2,623 matches
-
județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și folcloric: formație de cor laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Jos; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Urșani. - Pensiuni turistice: Dana, Daniela, Criveanu, Moara Viselor, Ioana, Horezu, Casa Marcea, Vila Ralufello, Evrica. - important centru ceramic; - pensiuni turistice. MALAIA. - m. arh.: biserica de lemn „Sf. Nicolae” (Înc. Sec. XIX); - centru etnografic și folcloric: comună păstorească, vatră folclorică, formație de fluierași; - localitatea Ciungeta - important punct hidroenergetic, centru turistic; - hidrocentrala de pe Lotru - cea mai mare de pe rîurile interioare (510 MW). - Pensiunea Coibănelu - lac de acumulare. MUEREASCA. - Monumente de arhitectură: - Biserica „Sf. Nicolae”, sec
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Piatra Lotrului, Giulia, Anauk, Antuanela, Valea Haiducilor, Casa Verde, Alin și Ema, Casa Apollo, Daria. VAIDEENI. - m. arh.: biserca de lemn din satul Marița; - m. arh. pop.: casa de lemn Ion Jinaru; - m. m.: monument În cinstea eroilor neamului; - centru etnografic și folcloric: - vatră folclorică; - expoziție permanentă de artă populară, port popular și producearea de costume, formație de fluierași, meșteri de instrumente populare: fluiere, arta cioplirii lemnului; - sărbătoare folclorică „Învîrtita Dorului” (păstorească), serbare interjudețeană (prima duminică din iunie).
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
materializat în monografia pe care i-a dedicat-o, în colaborare cu colega sa de la liceul local Elena Lazarovici, tipărită la Iași în anul 2002, un vibrant și sobru omagiu închinat înaintașilor. Cumulând informații diverse de ordin istoric, toponimic, demografic, etnografic, social, cultural-artistic etc., lucrarea reprezintă una din cele mai izbutite realizări de acest fel din ultimii ani. Spre meritul său, Ion Cernat n-a abandonat câtuși de puțin preocupă rile intelectuale, cum se întâmplă adesea, din păcate, la profesorimea din
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
un vapor al companiei Viking, se îndreaptă spre portul finlandez Naantali. De aici se îndreaptă spre Turku, oraș-port de asemenea, fosta capitală a Finlandei. Prima vizită pe care o face în acest oraș este la muzeul de artizanat din complexul etnografic Luostarinmäki, loc care îl impresionează foarte mult prin exponatele sale. Un alt lucru demn de amintit este impresionanta catedrală, despre care spune că este "unul din monumentele istorice cele mai impozante și mai importante din Turku"267. Alte construcții amintite
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
loc sălbatic asupra cărui omul nu pare a fi avut încă un impact important, în opinia autorului, loc de altfel descris mai pe larg mai târziu, așa cum am menționat mai sus. O a doua scrisoare despre Finlanda evocă imaginea muzeului etnografic din Helsinki. Acest muzeu are meritul de a reda în miniatură Finlanda de altădată. Exponatele sunt în aer liber și cuprind locuințe în care se află costume populare naționale. Ceea ce l-a impresionat în mod deosebit a fost un bătrân
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
complex și un lung solo de toacă românească. Discursul său muzical ar putea sugera regizorului și coregrafului de la Odeon o exploatare și mai interesantă ale respectivului moment teatral"676. 3.3.2.13. Revista "România literară" Articolul Skansen și muzeele etnografice din București prezent în revista România literară, vorbește despre primul muzeu etnografic din lume, Skansen, al cărui întemeietor este suedezul Artur Hazelius. Alexandru Tzigara-Samurcaș, întemeietorul Muzeului de Artă Națională din București a manifestat un mare interes pentru acest muzeu și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
putea sugera regizorului și coregrafului de la Odeon o exploatare și mai interesantă ale respectivului moment teatral"676. 3.3.2.13. Revista "România literară" Articolul Skansen și muzeele etnografice din București prezent în revista România literară, vorbește despre primul muzeu etnografic din lume, Skansen, al cărui întemeietor este suedezul Artur Hazelius. Alexandru Tzigara-Samurcaș, întemeietorul Muzeului de Artă Națională din București a manifestat un mare interes pentru acest muzeu și, după spusele articolului, și pentru muzeele etnografice în aer liber din celelalte
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
