5,096 matches
-
au fost date la montă decât cățelele autohtone tinere, aflate la al doilea ciclu de călduri. Această metodă a fost Însoțită de o selecție riguroasă care a dus la eliminarea de la montă a exemplarelor cu defecte ce sunt transmisibile pe cale ereditară. Cățelele selecționate pentru montă au fost Împerecheate, până la sfârșitul vieții lor sexuale, numai cu un singur mascul, fiind selecționate În acest scop 5-10 cățele pentru același mascul. După moartea sexuală a lotului de cățele s-a format alt lot la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
selecția câinilor pentru diferite servicii sunt diferite față de celelalte specii de animale, diferențiinduse după specializarea fiecărui câine (pază obiective, gospodării, Însoțire etc.) iar pentru cei aleși pentru reproducție, se are În vedere, În plus, și capacitatea de a-și transmite ereditar Însușirile necesare, precum și gradul de prolificitate. La specia câinelui selecția indirectă efectuată pe caracterele de exterior prezintă un interes aparte În scopul creșterii performanțelor productive (de serviciuă cum ar fi: dezvoltarea cutiei toracice și rezistența la efort prelungit și la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
au avut-o asupra urmașilor; evitarea unor Împerecheri incestuoase (mamă cu fiu, tată cu fiică, frați și surori Între ei), care sunt extrem de periculoase pentru generațiile următoare (dereglarea prolificității prin scăderea numărului de căței fătați, apariția sterilității, a unor anomalii ereditare de natură fiziologică și anatomică determinate de o serie de gene mutante sau aberații cromozomiale etc. Corectarea acestora este posibilă prin alegerea și Împerecherea cu exemplare integre sub aspect anatomofiziologic, Însă numai printr-o repetare a montei la câteva generații
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și fiziologice a organismului și a celulelor somatice care ajung la maturitate cu mult mai târziu, așa cum sunt cele care privesc reproducerea rasei. Pe lângă anumite comportamente instinctuale cu care câinelelup se naște, incluse În zestrea lui genetică și transmise pe cale ereditară, mai poate dobândi și unele comportamente ce derivă din procesul cunoașterii și dresajului care, ulterior, le pot modifica pe 161 cele Înnăscute, cum ar fi situațiile În care dintr-un câine cu temperament limfatic, molatic, care răspunde anevoios la stimulii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
creștere și dezvoltare continuă, până la maturitate deplină, care ridică cele mai diversificate stări comportamentale, ce conduc la formarea și consolidarea definitivă a comportamentului de adult, pe baza instinctelor canine rezultate din zestrea sa genetică de la lup și câinele sălbatic, transmisă ereditar, din generație În generație, până la exemplarul În cauză, dar și ca urmare a intervenției omului pentru a-l face cât mai util nevoilor sale. Realitățile din jurul său sunt tot mai bine percepute de acesta pe baza simțurilor cu care prospectează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
faptul că, comportamentul de prădător nu este specific câinelui-lup, deși face parte din aceeași specie ca lupul (canis lupus). Spre deosebire de acesta, lupul din sălbăticie dovedește, uneori, un comportament interesant legat de hrănire, care Îmbracă un caracter selectiv ce se transmite ereditar, ca o Însușire Înnăscută În structura lui genetică. De pildă, lupul preferă carnea de cervide (cerb, căprioară, ciută etc.), pentru vânarea cărora folosește tehnici specifice pe timpul urmăririi și răpunerii lor, ceea ce motivează Înclinația lupului de a le devora cu o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
s-a completat prin formula “o genă = o enzimă”, gena controlând sinteza, funcția și specificitatea unei enzime. S-a stabilit că gena corespunde unui segment de acid nucleic format dintr-o secvență liniară de nucleotizi, în care este înscrisă informația ereditară. Secvența nucleotizilor în ADN, determină secvența aminoacizilor în lanțul polipeptidic, între molecula de ADN și molecula proteică există o colinearitate. Ca urmare, în cazul unei schimbări (mutații) în secvența nucleotizilor din genă îi corespunde automat și o schimbare a secvenței
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Bazele genetice și biochimice. Încă din anul 1941, geneticienii G.W. Beadle și E.L. Tatum formulează anumite ipoteze, conform cărora "gena = o enzimă". Genele reprezintă molecule complexe alcătuite din acizi nucleici ADN și ARN, constituind material genetic care conține informația ereditară. De asemenea, gena controlează sinteza, funcția și specificația unei enzime, și corespunde unui segment de acid nucleic, care la rândul său este format dintr-o secvență de nucleotizi care conțin informația genetică. De aici, rezultă că secvența nucleotizilor în ADN
