise dintr-o criză profundă, dată de război, secetă, ocupația sovietică și schimbările de după 1948, astfel încât putea mobiliza mai multe resurse
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
asupra „binefăcătorului“. Există o adevărată practică medicală în sensul încetării administrării medicației/tratamentului, precum și în sensul întreruperii funcționării aparatelor medicale, însă puțini sunt acei medici care sunt capabili să injecteze o supradoză de medicament pentru a determina decesul pacientului. Studiile epidemiologice 1 anglo-saxone, și mai cu seamă cele americane, au demonstrat de mult că cea mai mare parte a deceselor în cadrul clinicilor de reanimare survin în urma unor decizii de limitare a intensității terapeutice a procedurilor medicale administrate sau de încetare a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
acest sens. Prin infecție nosocomială, legislația română înțelege acea infecție contractată în unități sanitare cu paturi (de stat și private), care se referă la orice boală infecțioasă ce poate fi recunoscută clinic și/sau microbiologic și pentru care există dovada epidemiologică a contractării în timpul spitalizării/actului medical sau manevrelor medicale, care afectează fie bolnavul - datorită îngrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar - datorită activității sale, și este legată prin incubație de perioada asistării medicale în unitatea respectivă, indiferent dacă simptomele bolii apar
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
serviciu și medicul responsabil pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale, dar mai cu seamă medicul curant, indiferent de specialitatea acestuia, și asistenta sau sora medicală responsabilă de un salon. Definirea diverselor categorii de infecții nosocomiale se bazează pe date clinice, epidemiologice, de laborator, precum și pe alte tipuri de teste de diagnostic. De asemenea, fiecare caz de infecție nosocomială trebuie dovedit că se datorează spitalizării sau îngrijirilor medico sanitare ambulatorii în unitățile sanitare și că nu era în incubație sau în faza
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
tipică paternalistă în relațiile medic-pacient și acordarea dreptului la autodeterminare pacientului și, în acest sens, oferirea de explicații detaliate cu privire la toate etapele și procedurile relevante pentru ameliorarea stării de sănătate a acestuia. Sunt de remarcat și alte procedee 1: anchete epidemiologice, utilizarea de „evenimente santinelă“, dar și „reuniuni de mortalitate și de morbiditate“, în vederea aplicării metodei „pedagogie prin eroare“. Această ultimă variantă încearcă, sub protecția confidențialității, analiza unor date care nu sunt destinate a fi incluse în dosarele personale ale pacienților
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
handicap de limbaj; • cu handicap de comportament; • cu handicap motric, locomotor, neuromotric; • cu tulburări datorate mediului social și tulburările asociate social; • bolnavi psihici; • bolnavii cronici; • cu polihandicap (surdo-cecitate, autism, ADHD); • cu handicapuri asociate. După Sabreux și colaboratorii 41, "în plan epidemiologic, frecvența unui handicap sever în populația generală este de 14 la 1000. În totalitatea copiilor handicapați, repartiția este următoarea: • deficiență mintală profundă și severă: 21%; • afecțiune motorie 19%; • comițialitate; • tulburări senzoriale: 17%, dintre care: ambliopii: 4,6%, cecități: 2,4
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
că această tulburare se datorează mai multor factori. În afara cauzelor genetice, există și alți factori de mediu și medicali care pot produce simptome asemănătoare celor prezente în ADHD. Examinarea atentă evidențiază totuși diferențe importante între aceste afecțiuni și ADHD. Studii epidemiologice au ajuns la concluzia că ereditatea explică, în medie, majoritatea comportamentelor de tip ADHD pe care le manifestă copiii, în timp ce factorii de mediu nu explică decât aproximativ 20% din acest tip de comportament. Percepții greșite. În trecut, incertitudinea legată de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pulmonar și fumat, iar în 1939 acesta publica o lucrare de 1100 pagini, intitulată “Tutunul și organismul”, care s-a constituit ulterior în “acuzaŃia cu cea mai mare comprehensiune și acurateŃe asupra tutunului care a fost vreodată publicată” . Primul studiu epidemiologic din lume asupra legăturii dintre cancerul pulmonar și tutun a fost publicat în anul 1939 de Muller. Atât British Royal Society for Health, cât și US National Institute for Health au publicat în anii ‘60 primele rapoarte în acest sens
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
