2,349 matches
-
multă vreme, au constituit motive de invidie de prim rang. Nimeni nu ne va putea contrazice: diverse fenomene contemporane dovedesc pregnanța rivalităților dușmănoase relative la bunurile de consum. Adolescenții suportă cu greu faptul că nu au acces la mărcile vestimentare etalate de colegii lor. În cartierele cele mai defavorizate se înmulțesc actele de vandalism, „ura”, „furia” tinerilor de a fi săraci, diferiți de ceilalți, excluși de la consumul mondial. În plus, nimic nu ne împiedică să ne imaginăm că aceste sentimente au
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mai rafinate, senzualiste și estetice. În cazul acesta, scopul este de a trăi bucuria intimă a diferențierii de mase, a gusta plăceri rare pentru uz propriu, nu pentru a ațâța invidia cuiva. A trăi luxul pentru sine în loc de a-l etala: faza III se distinge prin reculul comparațiilor provocatoare în beneficiul unui neoaristocratism „interior”, al experienței emoționale a lucrurilor frumoase, al unui erotism deschis bunurilor de piață 36. Mai e nevoie să amintim că începuturile epocii moderne democratice au fost în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sentimentul timpului în manifestări ce pot aduce propagarea spirituală a ființei (deci, a comunității). Această populație, care, în vederile demografului este mai bogată cu procentul sărăciei diminuate la proporția celor 1,3 milioane nenăscuți, este, în realitate, mai săracă sufletește, etalând puteri sufletești diminuate la proporția celor 1,3 de milioane nenăscuți (pentru care n-a mai avut resurse sufletești, n-a mai avut bucurie, n-a mai avut speranțe, n-a mai avut puterea să-i primească, întorcându-le spatele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ale mortalității infantile: Prima cascadă (mai mică): 4-6 copii morți la 1 000 de nou-născuți; A doua: 6-9 copii morți la mia de născuți vii, proprie țărilor baltice (fără Estonia, și țărilor Europei centrale); A treia cascadă a mortalității infantile etalează 9-15 copii morți la mia de născuți vii în Ucraina, Estonia, Albania, Bulgaria; A patra cascadă și cea mai teribilă, de peste 15 (între 15-21) copii morți la mia de născuți vii o întâlnim în toată Eurasia, în Rusia, România, Moldova
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
continuare în limba germană, fiind cea vorbită de toți cei prezenți. La început, S.A. s-a dovedit mai rezervată și prudentă, treptat însă devenind mai deschisă și chiar volubilă. [...] A insistat ca ofițerul să rămână la cină pentru a-și etala bucătăria olandeză. Atmosfera fiind destinsă, și-a exprimat admirația față de politica de independență a țării noastre, îndeosebi față de U.R.S.S. [...]. La plecare, aceasta a insistat ca ofițerul să mai revină în vizită, iar acesta le-a propus o ieșire în
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere substanțială a activității. În aceste condiții, vor interveni următoarele particularități: durata exercițiului financiar poate fi mai mică de un an; diferitele cheltuieli care urmau a fi etalate pe mai multe exerciții financiare sunt contabilizate în exercițiul curent; se renunță la aplicarea principiului costurilor istorice etc. Principiul permanenței metodelor Acest principiu „este corolarul tuturor celorlalte principii”<footnote Feleagă N., Ionașcu I., Tratat de contabilitate financiară, Vol. 1, Editura
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
a avut rezultate modeste în anii de criză, însă constată însănătoșirea întreprinderii în anii următori. Din acest punct de vedere, numeroase întreprinderi urmăresc să afișeze rezultate cât mai mici în anii mai slabi, pentru a putea ca prin contrast să etaleze rezultate mai mari în anii care urmează. Impactul nu este decât unul de ordin psihologic, deoarece per total performanța celor două întreprinderi este identică. 3.2.3. Influența politicii de provizioane asupra rezultatului entității În continuare, ne propunem să prezentăm
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
alte cuvinte, provoacă fenomene subversive, de eludare sau derapare valorică prin fasonări ale rezultatelor după cum pretind sistemul, conducerea inspectoratelor sau Ministerul. Profesorii și inspectoratele, din cauză că trebuie să informeze și să dea socoteală de performanțele elevilor, vor avea tot interesul să etaleze partea frumoasă a lucrurilor. Iar „rezultatele” astfel „înfrumusețate” nu mai pot constitui o bază de plecare pentru îmbunătățirea procesului. În al patrulea rând, respingem această practică din rațiuni „ideologice”: ea are un caracter de masă, de campanie cu iz centralist
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
