2,466 matches
-
prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
MB și a troponinei I. Aceasta sugerează existența unui proces miocarditic silențios [1]. DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL Se face în principal cu infarctul miocardic acut, disecția de aortă, embolia pulmonară, pleurezie, pneumotorax, ulcerul gastro-duodenal, pancreatita acută, colecistita acută, pneumonia, nevralgia intercostală. FORME ETIOLOGICE ALE PERICARDIEI LICHIDIENE Principalele cauze sunt reprezentate de: forma idiopatică, virală, uremică, neoplazică, reumatismală, purulentă. IDIOPATICĂ Este de obicei virală, fiind forma cea mai frecventă la tineri. În cele mai multe cazuri, cantitatea de lichid pericardic este mică, lichidul este seros, foarte
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
de vecinătate, pe cale heterogenă sau limfatică. Lichidul pericardic este de obicei sero-hemoragic, cu prezența de limfocite în procent mare. Clinic sunt prezente semnele de impregnare TBC, subfebră, astenie, transpirație, inapetență, scăderea ponderală. Radiografia cord-pulmon poate evidenția leziunile pleuro-pulmonare. Punerea diagnosticului etiologic se sprijină pe evidențierea bacilului Koch în cultură sau inocularea la cobai. Biopsia pericardică poate arăta prezența granulomului TBC. REUMATISMALĂ Apare în reumatismul articular acut, de obicei la tineri având evoluția spre vindecare. De obicei apare ca o pancardită. SEPTICĂ
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sunt: - evoluția simptomelor timp îndelungat, - imunosupresia, - revărsatul pericardic >20 ml, - lipsa răspunsului terapeutic la medicație antiinflamatoare nesteroidică. TRATAMENT Considerații asupra tratamentului pericarditelor: 1. regim hiposodat cu limitarea ingestiei de lichide; 2. administrarea cu prudență de diuretice; 3. tonicardiace; 4. tratament etiologic; 5. hepatoprotectoare; 6. evacuarea lichidului pleural; 7. contraindicate β-blocantele și vasodilatatoarele în pericardita constrictivă și tamponadă; 8. pericardocenteza sau intervenția chirurgicală. Tratamentul medicamentos al pericarditei: antiinflamatoare nonsteroidice, colchicină, corticoizi. Majoritatea pericarditelor idiopatice sau de etiologie virală sunt autolimitate sau răspund
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
sunt incluși într-o bază de date pentru urmărire la 5 ani. 23.2. Substrat etio-patogenic și morfopatologic Etichetarea corectă a cauzei Im este esențială deoarece condiționează mecanismele, aspect important pentru tipul de corecție chirurgicală (tabelul 23.1). Clasificarea comună etiologică împarte valvulopatia în Im ischemică și non-ischemică. În funcție de mecanism, ghidul european din 2012 separă Im în (12):Im organică (primară): leziune intrinsecă a valvelor care afectează cel puțin o compo - nentă a aparatului valvular;Im funcțională (secundară): valvele, cordajele sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
frecvent degenerativă, dar și reumatismală, congenitală, din colagenoze, iradiere, endocardită infec - țioasă) și secundară, dar clasificarea se face în funcție de componenta hemodinamică în:acută - cauzată de afectarea uneia dintre componentele aparatului valvular, inclusiv disfuncția de proteză;cronică - ia în considerare substratul etiologic. Profilul etiologic este influențat de nivelul de dezvoltare socio-economic și de regiunea geografică (14,15). În țările dezvoltate predomină cauza degenerativă, care la vârstnici se referă la deficiența fibroelastică și mai rar la calcificarea de inel valvular mitral. În țările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
dar și reumatismală, congenitală, din colagenoze, iradiere, endocardită infec - țioasă) și secundară, dar clasificarea se face în funcție de componenta hemodinamică în:acută - cauzată de afectarea uneia dintre componentele aparatului valvular, inclusiv disfuncția de proteză;cronică - ia în considerare substratul etiologic. Profilul etiologic este influențat de nivelul de dezvoltare socio-economic și de regiunea geografică (14,15). În țările dezvoltate predomină cauza degenerativă, care la vârstnici se referă la deficiența fibroelastică și mai rar la calcificarea de inel valvular mitral. În țările mediu și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
înrudite. Tehnici și informații importante dezvoltate în chirurgia cardiacă au stimulat alte specialități. Un exemplu de asemenea interrelație este cel al transplantării cardiace, domeniu în care diagnosticul respingerii imunologice a necesitat dezvoltarea tehnicii biopsiei miocardice, care a permis cardiologiei clarificarea etiologică a altor leziuni miocardice. Dezvoltarea terapiei intensive a oferit pacienților chirurgiei cardiace posibilități evoluate de tratament. Achizițiile științifice rezultate s-au dovedit extrem de utile îngrijirii bolnavului în stare critică, cu afecțiuni de origine traumatică - politraumatisme - sau din domeniul medicinei interne
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]
-
