115,500 matches
-
speciei umane, astăzi este necesară nu doar cunoașterea științelor naturale, dar și protejarea și îngrijirea naturii. Versetul din Geneză (1, 28), astăzi deseori citat în mod greșit, " Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul", nu trebuie înțeles ca o încurajare a exploatării pusă în practică cu instrumentele moderne ale științei și tehnicii, ci interpretat în spiritul cultivării grădinii originare a Edenului. În schimbul exploatării autoritare asupra naturii trebuie promovată comuniunea omului cu ea. Economia de piață eco-socială cere astăzi o cale de compensare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
astăzi deseori citat în mod greșit, " Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul", nu trebuie înțeles ca o încurajare a exploatării pusă în practică cu instrumentele moderne ale științei și tehnicii, ci interpretat în spiritul cultivării grădinii originare a Edenului. În schimbul exploatării autoritare asupra naturii trebuie promovată comuniunea omului cu ea. Economia de piață eco-socială cere astăzi o cale de compensare a economiei și ecologiei. Cunoștințele în problemele de mediu, care s-au răspândit foarte mult, și au dobândit popularitate în ultima
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
calității vieții. Politicile publice referitoare la copii privesc, în primul rând, aspecte care țin de respectarea drepturilor fundamentale ale acestora ca oameni și apoi cele specifice, referitoare la educație și sănătate, odihnă și socializare, protecție împotriva violenței, abuzului, neglijării și exploatării, protecție împotriva torturii și tratamentelor crude, inumane sau degradante, dreptul la identitate 59. Ca tipuri de suport, sunt cunoscute alocația pentru copii, gratuități de diferite tipuri (transport, manuale școlare, servicii culturale). Una dintre puținele măsuri care vizează familia în ansamblu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
loc, emanciparea s-a petrecut numai ca o înaintare parțială, față de o situație anterioară explicit mai dificilă, dar nu s-a produs ca un progres real. Dovadă faptul că, deși structurile politice se schimbau, femeile se confruntau, în continuare, cu exploatarea, violența, anonimatul, dependența etc. Mecanismul de emancipare nu se dovedea suficient de bun, femeile rămânând suprasolicitate în sfera privată, grija pentru copii și eforturile în organizarea gospodăriei putând fi recunoscute drept constante ale vieții lor. Acestea sunt premise prin realizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de revoluția proletară, ce desființa exploatarea de clasă. Aceasta transforma relațiile de producție prin dispariția proprietății private. Familia burgheză este o formă de prostituție în favoarea unui singur bărbat. Friedrich Engels, în Originea familiei, a proprietății private și a statului (1884), arăta că, odată cu apariția familiei patriarhale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Sovietică, atenția nu s-a îndreptat către familie; aceasta a rămas o vreme funcțională după modelul de tip burghez. Numai că, prin combinarea unei libertăți - rezultate din neimplicarea (pe moment) a statului în reglementarea raporturilor în familie - cu tendințele de exploatare din vechea familie burgheză, s-a ajuns la o multitudine de probleme de factură morală: relații libere între sexe, adulter, copii nerecunoscuți etc. Ceea ce avea să se petreacă referitor la modul cum se configurau relațiile în familie nu era însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea integrală a forței de muncă. Șomajul nu era recunoscut. Dacă exista sporadic, acest fapt se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
din sfera economică. Soluția de tip marxist se baza pe presupunerea că, prin eliminarea proprietății private și dizolvarea modului de producție capitalist, se va ajunge la depășirea inegalităților. De aici decurgea eliminarea formelor de discriminare care le afectau pe femei. Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile de exploatare generate de sistemul capitalist. În România, în tranziție, neajunsurile din sfera economică, disfuncționalitățile sociale ce decurg, în principal, din starea de sărăcie generală a populației, par să sugereze, ca în abordarea marxistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