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Toate aceste considerații nu au răsărit în cugetul creștinilor; totuși pe aceasta se bazează principiul guvernului dinastic; tatăl transmitea fiului secretele politice, necunoscute înafară de cercul membrilor familiei domnitoare, pentru ca nimeni să nu poată trăda secretul. Mai târziu sensul transmiterii ereditare al adevăratelor principii ale politicii s-a pierdut. Succesul operei noastre a fost mărit prin aceasta. Totuși, în lume, cuvintele Libertate, Egalitate, Fraternitate au pus în rândurile noastre, prin mijlocirea agenților noștri orbi, legiuni întregi de oameni care au purtat
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
dat, între altele, posibilitateade a da lovitura cea mai importantă, cu alte cuvinte, a desființa privilegiile, esența însăși a aristocrației creștinilor, și unicul mijloc de apărare pe care îl au contra noastră popoarele și națiunile. Deasupra ruinelor aristocrației naturale și ereditare, noi am ridicat aristocrația noastră, a inteligenței și a finanțelor. Noi am luat drept criteriu al acestei noi aristocrații bogăția, care depinde de noi, și știința, care este condusă de înțelepții noștri. Triumful nostru a fost încă înlesnit prin faptul
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
care au dat până în zilele noastre înțelepților noștri conducerea tuturor afacerilor mondiale. Noi conducem gândirea întregii umanități. Mai mulți membri din rasa lui David vor pregăti pe regi și pe moștenitorii lor, alegând pe aceștia din urmă nu după drepturile ereditare, ci după aptitudinile lor eminente; ei îi vor iniția în tainele ascunse ale politicii, în planul stăpânirii lui, cu condiția însă ca nimeni să nu cunoască aceste taine. Scopul acestui fel de a lucra este ca toată lumea să știe că
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
speciilor se găsește într-un strămoș comun. Selecția naturală este un proces prin care anumite trăsături biologice permit o mai bună adaptare la condițiile mediului înconjurător (schimbări climaterice, competiția pentru hrană, animale) și asigură perpetuarea speciei. Aceste trăsături se transmit ereditar. Charles Darwin Al cincilea copil al unei familii înstărite de anglicani din Shrewsbury, Shropshire, încă de la vârsta de 8 ani și-a manifestat înclinația de colecționar. În 1825, la vârsta de 16 ani, tatăl său îl înscrie la Facultatea de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
F1 (dominant) și în proporție de 3:1 în F2 (a doua generație hibridă). Aceste observații îl conduc la enunțarea primei legi a lui Mendel, și anume Legea segregației sau a separării, cunoscută azi ca legea eredității: cele două trăsături ereditare se separă una de alta în gametul provenit din fuzionarea lor și se dezvoltă în gameți diferiți. Astăzi este considerat un fenomen de la sine înțeles faptul că cei 46 de cromozomi ai celulei umane diploide provin jumătate de la spermatozoidul tatălui
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
lungul generațiilor. Posibilitatea de combinație a alelelor este de 223 , adică de 8.388.608 de combinații. Încercând să explice ereditatea concomitentă a mai multor trăsături genetice, Mendel descrie transmiterea factorilor care decid culoarea și lungimea cozii pisicii. Transmiterea factorilor ereditari Încrucișarea bihibridă a trăsăturilor independente arată un raport de 9:3:3:1 în cea de-a doua generație. În exemplul de mai sus, culoarea blănii este reprezentată de B (maro - dominant) și b (blană albă), iar lungimea cozii de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
alb-scurt, trei sunt maro/lung și una este alb/lung. Din prima lege Mendel o deduce pe cea de-a doua, și anume Legea asortimentului independent care atribuie "șansei" calitatea (rolul) de a determina care factor ("alelă") va fi transmis ereditar în gamet. Legea a treia, care este oarecum inclusă în prima lege, privește caracterul dominant și se numește Legea dominanței. Ea stipulează că unul din cei doi factori ("alele") este cel dominant, iar al doilea devine recesiv. Spiralogia anilor 1930-1940
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
caracteristici ale omului sunt moștenite. Mutațiile unei singure gene pot provoca boli severe, cum este fibroza chistică, boală recesivă a populației albe. Se cunosc până azi 1300 de diferite mutații ale genelor, aflate în permanentă creștere. Cele mai frecvente boli ereditare sunt rezultatul mutațiilor mai multor gene, boli poligenice. Până azi au fost descrise aproximativ 2200 de boli poligenice. Multe boli genetice sunt rezultatul absenței unui cromozom sau al unui cromozom în plus. Ele dau, de obicei, variații fenotipice ușor de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a diferitelor compartimente artistice în corelare cu dezvoltarea științifică și tehnologică accelerată proprie lumii actuale. Sunt constructibile ipoteze psihologice care încearcă sa propună modele comportamentale ale individului bazate pe criterii valorizante și pe motivații personale, să sublinieze factorii sociali sau ereditari care influențează în diferite feluri individualitatea noastră. În știință, o ipoteză este o legătură între două variabile. Este o supoziție care se bazează provizoriu pe observații și care servește la explicarea anumitor fenomene, dar care nu se poate verifica atât