feminin, dar se constantă o tendinŃă ascencentă a fumatului în rândul populaŃiei feminine, în ultimii ani în tări dezvoltate, precum FranŃa și Suedia. S-a estimat că viaŃa unui fumător este scurtată, în medie cu 7 ani. Datele unui studiu epidemiologic desfășurat în Marea Britanie, având ca lot de studiu medici fumători, cu un interval de urmărire de 40 ani, au arătat că fumătorii care încep acestă practică în adolescenŃă prezintă o prematuritate a decesului estimată la o medie de 8 ani
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de estrogen de către nicotina și instalarea prematură a menopauzei (19Ă. 2.2. Compușii carbonilici Compușii carbonilici sub formă de vapori (acroleina, acetaldehida, butiraldehida, formaldehida și propionaldehidaă sunt unii dintre cei mai abundenŃi și reactivi constituenŃi ai fumului de Ńigară. Datele epidemiologice au arătat că expunerea ocupaŃională la aldehide crește riscul afecŃiunilor cardiovasculare, respiratorii și neoplazice. Studiile au demonstrat că expunerea la aldehide determină scăderea contractilităŃii cardiace, favorizează tromboza, produce modificări ale lipoproteinelor și dislipidemie. Aldehidele pot determina creșterea riscului cardiovascular atât
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu creșterea riscului de arteriopatie obliterantă periferică, iar studiile pe animale de laborator au arătat o creștere a susceptibilităŃii pentru dezvoltarea aterosclerozei. Expunerea la plumb se corelează slab cu creșterea tensiunii arteriale, conform rezultatelor unei metaanalize incluzând 30 de studii epidemiologice, iar expunerea cronică a animalelor de laborator a demonstrat, în mod obiectiv, efectul de creștere a tensiunii arteriale prin exacerbarea stresului oxidativ și scăderea biodisponibilităŃii oxidului nitric. 2.8. Monoxidul de carbon Produsul primar de combustie al tutunului conŃine monoxid
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
funcŃia endocrină Fenol 80-160µg AcŃiune carcinogenă la animale de laborator Catecol 200-400µg Carcinogen la animale de laborator Anilină 360-655µg Formează methemoglobina și astfel afectează respiraŃia Hidrazină malică 1,16µg Agent mutagen 21 CAPITOLUL 3 COMPLEXITATEA IMPLICAłIILOR FUMATULUI ÎN PATOLOGIE Studiile epidemiologice și experimentale au dovedit că cele mai importante efecte non carcinogene ale poluanŃilor atmosferici ambientali și implicit ale fumatului, survin la nivel respirator și cardiovascular. Patologiile apărute la nivelul celor două mari sisteme se află într-o relaŃie de permanentă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu 7 bătăi/minut în timpul fumatului, iar sistarea acestuia determină scăderea frecvenŃei cardiace după aproximativ o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vascular. Ruptura unei placi de aterom determină adeziunea trombocitelor la peretele vascular și activarea acestora, culminând cu formarea trombusului și ischemia sau infarctul miocardic. 3.3. Efectele fumatului asupra metabolismului 3.3.1. Efectele fumatului asupra metabolismului lipidic Unele studii epidemiologice au arătat creșterea nivelului trigliceridelor serice la fumători, dar studiile pe termen lung nu au putut confirma această observaŃie (158Ă. Fumatul crește nivelurile circulante ale LDL colesterolului, prin accelerarea conversiei HDL colesterolului sau scăderea clearance-ului LDL colesterolului. Un studiu efectuat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
carcinogene pentru om (292). Cei mai importanŃi factori din tutun cu rol în carcinogeneză sunt nitrozaminele derivate din nicotină, aproximativ 43 de astfel de substanŃe fiind identificate, mai cunoscute fiind N-nitrozonornicotina și 4-metil-nitrozamino-1butanona (293) 3.13.1. Cancerul bronhopulmonar Studiile epidemiologice au demonstrat implicarea fumatului în etiologia cancerului bronhopulmonar la 90% dintre cazurile apărute la bărbaŃi și 79% dintre cazurile apărute la femei. În plus, s-a demonstrat că 85% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar ar putea fi prevenite prin renunŃarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la femei. În plus, s-a demonstrat că 85% dintre cazurile de cancer bronhopulmonar ar putea fi prevenite prin renunŃarea la fumat (295). Rolul fumatului în determinarea cancerului bronhopulmonar a fost demonstrat atât prin datele de prevalenŃă obŃinute în studii epidemiologice, cât și prin dovedirea rolului carcinogen al unor componente chimice provenind din combustia tutunului: hidrocarburi policiclice aromatice, amine aromatice și nitrozamine. Benzo[a]piren activează oncogenele și interacŃionează cu ADN-ul. Dintre nitrozamine, N’-nitrozonornicotina este una dintre cele mai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