literară, vorbește despre primul muzeu etnografic din lume, Skansen, al cărui întemeietor este suedezul Artur Hazelius. Alexandru Tzigara-Samurcaș, întemeietorul Muzeului de Artă Națională din București a manifestat un mare interes pentru acest muzeu și, după spusele articolului, și pentru muzeele etnografice în aer liber din celelalte țări înrudite cu Suedia, printre care se numără și Finlanda 677. În articolul Despre un portret al domniței Zoe Ghika, se relatează despre relațiile ruso-suedo-române. Paul van Suchtelen, rus de origine suedeză, de a cărui
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
câteva rânduri despre literatura finlandeză contemporană și despre noua orientare a școlii finlandeze de folclor despre care mărturisește că și-ar dori să știe mai multe. Acesta menționează că savanții finlandezi sunt "cel mai bine pregătiți ca să realizeze (...) valorizarea materialelor etnografice și folclorice în perspectiva universală a Istoriei Religiilor"751. Acest lucru se datorează arhivelor folcloristice de care dispun, dar și de materialul lingvistic pe care și-l pot însuși cu ușurință (limbile de circulație, rusa, maghiara sau alte limbi fino-ugrice
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 24. *** Programul săptămânii a treia (ultima), în "Observator cultural", nr. 65, mai 2001, p. 4. *** Proiectul Istoriei Conceptuale Europene (Declarație de intenție), în "Timpul", an XII, nr. 155, 2 februarie 2012, p. 5. Rădulescu, Mihai Sorin, Skansen și muzeele etnografice din București, în "România literară", an XLI, nr. 36, 11 septembrie 2009, p. 18. Rădulescu, Mihai Sorin, Despre un portret al domniței Zoe Ghika, în "România literară", an XLI, nr. 38, 25 septembrie 2009, p. 21. *** Revista New International Journal
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Țările, în "Steaua", an LXII, nr. 12, decembrie 2011, p. 24. 674 Ibidem. 675 Ibidem. 676 Marin-Marian Bălașa, Epopeea lui Ghilgameș la Odeon, în "Steaua", an LXIII, nr. 2-3, februarie-martie 2012, p. 91. 677 Mihai Sorin Rădulescu, Skansen și muzeele etnografice din București, în "România literară", an XLI, nr. 36, 11 septembrie 2009, p. 18. 678 Mihai Sorin Rădulescu, Despre un portret al domniței Zoe Ghika, în "România literară", an XLI, nr. 38, 25 septembrie 2009, p. 21. 679 Mihai Canciovici
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
servicii și bunuri de consum care au facilitat diversificarea petrecerii timpului liber. În opinia lui Chaney, schimbarea culturală fără precedent s-ar datora multiplicării practicilor de reprezentare exercitate prin expansiunea literaturii de reflecție teoretică, a studiilor descriptive și a raporturilor etnografice, constituindu-se în principal ca obiect de studiu al teoriei sociale în care cultura poate fi înțeleasă fie ca o construcție artistică a unei comunități sau a umanității, fie ca o formă de viață care se dezvoltă prin intermediul unor obiceiuri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
interes crescut față de cercetarea interpretativă, prin contribuții ce țin de studiile culturale, dar și de orientările feministe, al căror telos emancipativ rămâne cel al "demascării și remedierii dezechilibrelor puterii"45. În al doilea rând, Griffin se referă la ascensiunea metodelor etnografice, cu alte cuvinte, a metodelor de cercetare calitativă bazate pe observația participativă a variatelor contexte culturale. În al treilea rând, e vorba de "încercarea de a pătrunde în "cutia neagră" a minții (umane adăugirea mea) prin modelarea structurilor mentale și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
suntem?". Ce poate constata, în baza istoriei teoretico-metodologice pe care tocmai o încheie, este că cele două tipuri de abordări, interpretativă sau umanistă, pe de o parte, tributară metodelor de cercetare calitativă (criticismul retoric, în speță, dar și noile orientări etnografice) și, pe de altă parte, perspectiva social-științifică, empirică, ce dă credit metodelor de cercetare cantitativă, statistică, ajung să dețină porțiuni (cvasi)egale de teren discursiv în ce privește cercetarea pe domeniul Științelor comunicării, la sfârșitul secolului XX. Însă acest lucru nu face
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
adecvate.81 1.1.3 Metodologia Metodologia este veriga lipsă între abordarea constructivistă și cercetare,82 însă Wendt consideră că totul depinde de întrebarea la care se încearcă să se răspundă.83 Constructiviștii folosesc metode variate. Aceștia pot adopta tehnici etnografice și interpretative pentru a recrea semnificațiile pe care actorii le pun în practică, le instituționalizează, și modul în care aceste practici sunt legate de lumea socială. Se folosesc de studii cantitative pentru a demonstra emergența unei culturi globale prin care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