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Petru Cercel, Franco Sivori, la sfârșitul secolului XVI (Georgescu 42), probabil tot așa (sau asemănător) cum apărea în mozaicul în care e reprezentat Leon III (886-912) în Hagia Sophia (Talbot Rice 116). În același sens, pot fi adăugate ideea transmiterii ereditare a puterii și obiceiul asocierii la tron, inspirate din modelul bizantin pe care Dagron îl comentează în legătură cu instituția porfirogenezei (Empereur et prêtre 45-55). Titlul de autocrator (la Alexandru cel Bun, la domnii Țării Românești, românizat de Ureche cu referire la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematiciană. Restrângerea multeralității de manifestare a omului contemporan este
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Fiecare individ se află sub puternica influență a mediului ambiant, în special al celui social, cerințele societății în care trăiește pot determina aspirațiile unei persoane. Orice descoperire în știință sau tehnică, orice teorie depinde de stadiul dezvoltării disciplinei corespunzătoare. Factorii ereditari și cei sociali influențează creația, iar ponderea fiecărui factor nu poate fi cuantificată, deoarece în creație un rol stimulativ îl pot avea:condițiile socio-economice de nivel mediu; - un grad cât mai înalt de aspirație și de cultură al grupului; - existența
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
îi dirijează toate activitățile. De cele mai multe ori, când apar leziuni ale ADN-ului, organismul este capabil să le „repare”. În celulele canceroase, ADN-ul deteriorat nu mai este refăcut. Indivizii pot moșteni uneori ADN-ul lezat, astfel explicându-se cancerele ereditare. Cu toate acestea, alteori, ADN-ul unei persoane poate deveni deteriorat prin expunerea la un factor din mediul ambiant, cum ar fi fumatul. Cancerul se prezintă adesea sub forma unei tumori. Unele cancere, precum leucemiile, nu sunt însă tumori propriu
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
asemănător a determinat modificări asemănătoare la păsări care fac parte din ordine diferite, și astfel s-au conturat diferitele grupe ecologice de păsări. Unii dintre factorii abiotici sau biotici sunt favorabili păsărilor, alții sunt dăunători sau indiferenți. Interacțiunea dintre însușirile ereditare și influențele mediului determină modul de viață al păsărilor. Caracteristicile de adaptare ale păsărilor, precum: capacitatea de zbor care lea dat păsărilor mobilitatea deosebită și posibilitatea de deplasare extrem de variată, temperatura corporală ridicată și constantă (homeotermia), perfecționarea reproducerii, consumarea unei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
tulburări în procurarea hranei și a apei sau pot desființa chiar locurile potrivite pentru cuibărit. Pentru a utiliza în cele mai bune condiții factorii favorabili și a preîntâmpina acțiunea negativă a celor nefavorabili, diferite specii de păsări răspund prin adaptări ereditare ce duc la formarea de relații ecologice specifice. Prin caracterele structurale și prin particularitățile lor biologice, păsările șiau format un comportament deosebit ce se traduce adesea prin cele mai complicate obiceiuri, care se întâlnesc în lumea animală. Alegerea locului de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Precipitațiile înregistrate au fost mai scăzute decât cantitatea normală. Când păsările și-au reînnoit parțial sau total penajul, încep pregătirile pentru migrația de toamnă. Migrația de toamnă este determinată atât de factori externi cât și de factori interni. Astfel, instinctul ereditar de migrație poate fi declanșat de către "semnele" sau "semnalele" mediului: scăderea temperaturii, descreșterea luminii zilei, lipsa de hrană, îngălbenirea frunzelor, etc. Dintre acestea, fiecare semn singur sau acționând împreună poate " avertiza" păsările pentru începerea migrației. Refacerea greutății corporale scăzute cu
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
hrană vegetală alcătuită din semințe de Larix decidua, Acer campestre, Thuja occidentalis, fructe de Taxus baccata, Rosa canina, Crataegus monogina. Migrația este una din cele mai spectaculoase manifestări fenologice din viața păsărilor. Perioadele de migrație ale păsărilor sunt manifestări fenologice ereditare, care încep "automat" la anumite date fiind declanșate de impulsuri hormonale pentru ca specia respectivă să poată călătorii primăvara spre nord în perioada cea mai favorabilă realizării reproducerii, iar toamna spre sud, în perioada cea mai favorabilă pentru ajungerea cu bine
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]