un factor de risc cardiovascular major și cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară, afectând peste un miliard de oameni din întreaga lume, întâlnindu-se la 25% din totalitatea adulților și la 60% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani. Datele epidemiologice arată că în societățile dezvoltate toată populația „a fost, este sau va fi hipertensivă“. Un studiu publicat în 2005, privind povara globală reprezentată de această afecțiune a arătat că 26,4% din populația adultă prezenta HTA la nivelul anului 2000
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA sistolice și la scăderea TA diastolice cu înaintarea în vârstă. Rezultatul creșterii TA sistolice și scăderii TA diastolice cu înaintarea în vârstă determină creșterea presiunii pulsului, definită ca TA sistolică minus TA diastolică, conform figurii 3.2. Multiple studii epidemiologice și trialuri clinice au demonstrat că TA sistolică este un factor de risc cardiovascular cel puțin la fel de puternic sau adesea definit drept superior TA diastolice (5, 6, 7). Franklin și colaboratorii au demonstrat că la orice valoare a TA sistolice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Există și studii care au demonstrat că TA sistolică conferă un risc superior cardiovascular comparativ cu presiunea pulsului, atunci când acești parametri au fost considerați separat drept covariabile ale aceluiași model multivariabil (16). O cercetare prospectivă incluzând date din 61 studii epidemiologice de amploare și aproximativ milion subiecți aparținând ambelor sexe a arătat că media TA sistolice și a TA diastolice reprezintă factorii de risc cardiovascular și cerebrovasculari cu cea mai mare acuratețe de predicție, superioară presiunii pulsului, precum și TA sistolice sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ale medicamentelor antihipertensive (1). Conform studiilor actuale întreruperea fumatului este cea mai puternică măsură de prevenție a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, incluzând accidentul vascular cerebral și boala coronariană ischemică. 5.1.2. Reducerea greutății corporale și exercițiile fizice Studiile observaționale epidemiologice au demonstrat o relație invers proporțională între activitatea fizică și HTA independentă de greutatea corporală și de masa țesutului adipos. Într-un studiu de cohortă, desfășurat în Japonia, incluzând 6017 subiecți, cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-60 de ani, mersul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de sodiu. La o perioadă de urmărire de trei luni, subiecții care au redus aportul de sodiu prezentau un risc semnificativ scăzut de a dezvolta HTA, precum și de apariție a unui eveniment cardiovascular, comparativ cu lotul de control (30). Studiile epidemiologice au arătat că o dietă bogată în legume, fructe și săracă în grăsimi ar putea reduce valorile TA (31, 32, 33, 34). Fructele și legumele reprezintă surse importante de potasiu și fibre. În consecință, subiecții hipertensivii trebuie sfătuiți să consume
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Dieta hipolipidică joacă de asemenea, un rol important în prevenția HTA precum și în scăderea valorilor TA. Unele studii de tip metaanaliză arată un rol benefic substanțial al suplimentelor de calciu în scăderea valorilor TA (36, 37, 38, 39). 105 Studiile epidemiologice au demonstrat o relație invers proporțională între aportul de potasiu din dietă și valorile TA (40). Rezultatele studiului International Study of Salt and Blood Pressure (INTERSALT), care a inclus mai mult de 10000 de subiecți din 32 de țări din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
risc înalt de a dezvolta HTA, iar un număr de subiecți cu HTA și boală renală terminală au devenit normotensivi după transplantul renal (11, 12). Dovezi ale rolului esențial al rinichiului în geneza HTA provin și din numeroase studii clinice epidemiologice. De exemplu, în Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis, 2767 subiecți cu boală renală au fost urmăriți un interval de 3,1 ani și 201 în 20% din cazuri, acești pacienți au dezvoltat HTA. După corecția altor factori de risc, fiecare creștere
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în fiecare an în luna decembrie (numeroase cazuri de rujeolă, pneumonie, scarlatină și tuberculoză). Scenariul se repeta odată cu sosirea primăverii, atunci când își făceau apariția cazurile de febră tifoidă și angină difterică. Procesul educațional era serios afectat în cazul declarării stărilor epidemiologice. Elevii declarați bolnavi trebuiau să facă o întrerupere, ce putea să se extindă pe o perioadă de până la dou) luni. Spre exemplu, bolnavii de scarlatină nu puteau reveni în școli, decât după trecerea a patru sătămâni de la vindecare. Detalii interesanate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]