2.2. Operații și momente ale evaluăriitc "2.2. Operații și momente ale evaluării" Orice proces evaluativ presupune trei momente corelate: măsurarea rezultatelor învățării, aprecierea informațiilor rezultate prin măsurare și luarea unor decizii. Măsurarea presupune o cântărire obiectivă a competențelor etalate de elevi pe baza unor probe cât mai exacte. Aceste competențe au naturi diferite și de aceea permit grade de cuantificare variate, pornind de la natura achizițiilor luate în vedere. În cazul științelor exacte, măsurarea este mai sigură, pentru că și natura
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
150. Integrarea portofoliului digital printre formulele de realizare a predării-învățării-evaluării ridică o serie de întrebări legate de creativitatea elevilor și controlul exercitat de profesori privind autenticitatea cunoașterii vehiculate în piesele portofoliului. Nu de puține ori, elevii pot accesa aceleași surse, etalând un produs unic, standardizat, realizat, în fond, de alții. Calitatea (greu de decelat!) nu mai poate fi supremul element de referință, cantitatea devenind un mobil și un criteriu al reușitei (de fapt, al unei false realizări). În plus, reușita este
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întăriți și marcați orice progres realizat de elevi. 3. Încercați să convertiți nerealizările sau eșecurile elevilor în instanțe de revenire, motivare, perfectare. 4. Delimitați și accentuați încă din etapa predării acele elemente de referință pe care elevii trebuie să le etaleze în procesul de evaluare. 5. Nu deturnați evaluarea spre alte scopuri decât cele prescrise sau permise de codurile deontologice. 6. Accentuați virtuțile stimulative și minimizați servituțile sau atributele punitive ale evaluării școlare. 7. Personalizați cât mai mult instrumentele și tehnicile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
și tragediile trebuiau să fie optimiste. Din când în când, de Ziua Națională și la 1 Mai, se organizau mari defilări entuziaste, care să exprime fericirea generală: elevii zburdau după trasee fixe, muncitorii raportau creșteri utopice ale producției, armata își etala înzestrarea necesară luptei pentru pace. Alături de sportivi, jandarmi și tractoriști, toți „oamenii muncii” trebuiau să participe la aceste uriașe manifestări populare, purtând lozinci ale biruinței, steaguri și portrete ale conducătorilor. Pentru toată lumea, singurele bucurii reale prilejuite de asemenea demonstrații erau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
7); folosi (7); căra (6); a duce (6); uza (6); cămașă (5); modă (5); căciulă (4); geacă (4); greutate (4); haina (4); pantaloni (4); ținea (4); afișa (3); arunca (3); bine (3); ceva (3); cojoc (3); copil (3); ducea (3); etala (3); geantă (3); gînd (3); îmbrăcat (3); lua (3); proba (3); schimba (3); utiliza (3); avere (2); bagaj (2); blugi (2); cară (2); a căra (2); ceas (2); colier (2); costum (2); cruce (2); deține (2); dezbrăca (2); elegant (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasivă în planul său terapeutic despre aspectele negative sesizate. Ca orice mijloc sau metodă terapeutică, kinetoterapia nu are numai posibilități, ci și limite, care trebuie cunoscute pentru a fi respectate. Domeniile de acțiune ale kinetoterapiei abordează o problematică medicală vastă, etalând obiective profilactice, curative, paliative, educative și relaționale (CLIN, 2000), intervenția kinetoterapeutică putând fi în succesiunea unui act medical sau chirurgical, de consiliere sau în direcția unei profilaxii secundare (Glenn, 1988). Kinetoterapia pasivă și-a etalat valențe deosebite și în recuperarea
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
abordează o problematică medicală vastă, etalând obiective profilactice, curative, paliative, educative și relaționale (CLIN, 2000), intervenția kinetoterapeutică putând fi în succesiunea unui act medical sau chirurgical, de consiliere sau în direcția unei profilaxii secundare (Glenn, 1988). Kinetoterapia pasivă și-a etalat valențe deosebite și în recuperarea sportivilor de performanță, în situația unor accidentări ce au necesitat imobilizări prelungite. Ca situații mai deosebite în care kinetoterapia reprezintă singura modalitate de mobilizare articulară trebuie citate formele de paralizie, în care sensibilitatea termo-tacto-algică este
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
-a nu ridică o problemă de strictă urgență, cu toate că existența, în mai toate cazurile, a unui pluralism patogenic scade rezistența nespecifică față de boală a organismului, făcându-l așadar mai vulnerabil. În condiții normale, în funcție de simptomatica pe care această vârstă o etalează (incluzând aici durerile articulare, insuficiența respiratorie și a funcției cardiace, durerile și dereglarea funcției endocrine), terapia posturală constituie cel mai important mijloc la care aceste persoane pot apela. Discopatia lombară joasă este considerată o afecțiune cu un potențial invalidant deosebit de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
