1,763 matches
-
există legături de cale ferată spre Cluj-Napoca si Suceava. Vișeu de Sus face parte din regiunea etnografică Maramureș, regiune cunoscută pentru porțile de lemn, bisericile de lemn, portul popular, tradiție și folclor. În Vișeu există un Muzeu De Istorie și Etnografie, unde sunt expuse variate valori istorice, culturale, de port din zona Vișeu de Sus. Un eveniment important îl reprezintă Hora la Prislop, organizată în fiecare an, în luna august, la pasul Prislop. În zonă se mai poate vizita: Complexul țărănesc
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
valoare atât pentru istoria, cultura și civilizația poporului nostru, cât și pentru cele universale: "Monumente istorice și de artă" - reflectă evaluarea culturii și civilizației autohtone, dar și influențele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat în contact: "Elemente de etnografie și folclor" - sunt caracterizate prin originalitate, bogăție și varietate: "Instituții și evenimente cultural - artistice" - reflectă intensitatea vieții spirituale, tradiția și modernismul în cultură: România dispune de un excepțional potențial balnear care concentrează o varietate de factori morali de cură. In
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
pe parcursul șederii lor pot iniția în practicarea unor meșteșuguri precum: țesut, olărit, încondeiatul ouălelor, sculptura etc. Din punct de vedere al resurselor naturale și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice o reprezintă elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale , statiuni balneoclimaterice precum și fondul cinegetic românesc. În ceea ce privește structurile de primire România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
alte persoane cointeresate. La începutul anilor 90 clădirea muzeului a fost prin lege restituită proprietarului represat. Din păcate, n-a fost respectată decizia Executivului Raional Criuleni despre transmiterea la păstrare temporară a exponatelor muzeului satului Jăvreni - Muzeului de istorie și etnografie raional Criuleni; iar indiferența și impotența primăriei și gospodăriei agricole de a găsi o nouă clădire pentru muzeu, în consecință au dus la dispariția respectivului. În satul Jăvreni își desfășoară activitatea o policlinică, o casă de cultură, o grădiniță și
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
Rezina este de 23 km. Distanța directă pîna în or. Chișinău este de 67 km. Tinerii etnografi de la școala medie din s. Pripicenii-Răzești, r. Rezina, cutreerând cu mulți ani în urmi împrejurimile satului natal în căutarea exponatelor pentru muzeul de etnografie al școlii, au observat într-o crăpătură formată în urma unei alunecări de teren de pe panta dreaptă a r. Cogâlnic câteva oase pietrificate neobișnuite. Apoi a fost găsit scheletul unui colosal animal numit dinoteriul supra-gigantic. Lângă scheletul, care se află în
Pripiceni-Răzeși, Rezina () [Corola-website/Science/305239_a_306568]
-
Serbiei, de unde au emigrat în Banat în secolul al XIV-lea. Dat fiind faptul că ei sunt de religie catolică, ei nu se consideră în ultima vreme ca fiind sârbi, cei mai mulți carașoveni declarându-se de etnie croată în ultimele recensăminte. Etnografie
Sârbii din România () [Corola-website/Science/306071_a_307400]
-
o versiune în română a Psalmilor. Dimitrie Cantemir, un domnitor din Moldova, a fost, fără îndoială, cea mai mare personalitate a perioadei medievale din Moldova. El a fost un prolific om de litere, cu interese în filozofie, istorie, muzică, lingvistică, etnografie și geografie. Cele mai importante lucrări ale sale, "Descriptio Moldaviae" conținând informații despre regiunea Moldova din estul României, scrisă în latină și publicată în 1769 și "Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor", o primă istorie critică a României. Dimitrie Cantemir a fost cunoscut
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
mișcare sistemul social al unei populații, celelalte sunt acelea (re)construite sau descoperite de cercetătorul care studiază structura unei populații. Prin cercetările lui Lévi-Strauss asupra grupurilor sociale primitive (de exemplu clanurile totemice, miturile amerindiane), structuralismul a atins în antropologie și etnografie un grad de perfecțiune care nu va mai fi depășit. Analiza structurală și-a arătat eficacitatea în studiul acestor forme sociale fixe, devine însă insuficientă când este confruntată cu realitatea societăților complexe, cum este aceea din zilele noastre. În afară de lingvistică
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
de Șchioapa, Papainoaga, Leasa) este o horă mixtă, răspândită pe arie largă în centrul și sudul României, ce se joacă în cerc, dansatorii fiind dispuși în lanț de brațe îndoite. Ritmul e asimetric (5/8) și mișcarea e vioaie. [[Categorie:Etnografie românească]] [[Categorie:Țara Bârsei]]