baza pe presupunerea că, prin eliminarea proprietății private și dizolvarea modului de producție capitalist, se va ajunge la depășirea inegalităților. De aici decurgea eliminarea formelor de discriminare care le afectau pe femei. Exploatarea acestora lua sfârșit odată cu toate tipurile de exploatare generate de sistemul capitalist. În România, în tranziție, neajunsurile din sfera economică, disfuncționalitățile sociale ce decurg, în principal, din starea de sărăcie generală a populației, par să sugereze, ca în abordarea marxistă, că economicul este cheia tuturor problemelor celor mai mulți oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cerință de forță de muncă. Dobândirea de către femei a drepturilor politice și civile este o consecință a nivelului din ce în ce mai înalt de civilizație. Toate acestea pot fi privite și ca aspecte ale emancipării femeilor. În fond, însă, dificultățile lor (subordonarea, dependența, exploatarea, violența fizică sau simbolică) sunt o constantă, indiferent de regimul politic sub care trăiesc. Acestea se constituie și pot fi înfruntate numai în plan privat. Aici va avea loc marea confruntare cu patriarhatul. Familia monoparentală oferă un tip de soluție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apropiat de demersul teoretic al feminismului radical. Avansez ipoteza conform căreia unii bărbați sunt mai deschiși spre parteneriat în ceea ce privește relațiile private, în afara căsătoriei legalizate. Este ca și cum existența legală și formală a legăturilor de familie instituie dreptul de dominație, chiar de exploatare a soției de către soț. Pentru femei, căsătoria este adesea receptată ca o stare de siguranță; se câștigă stabilitate și o presupusă exclusivitate privind raporturile între sexe. Pentru bărbați, există probabil un tip de percepție asupra femeilor care le sunt soții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sursă de încredere și de siguranță)16. Munca în sfera domestică, desfășurată de femeile mame singure, se face în favoarea copilului și a propriei persoane. Activitatea respectivă este îndreptățită, se configurează într-o legitimitate aparte: poate fi desfășurată fără sentimentul de exploatare. Ieșirea de sub influența celor două mituri este asemenea unei dezvrăjiri. În Jumătatea anonimă, Mihaela Miroiu trecea în revistă stări de vrajă din care este probabil ca femeile să poată ieși17, dacă își doresc și găsesc resursele necesare de a o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fapt este așa de veche și de bine statornicită, încât se remarcă și în situațiile cumva la limită, unde unul din parteneri nu mai este nemijlocit prezent, ca în familia monoparentală. Aici se observă o stare prin care se combină exploatarea sexuală inițială (prin apariția unei sarcini neplanificate, în multe cazuri) cu subordonarea ulterioară a forței de muncă a femeilor, care vor desfășura activități de îngrijire și educare în favoarea copiilor, pe tot parcursul anilor în care îi vor crește fără sprijin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sfera privată ar putea fi inițiată pornind de la egalitatea sexuală și emoțională în familie. Astfel, ar fi preîntâmpinate abuzurile emoționale sau de altă factură asupra persoanelor din familie (de cele mai multe ori, asupra femeilor și a copiilor), ar putea fi eliminată exploatarea (legată de prestarea muncii domestice, acordarea unui suport emoțional necondiționat, hărțuirea sexuală în cuplu). Trăsăturile menționate de Anthony Giddens privind familia pot fi considerate drept condiții pentru existența unui model familial de tip partenerial. Astfel, sunt vizate egalitatea dintre participanți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
arbitru. în interior, a dat un șir de reforme de cea mai mare însemnătate. A întărit legăturile cu orașele germane, din care în acea perioadă un mare număr de locuitori au venit în Suedia, a dezvoltat comerțul și a organizat exploatările forestiere. Celebru roman al lui Viktor Rydberg (1828-1895) despre dragostea dintre cavalerul Erland Månesköld și frumoasa țigancă Singoalla. „Walden Life in the Woods“ - celebra carte (publicată în 1854) a scriitorului și gînditorului american Henry David Thoreau (născut în 1817 la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
administrative ș.a.). În contextul liberalizării crescînde și al consolidării mediului concurențial, întreprinderile publice și-au abandonat vechile metehne, înce-pînd să adopte obiective similare cu întreprinderile private. Mai mult, s-au adoptat soluții mai radicale constînd din transferul activelor, infrastructurii și exploatării întreprinderilor publice către sectorul privat. Prețul, calitatea, concurența au venit să înlocuiască arbitrariul politic, birocrația și monopolul. Așa a început privatizarea serviciilor publice. Există puține servicii publice pure, care nu pot fi produse decît în întreprinderi publice. Pentru celelalte, s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a întreprinderilor și toate practicile concertate care sunt susceptibile să afecteze comerțul între Statele membre și care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrîngerea sau falsificarea jocului liber al concurenței în interiorul pieței comune." Articolul 86 al aceluiași Tratat interzice exploatarea abuzivă a "unei poziții dominante pe piața comună, sau pe o parte substanțială a acesteia". După 1989, există chiar o posibilitate de a controla a priori concentrările de întreprinderi, prin intermediul Comisiei europene. Referitor la intervențiile economice ale statelor membre, articolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și rolul atribuit Statului. Preluînd o clasificare propusă de Bruno Théret (în "Revue d'Economie appliquée", tom