special prin convergența discursivă dintre cybercultură, cibernetică sau cyborg și feminism. De la accentuarea diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și diversitatea culturală sunt scoase la iveală în contextul multiculturalismului și al revoltei împotriva imperialismului cultural-artistic: chipul său european este hibridat cu caracteristici faciale precolumbiene și africane. Identitatea avatarică a artistei, multiplă și maleabilă, este deja un simptom al alterității. Etalând o lume a carnavalului pestriț prin care se transgresează limitele normalității, în care grotescul este norma și monstruozitatea este firescul, „arta carnală” desființează barierele dintre frumos și urât, real și fantastic, identitate șialteritate. În același timp, identitatea avatarică își relevă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
i se opune un discurs incluziv, prin integrarea în spațiile matricei a vocilor și a practicilor alterității. Spre exemplu, Internetul devine mediul globalității multiculturale prin excelență, spațiul prin care ființa străină își poate sublinia specificul sau, dimpotrivă, universalitatea, își poate etala și dovedi identitatea și alteritatea prin tehnicile deopotrivă ale asemănării și ale diferențierii. Conceptul de diferență este unul important nu doar în discursul feminist, ci și în cel postcolonial, alături de noțiuni precum devenire și nomadism. Diverse etnii își pot face
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
excelență și refuzarea ideii. Ar ilustra-o din plin, chiar dacă mi se pare că Cioran nu o spune explicit, Mitică. Iată câteva fraze: „Este foarte caracteristic că un român nu se poate face interesant într-o societate de conaționali decât etalându-și defectele, insuficiențele. Nu există popor în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. În România, tipul omului inteligent și unanim simpatizat este chiulangiul sistematic, pentru care viața este un prilej de capriciu subiectiv, de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sunt o singură entitate. Or, poate Ă cine știe? Ă furia se transformase pentru o vreme în indiferență. Doar că indiferența ascunde ea însăși, la Cioran, mâhnire. Iată: „Rare sunt reușitele tribului nostru: două sau trei și care, atunci când sunt etalate, stârnesc surâsul. Seminție fără rost. A trecut de mult vremea când o astfel de constatare mă făcea să sufăr. Nu știu ce s-a rupt în mine, însă am pierdut orice legătură secretă cu neamul nostru” (5 ianuarie 1976 Ă 608). Oricum
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acest sens nu sunt izolate și, uneori, în ele mai apare tristețea că ele nu mai sunt nici măcar consecința disprețului. Referindu-se într-un loc la Brâncuși, conchide: „Rare sunt reușitele tribului nostru: două sau trei și care, atunci când sunt etalate, stârnesc surâsul: Seminție fără rost. A trecut de mult vremea când o astfel de constatare mă făcea să sufăr. Nu știu ce s-a rupt în mine, însă am pierdut orice legătură secretă cu neamul nostru” (5 ianuarie 1976 Ă 608). Să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mă îndoiesc că-n materie de abis diferența dintre mine și fratele meu este atât de mare cum crezi. Amândoi suferim de același rău, numai că el, taciturn din naștere, nu are acces la verb, în vreme ce eu, vorbăreț neobosit, îmi etalez suferințele și, ca să le compromit, le convertesc în capricii” (28 iunie 1983 Ă 573). Nu se poate analiză mai exactă a posturii în care se află Cioran. Suferințe etalate pentru a deveni simple capricii, capricii trăite cu toată fervoarea, iată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
naștere, nu are acces la verb, în vreme ce eu, vorbăreț neobosit, îmi etalez suferințele și, ca să le compromit, le convertesc în capricii” (28 iunie 1983 Ă 573). Nu se poate analiză mai exactă a posturii în care se află Cioran. Suferințe etalate pentru a deveni simple capricii, capricii trăite cu toată fervoarea, iată o rețetă menită, de asemenea, să-i întrețină corpul în stare de funcționare. Așadar, alături de înot, de mersul pe bicicletă, ori de medicamentație, gimnastică și celelalte, scrisul și vorbăria
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Iată motivul pentru care, în vreme ce Noica devenise extrem de serios, el îi citea pe Schopenhauer, Nietzsche, Dostoievski. Lipsit de entuziasm, Cioran nu riscă în nici un fel să devină ridicol. Îi rămân la îndemână ironia, umorul, scepticismul sau scrisul prin care își etalează suferințele devenite capricii. Apoi, el îndură totul, cum preciza într-un loc, cu umor și scepticism. Dar a fost o vreme când Cioran juca rolul celui care crede. Cum i se pare, din depărtarea înțelepciunii, acel moment frenetic și disperat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]