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
epoca fierului. Săpăturile arheologice au localizat vechea Aegyssus pe Dealul Hora, astăzi Dealul Monumentului Independenței. Tot în Tulcea se poate vizita Muzeul “Delta Dunării” cu mai multe secții:Secția de Științele Naturii, Secția de Arheologie, Secția de Artă, Secția de Etnografie și Arta Populară. Alte obiective turistice sunt:Monumentul Independenței, Biserica Catedrală “Sf Nicolae”, Biserica “Sf. Gheorghe”, Primăria Veche, Statuia ecvestra a lui Mircea cel Bătrân, Bustul lui Spiru Haret, faleză Dunării, lacul Ciupercă, lacul Zaghen, Pădurea Bididia. Orașul Babadag, menținat
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Mariei Lătărețu au fost efectuate, pe cilindri de fonograf, la data de 19 iulie 1937. Apoi, pe 13 septembrie 1937, înregistrează la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români (Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” de azi). Cântă prima oară la Radio București pe 29 august 1937. Cântă la localul lui Marcu Căciularu (din strada Vespasian, zona Gării de Nord) în 1937, la „Luna Bucureștiului” în 1938 și în perioada 1939-1949 la „Dorul
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
ani, în 1882, reușește să fondeze o colecție de antichități. "Societatea de Istorie și Arheologie" beneficiază de sprijinul lui George Bariț, care contribuie cu donații în bani și cărți. În paralel cu colecția de antichități, se constituie și colecțiile de etnografie, de mineralogie, de paleontologie și de ornitologie. Colecțiile muzeului erau depozitate într-o casă particulară. Din anul 1890 colecțiile au fost amenajate în șase clase ale „Școlii de Științe Exacte din Deva” (actualul Colegiu Național „Decebal”). Secția de istorie a
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
principală a Castelului Bethlen. Secția de numismatica a "Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, etc.) și o bibliotecă de aproximativ 40000 de volume.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
Petrescu și Dragoș Petrescu, postfață de Mircea Mihăieș, Polirom, Iași, 2005 (Mircea ZAHACINSCHI), p. 36-38. 56. „Opțiuni istoriografice”, anul VII, Iași, 2006, Buletinul Alianței Studenților Români și al Asociației Tinerilor Istorici Ieșeni (Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU), p. 38-39. 57. Țara Făgărașului: Istorie. Etnografie. Antropologie, editor și coordonator Gheorghe Roșculeț, Editura Universității „Transilvania”, Brașov, 2006 (Lucian-Valeriu LEFTER), p. 39-40. 58. Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Ottoman Conquest to the Present. Edited by Flavius Solomon & Alexandru
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
și Arheologie „A.D. Xenopol“ din Iași (1967-1976), apoi în calitate de cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității „Al. I. Cuza“ ca asistent, lector și conferențiar din 1976 până în prezent. A predat cursurile universitare de „Istoria artei românești și universale“ și „Etnografie românească“. A efectuat o serie de cursuri postunivbersitare de specializare în domeniul istoriei artei: la Universitatea București, cu profesorii I. D. Ștefănescu și Corina Niculescu; la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, cu acad.prof.dr. Virgil Vătășianu; în Grecia (1976) și în Germania
Ion Solcanu () [Corola-website/Science/305292_a_306621]
-
Gottfried von Herder, clasicismul reorientându-se către valorificarea creației populare și idealizarea trecutului. Cea mai parte a lucrărilor lui Alexandru Hâjdeu sunt tributare acestei mișcări. Din anul 1829, Alexandru urmează cursurile facultății din Harkov unde studiază științele naturale, istoria, dreptul, filozofia, etnografia și limbile clasice. Există un raport dat de către guvernatorul Basarabiei în care se specifică cum că Alexandru „"a învățat la Harkov și, fiind din naștere capabil, a învățat foarte bine"”. Alexandru Hâjdeu frecventează cercul de studii condus de către Sreznevski, înființat
Alexandru Hâjdeu () [Corola-website/Science/303463_a_304792]
-
Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin. Samovare și pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de călcat, râșnițe de mână. O parte dintre aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: "Nicolae Tuzlaru - Pictor și colecționar". "IALOMIȚA - STUDII ȘI CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE, ISTORIE, ETNOGRAFIE ȘI MUZEOLOGIE" continuă seria "Ialomița - Studii și Comunicări de Muzeologie, Arheologie-Istorie și Etnografie" inaugurată în 1977. Specialiștii muzeului și colaboratorii lor își aduc onest contribuția la studierea diferitelor aspecte de cultură și civilizație ale zonei, integrate patrimoniului național. Rezultatele cercetărilor
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