a omului șe refuză încadrarea normală în colectivități organizate și disciplinate. La fete conduita perversă dobândește un tablou particular, încărcat de plăns artificial, denunțări, bârfe, scrisori anonime, având adesea ca temă de acuzare atentatul la pudoare ți violul. B.Aspectul etiologic Cu toată complexitatea, varietatea numerică si intricarea lor, factorii etiologici ai devierilor de conduită pot fi sistematizați. Cei mai mulți dintre cercetători îi împart în factori organici, factori de mediu familial și de mediu social, ca și cum familia nu ar fi un element
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
disciplinate. La fete conduita perversă dobândește un tablou particular, încărcat de plăns artificial, denunțări, bârfe, scrisori anonime, având adesea ca temă de acuzare atentatul la pudoare ți violul. B.Aspectul etiologic Cu toată complexitatea, varietatea numerică si intricarea lor, factorii etiologici ai devierilor de conduită pot fi sistematizați. Cei mai mulți dintre cercetători îi împart în factori organici, factori de mediu familial și de mediu social, ca și cum familia nu ar fi un element social. Unii autori îi diferențiază în factori familiali (bunici, părinți
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
îi diferențiază în factori familiali (bunici, părinți, profesiune, locuință etc.), factori personali (somatici, psihologici și psihiatrici) și factori sociali (eșec școlar, timpul liber, mediu urban), ca si cum factorii personali nu ar fi deodată familiali și sociali; în fine, alții împart factorii etiologici în somatogeni, psihogeni și didactogeni, ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sociali (eșec școlar, timpul liber, mediu urban), ca si cum factorii personali nu ar fi deodată familiali și sociali; în fine, alții împart factorii etiologici în somatogeni, psihogeni și didactogeni, ca și cum didactogeniile ar putea fi altceva decît psihogenii. I.Străchinaru împarte factorii etiologici în două, și anume: l)factori organici (privind constituția, urmele suferințelor encefalului și ale corpului) și 2) factori psihopedagogici (privind structura psihologică a personalității sub aspectul însușirilor temperamentale și al formării trăsăturilor de caracter prin influența mediului familial și extrafamilial
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de mediu social (familial sau extrafamilial). Numeroase cercetări au arătat că dezacordul dintre factorul personal și factorul social ( dintre organism sau gradul de dezvoltare a copilului și cerințele mediului) este defavorabil structurării unor conduite corecte. 2.4.4.1. Elemente etiologice ținând de structura personalității adolescentului (factori personali) Cercetările de specialitate constată slabe posibilități intelectuale, adesea sub medie și chiar la limita inferioară a normalului a copiilor cu devieri de conduită , iar pe de altă parte, interesul scăzut pentru valorile intelectuale
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Copiii cu temperamentul melancolic sunt inactivi, sensibili și nerezistenți la influențele negative externe, contractând mai ușor conduite dificile, deviate, în ostentație cu anturajul. Asupra acestor aspectelor referitoare la structura personalității voi reveni în capitolul următor. 2.4.4.2. Elemente etiologice ținând de mediul familial Un rol deosebit etiologic important în generarea psihogenă a tulburărilor de conduită îl dețin factorii de ordin familial; mediul familial poate fi privit sub aspectul structurii, al condițiilor economico-sociale și al deficitului educativ. Sub latura structurii
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nerezistenți la influențele negative externe, contractând mai ușor conduite dificile, deviate, în ostentație cu anturajul. Asupra acestor aspectelor referitoare la structura personalității voi reveni în capitolul următor. 2.4.4.2. Elemente etiologice ținând de mediul familial Un rol deosebit etiologic important în generarea psihogenă a tulburărilor de conduită îl dețin factorii de ordin familial; mediul familial poate fi privit sub aspectul structurii, al condițiilor economico-sociale și al deficitului educativ. Sub latura structurii mediul familial poate prezenta carențe foarte diverse de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
V.Dragomirescu <footnote V.Dragomirescu apud V.Preda Profilația delincvenței și reintegrarea socială , Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> arată că 72% dintre delincvnenții minori provin din familii care apelau la o disciplinare strictă. 2.4.4.3. Elemente etiologice ținând de mediul extrafamilial Influențele negative ale factorilor extrafamiliali constituie una dintre cele importante surse patogene implicate în apariția și structura devierilor de conduită la copil. I.Stăchinaru <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> grupează factorii psihopedagogici
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
existenței motivației pentru frecventarea școlii, și care trimite la cauze ce țin mai mult de personalitatea elevului și de contextul școlar specific. Fuga de acasă este un alt tip de reacție evazionistă ce angajează în primul rând familia, ca factor etiologic -, având o altă semnificație și conducând elevul la absenteism masiv și spre abandonul școlar. Așadar, dată fiind specificitatea celor două variante de conduită evazionistă, le vom aborda diferențiat. Fuga de la școală intervine fie când activitatea școlară intră în relații de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