doar să văd cum se trăia "în spatele Cortinii de Fier" nimic nu mi-a dictat alegerea țării în care am lucrat. Am ales România pentru că la acel moment era singura țară est-europeană în care se putea face muncă de teren etnografică cu oarecare ușurință. A mă duce în Uniunea Sovietică nu era o opțiune pentru un antropolog. Marile frământări care au avut loc în câteva țări est-europene Polonia în 1968 și 1970, Cehoslovacia în 1968, Ungaria începând cu 1968 le făcea
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și, prin extensie, și controale ceva mai severe la frontieră ale mașinilor venite din România. Atât. Relațiile culturale, cele din sfera muzicii, fie că este vorba de muzica tradițională a tarafului din Clejani, găzduit de atâția ani de un muzeu etnografic ce duce mai departe memoria lui Constantin Brăiloiu, sau de muzica de avantgardă practicată de fiul lui Cristian Teodorescu și de Iancu Dumitrescu, nu au avut și sunt convins că nu vor avea de suferit. De suferit au, poate, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
clima, fora și fauna, pădurile și apele. Se au în vedere ocupațiile locuitorilor(agricultura prin excelență, dar și alte activități) instituțiile satului, biserica, învățământul, cultura, etnografia, conținând informații inedite despre această zonă nordică a țării mai puțin cercetată folcloric și etnografic. Istoricul localității de la prima atestare documentară—sec. XV-dar coborând în preistorie prin ceramica de Cucuteni și uneltele din silex, relevă cu certitudine continuitatea milenară a așezărilor umane pe aceste locuri. Ansamblul lucrării procură imaginea unui grupaj de monografii în cadrul alteia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
numelor de locuri permite tragerea unor concluzii care se referă la aspecte socialistorice pentru a căror înțelegere, invocarea toponimiei este o condiție principală. Cercetarea materialului topic dintr-o anumită comună pe baza coroborării datelor lingvistice, geografice, istorice, arheologice, numismatice și etnografice îndreptățesc după părerea noastră afirmația academicianului Iorgu Iordan care definea toponimia ca fiind: istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau importante, care s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
grâu. Mai există în satele comunei Hudești familii care posedă asemenea covoare vechi care fiind considerate demonetizate sunt așezate ca păretari în bucătărie sau chiar în camera de zi. Uneori sunt stricate, posesorii lor nedându-și seama de valoarea lor etnografică și sunt înlocuite cu altele „la modă străine ca motiv și colorit. Mai sunt puține gospodine care în zilele noastre să se mai ocupe cu țesutul acestor bunuri casnice. în Vatra doar la 4-5 gospodării se mai practică această activitate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
piese muzical-folclorice, cu specific local, iar ca instructor al formațiilor artistice a participat la mai multe faze județene ale Festivalului Cântarea României unde a obținut locurile II și III la toate cele cinci ediții ale festivalului. Pe linie de cercetare etnografică și folclor a activat la Filiala din Iași a Academiei Române și în calitate de colaborator la ziarul Clopotul din Botoșani. Preocupările sale pentru cercetarea folclorică și etnografică s-au concretizat și prin colaborarea la întocmirea Monografiei comunei Hudești, lucrare bine documentată din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locurile II și III la toate cele cinci ediții ale festivalului. Pe linie de cercetare etnografică și folclor a activat la Filiala din Iași a Academiei Române și în calitate de colaborator la ziarul Clopotul din Botoșani. Preocupările sale pentru cercetarea folclorică și etnografică s-au concretizat și prin colaborarea la întocmirea Monografiei comunei Hudești, lucrare bine documentată din punct de vedere științific, istoric și cultural. Pentru activitatea sa prestigioasă i s-a acordat titlul de învățător fruntaș, diploma de onoare și gradația de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
200 de ani. Metodologia Relațiile dintre cultură și civilizație în mediul penitenciar sînt însă mult mai complexe dacă analizăm raporturile dintre elementele care le compun. O asemenea analiză reprezintă tocmai obiectivul acestei lucrări. Prezentarea elementelor culturii penitenciare necesită o abordare etnografică. Simbolurile, ritualurile, ceremoniile și ideile vehiculate prin pușcării nu au nici un înțeles dacă le privim din exterior, ele fiind încărcate cu multe semnificații. Acestea nu pot fi lămurite prin metode cantitative (sondaje, teste psihologice etc.), ci printr-o analiză etnografică
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]