călcat, râșnițe de mână. O parte dintre aceste obiecte deosebite pot fi admirate în cadrul expoziției: "Nicolae Tuzlaru - Pictor și colecționar". "IALOMIȚA - STUDII ȘI CERCETĂRI DE ARHEOLOGIE, ISTORIE, ETNOGRAFIE ȘI MUZEOLOGIE" continuă seria "Ialomița - Studii și Comunicări de Muzeologie, Arheologie-Istorie și Etnografie" inaugurată în 1977. Specialiștii muzeului și colaboratorii lor își aduc onest contribuția la studierea diferitelor aspecte de cultură și civilizație ale zonei, integrate patrimoniului național. Rezultatele cercetărilor științifice efectuate de-a lungul timpului în județul Ialomița se regăsesc astăzi în
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
casei memoriale a lui Eminescu se află Casa Papadopol, o casă țărănească de epocă în stil moldovenesc, care a aparținut ultimului proprietar al moșiei Ipotești - doctorul Papadopol. Acesta și-a donat casa statului. În prezent, aici se află Muzeul de etnografie al Centrului Național de Studii de la Ipotești, fiind expuse obiecte provenind din vechile gospodării țărănești. În această casă și-a pictat Horia Bernea tablourile, în perioada taberelor naționale de pictură de la Ipotești. La 4 kilometri de Memorialul Ipotești, se află
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
Ploiești. 1994 decembrie 15,-1 februarie 2005 Director executiv la Societatea Tehnico-Științifică și Social Culturală „Marama” dinPloiești și director artistic și dirijor la Ansamblul folcloric „Marama”. 2000 - Pensionat la cerere, de la Liceul de Artă din Ploiești. 2005-2009 - reîncadrat profesor de Etnografie și folclor muzical și canto popular tradițional la Liceul deArtă din Ploiești. LUCRĂRI DE SCENĂ Muzică Florin Comișel și LeonidaBrezeanu,Coregrafia Marcela Țimiraș Regia artistică Lucian Bădulescu,Scenografia Victor Munteanu. Premiera în 1974.Regia artistică Cristian Mihalache,scenografia Irina Borovski
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
colaborare cu Al.I.Bădulescu,Ploiești,1979. 7.CINSTIRE ACESTUI TIMP culegere de coruri ,în colaborare cu Al.I.Bădulescu.Ploiești 1983. 8.CELE MAI ÎNDRĂGITE CÂNTECE-antologie-culegere de folclor muzical ,vol.1,măi,2006,Ploiești 9.CURS DE INIȚIERE ÎN ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR MUZICAL pentru elevii școlilor și liceelor de artă anul I și ÎI-(2008,martie) 10.METODA-ÎNVĂȚAȚI CHITARĂ ÎN 48 OREan I (Program de concert) „Ciufulici" din Ploiești, în ziarul "Flamura Prahovei", 13.o8.1973, Ploiești „...muzică scrisă de
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
dintre care făceau parte în special profesorii de la Colegiul Unirea), alături de alți dascăli ai Focșanilor acelor ani, printre care N. Al. Rădulescu, Ion Diaconu, Al. P. Sava, Nicolae Jechianu, I. Romanoai, etc. Revista publica studii despre geografia, istoria, bisericile și etnografia Vrancei. A colaborat la revista “Arhivele Basarabiei” alături de Toma Bulat, Constantin Tomescu, Leon Boga, Nicolae Moroșanu, Gheorghe Rașcu, Ștefan Ciobanu, Teodor Porucic, Petru Ștefănucă, Emil Gane, Visarion Puiu, Nicolae Iorga, Ion Pelivan, Paul Mihailovici și mulți alții. În cursul lunii
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
basarabene al „Uniunii poporului rus”, înființată de către Crușeveanu, sub auspiciile Ohranei. a publicat un almanah al ziarului „Bessarabeț” - primul cotidian din Chișinău, înființat de asemenea la inițiativa sa în 1903, în limba rusă, la Moscova - o monografie privind istoria, geografia, etnografia, economia și cultura Basarabiei. Lucrarea era intitulată „Basarabia. Almanah informativ de istorie, statistică, etnografie și literatură”. La sfîrșitul anului 1903 el a fondat pentru puțin timp la Sankt Petersburg ziarul „Znamia” (în , în ) (1903—1904). În acest ziar, între 28
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
almanah al ziarului „Bessarabeț” - primul cotidian din Chișinău, înființat de asemenea la inițiativa sa în 1903, în limba rusă, la Moscova - o monografie privind istoria, geografia, etnografia, economia și cultura Basarabiei. Lucrarea era intitulată „Basarabia. Almanah informativ de istorie, statistică, etnografie și literatură”. La sfîrșitul anului 1903 el a fondat pentru puțin timp la Sankt Petersburg ziarul „Znamia” (în , în ) (1903—1904). În acest ziar, între 28 august și 7 septembrie (stil vechi), a publicat fragmente din celebra mistificare antisemită „Programul
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
Budapesta, considerând-o reprezentativă pentru românii din Ardeal. Acest proiect a fost blocat de primul război mondial. , județul Cluj, a fost adusă în perioada interbelică în București de Alexandru Tzigara-Samurcaș, care a vrut să o expună in interiorul Muzeului de Etnografie și Arta Națională. A ales-o special atât de mică (12/5 m), dar s-a gândit că și-ar pierde farmecul dacă n-ar fi in aer liber, și astfel a ținut-o in depozit, negăsindu-i locul. Cam
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]