devalorizarea imaginii de sine a fugarului, precum și din existența conflictelor. În marea lor majoritate, fugarii speră să găsească altundeva satisfacerea acelor trebuințe pe care mediul școlar și familial le-au ignorat: securitatea afectivă, înțelegerea și valorizare. Din punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai mare a factorului familial;explicația acestei asimetri provine din faptul că elevul petrece mai mult timp în familie, socializarea primară fiind mai constrângătoare și mai eficientă
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
leziunilor asociate: venesecții, fracturi, echimoze, plăgi profunde, etc. 7. Consult psihiatric, obligator În caz de tentativă de suicid. SINDROMUL NEUROLEPTIC MALIGN (SNM) Considerații generale Tetrada diagnostică clasică: 1. Febră ; 2. Rigiditate musculară ; 3. Alterarea statusului mental ; 4. Disfuncții vegetative. Considerații etiologice Toate substanțele neuroleptice tipice sau atipice (proclorperazina, prometazina, clozapina, etc) pot induce sindromul neuroleptic malign. Neurolepticele puternice (haloperidol, flufenazina) sunt mai frecvent asociate cu SNM. Și alte substanțe cu proprietăți blocante dopaminergice (metoclopramida, litiu) pot produce SNM. Fiziopatologie Idiosincrazie la
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
se mai numește “encefalopatia și degenerarea grasă a viscerelor”. Hipoglicemia face parte În 50% din cazuri din tabloul clinic. Prognosticul este În general fatal. În S.U.A., incidența sindromului Reye a diminuat după ce salicilații nu au mai fost utilizați În pediatrie. Etiologic afecțiunea pare a fi dată de o tulburare metabolică multiplă declanșată de substanțe toxice (salicilați etc.) sau de diferite infecții virale (În special virusul gripal B). Pentru acest motiv a fost interpretată ca o variantă a “bolii vărsăturilor jamaicane”(intoxicația
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
prelungiri fine în parenchimul înconjurător (corona radiată sau corona malignă) pe când caracterul benign este sugerat de delimitarea netă, liniară [13]. Tomografia computerizată Tomografia computerizată are darul de a detalia descoperirile făcute de radiografia standard, aducând elemente din ce în ce mai sugestive în diagnosticul etiologic al NPS. Orientând puncția transtoracică, computer tomografia poate fi extrem de utilă în precizarea indicației terapeutice. Aceasta explorare imagistică este tehnica cea mai frecvent utilizată în evaluarea NPS având o valoare net superioară radiografiei toracice standard sau tomografiei clasice în aprecierea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
familia” de clasificări internaționale alcătuite de Organizația Mondială a Sănătății pentru a fi aplicate diverselor aspecte legate de sănătate. Din această familie face parte și Clasificarea Internațională a Bolilor (CIBĂ, unde sunt clasificate stările de sănătate, care furnizează un cadru etiologic. Funcționarea și dizabilitatea asociate cu starea de sănătate sunt clasificate în CIF. Prin urmare, CIF și CIB sunt complementare, iar utilizatorii sunt încurajați să utilizeze ambele clasificări internaționale OMS. Obiectivele CIF sunt: asigurarea unei baze științifice pentru înțelegerea și studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mare de prezentări la camerele de gardă a pacienților cu sindrom de debit cardiac scăzut, cu o rată semnificativă a mortalității și care ar putea beneficia de o abordare terapeutică mai eficientă dacă s-ar interveni precoce, respectiv dacă diagnosticul etiologic ar fi stabilit cu o mai mare rapiditate. Examenul ecocardiografic oferă o serie de avantaje: este rapid, repetabil, reproductibil (permite second opinionă și poate fi un examen țintit. În evaluarea șocului ecocardiografia oferă informații utile referitoare la diagnosticul etiologic și
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
diagnosticul etiologic ar fi stabilit cu o mai mare rapiditate. Examenul ecocardiografic oferă o serie de avantaje: este rapid, repetabil, reproductibil (permite second opinionă și poate fi un examen țintit. În evaluarea șocului ecocardiografia oferă informații utile referitoare la diagnosticul etiologic și diagnosticul diferențial al șocului precum și a monitorizării evoluției și al impactului terapeutic al diferitelor intervenții efectuate. Principalele tipuri de șoc și principalele etiologii ale fiecărei tip sunt următoarele 2: R șocul cardiogen (afectare miocard, valve, tulburări de ritm și
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Antoniu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1034]
-
sau zone neclare și a demonstrat necesitatea unor consensuri mai largi în ceea ce privește entitățile nosologice caracterizate sub termenul generic de „afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ” sau „disautonomii”. Este deosebit de dificil de realizat o clasificare, având în vedere multitudinea de suprapuneri clinice, etiologice, patogenice și terapeutice pe care le realizează aceste condiții. Majoritatea sunt studiate sau cel puțin menționate în tratatele de neurologie, altele în manualele de medicină internă, diabetologie, imunopatologie ș.a.m.d. Pe altele le regăsim în cărțile de biochimie, genetică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]