XLIII, nr.2, 1990), putem repera trei ansambluri reglaționiste: Pe linia marxismului ortodox, care își fondează raționamentul pe valoarea muncă și pe mecanismul exploatării, sursă a plusvalorii, Statul se prezintă ca un baston de sprijin al capitalului. Scăderea tendențială a ratei profitului fiind o lege fundamentală a capitalismului, persistența acestuia din urmă ar presupune o intervenție crescută a Statului pentru a socializa pierderile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai puțin, un Stat și o națiune, sau un popor, acțiunea publică devine obiect de studiu ca atare. Problema reglaționiștilor este însă atunci că ei trebuie să poarte, mai mult sau mai puțin, doliul marxismului. Noțiunile de plusvaloare și de exploatare nu-și au locul aici. Lupta de clasă însăși este un concept prea difuz. A spune că Statul este o formă de compromis între interesele divergente ale claselor nu este însă suficient, pentru că atunci trebuie precizat ce sunt clasele și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
intereselor diverselor grupuri sociale, trebuie reabilitată ideea de interes general. Cum, în mod concret, este imposibil de disociat mult timp interesele unei firme de cele ale salariaților ei, trebuie să recunoaștem faptul că profitul nu reprezintă neapărat un semn al exploatării, ci mai curînd unul al sănătății economice. Dimpotrivă, o firmă cu deficit este o organizație ce nu furnizează mare lucru colectivității, eventual mai puțină bogăție decît primește. De aceea, nu e nimic surprinzător în a cere întreprinderilor publice sau private
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
situația, este suficient să considerăm că actorii economici pot utiliza reglementarea pentru a dobîndi o avuție suplimentară. În mod logic, fiecare corporație se va constitui într-un grup de presiune (lobby) și va practica o politică de prădător, adică de exploatare sistematică a reglementării pentru a-și ameliora propria situație. Din această perspectivă, oamenii politici sunt niște prăzi autoconsimțite, niște marionete în serviciul cutărui sau cutărui interes particular. Această constatare a făcut ca legislația americană să oblige pe fiecare să-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se confruntă cu refuzul majorității activilor ocupați de a-și împărți cu alții sursele de venit; A doua este mai curînd pasivă și ia forme foarte variate: cea cunoscută ca muncă pe timp parțial, dar și cea mai puțin cunoscută, exploatarea noilor schimbări în structura cererii. Căci, în ultimă analiză, acestea incită producția și ocuparea. Problema e că slaba productivitate a acestor angajați împiedică o remunerare mai bună. Iată de ce, pentru a dezvolta ocuparea, unii preconizează adoptarea modelului anglo-saxon de multiplicare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a două explozii succesive care au avut loc în noiembrie, 2008. Magistrații au decis ca fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, și adjuncții săi, Gheorghe Roșu și Dan Ștefan Ungur, să-și petreacă următorii ani după gratii. Dacă șeful Exploatării miniere a primit șase ani și jumătate de închisoare, adjuncții au fost condamnați la patru ani de închisoare. La interval de câteva ore, în noiembrie 2008, în subteranul minei Petrila s-au produs, două explozii devastatoare. Prima explozie s-a
Vinovații accidentului minier de la Petrila, condamnați la închisoare cu executare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80531_a_81856]
-
ministerelor și celorlalte organe centrale din ramurile minieră, foraj, petrol și gaz metan, metalurgie feroasa, metalurgie neferoasa, materiale refractare, construcții de mașini, energie electrică, chimie, viscoza, sticla-ceramica, construcții-montaj, hirtie-celuloza, ciment, materiale de construcții, lemn, poligrafie, textile, confecții, încălțăminte, pielarie-cauciuc, alimentară, exploatări forestiere, căi ferate, transporturi aeriene, maritime, fluviale și rutiere, precum și personalul care își desfășoară activitatea în depozitele de piei brute și participă permanent la desfășurarea proceselor de sortare, preindustrializare și formare de loturi de piei brute. 2. Persoanele încadrate în
DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106689_a_108018]
-
întreprinderi pentru producerea și industrializarea legumelor și fructelor, secții de producție, ferme, sere și solarii din cadrul întreprinderilor de sere; sere și solarii din cadrul întreprinderilor pentru legume și fructe; - unități subordonate Trustului întreprinderilor pentru producerea nutrețurilor combinate; - întreprinderi de întreținere și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare; - întreprinderi de execuție și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare și Întreprinderea de construcții-montaj "Delta Dunării". - întreprinderi de exploatare complexă a resurselor naturale din "Delta Dunării". 3. Persoanele din întreprinderile subordonate comitetelor executive ale consiliilor
DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106689_a_108018]