65,670 matches
-
editorial al lui Dinu Săraru: "Doctrina Armoniei interetnice și interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că existența umană, ființa umană însăși, șunt expresia celei mai desăvârsite armonii, că se înfățișează că expresii virtuale ale desăvârsirii, că fiecare om este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și se cuvine să fie, prin întreaga lui viața, cu adevarat chip al lui Dumnezeu, întrupare a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
interreligioase, doctrina Armoniei dintre și între toți oamenii, convinși că deasupra noastră, a tuturor, se află același cer înstelat și unul și același Dumnezeu, că existența umană, ființa umană însăși, șunt expresia celei mai desăvârsite armonii, că se înfățișează că expresii virtuale ale desăvârsirii, că fiecare om este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și se cuvine să fie, prin întreaga lui viața, cu adevarat chip al lui Dumnezeu, întrupare a firii lui Dumnezeu, aceasta Doctrina, temelie a demersurilor ideatice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
naționalismului triumfator și autodestructiv" cuprinde cele două războaie mondiale și este marcată de dispariția unor imperii, care sunt înlocuite cu o serie de unități politice mai mici, definite însă și legitimate în mod conștient pe principii naționaliste. Statul este acum expresia unei națiuni și mai puțin a totalității cetățenilor ei. Aplicarea neunanimă a principiului autodeterminării a avut drept consecințe: injustiția unor granițe (generată de ambiguitatea implacabila a frontierelor etnice); imposibilitatea alcătuirii unei hărți politice necontroversate, coezive; precum și escaladarea unor noi conflicte
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
răspunsul lui îmi oferi pe loc dovadă: - Era îngîmfat - răspunse el - într-un fel aproape comic. În orice caz, - precizase, - se vedea de pe mutra lui că nu purta în el cauza, sau sentimentul, simțirea reală ce reflectă pe fata omului expresia specifică de înfumurare, îngîmfare etc. - Just! concedasem. Măcar în acest punct, orice suspiciune între noi putea să fie înlăturata. Nu știu dacă în românele sale sudiste în care drept fundal există deseori negri, Faulkner să fi "sesizat" observația precum că
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
fără voie, eșuații care privesc sau declară eșecul lor că un cîștig pozitiv. Să întrebuințez vocabula răsuflata de ădecadentă? Glorificarea artei copiilor, a bolnavilor mintali, feminismul normativ, interesul mult exagerat pentru artă primitivilor, de la Picasso încoace, pentru tot felul de expresii artistice pe o treaptă de evoluție evident primitivă, șunt decadenta, nimic altceva. Șunt optimist, dar socotesc cu jumătăți de secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Joseph Wadj a descătușat energii și tipologii mentale, creînd o formă de spectacol de o dinamică specială. În ultima vreme s-a născut un alt tip de spectacol: teatru-dans, poate cea mai adecvată acestui final de secol, o formă de expresie multidimensionala, extrem de solicitanta pentru artiștii care o îmbrățișează. Tipul de interpretare actoriceasca pune în prim plan, corpul și vocea lui. Să privim mișcarea cu același interes cu care privim cuvîntul, spune Florin Fieroiu, un tînăr și foarte special balerin și
O altă generatie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17768_a_19093]
-
popa spunîndu-i că astea sînt lucruri diavolești, se lașase. La sfatul popii. Și mai ales că avea copil. Copilul care se trezise între timp era o fetiță de vreo trei ani și ceva, vioaie și avînd pe mutrita ei murdară expresia unei frumuseți îndepărtate, exotice, cum arată, ca indienii de vită nobilă, unii zlătari mai ales de pe la poalele munților. Fetiță se dăduse jos din căruță și, în loc de păpușă, se juca cu o bucată de lemn rotundă găurita în mijloc. Nu părea
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
românești actuale. În mod evident, Lucia Ioan este un artist cu o energie morală și cu o putere de exprimare ieșite din comun; nici una dintre cele aproape 130 de lucrări (pictură și grafică) expuse aici nu este motivată superficial în expresie sau nesusținuta profund la nivelul angajării conștiinței artistice. Și, cu toate acestea, artista trăiește un proces neîntrerupt de revelații, de abandonuri. Lumea să este multiplă, fragmentată formal și dispersa stilistic, proaspătă prin începutul continuu și deja cunoscută ca imagine sinoptica
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
aceste incizii stilistico-formale ar putea să creeze suspiciunea că Lucia Ioan este un pictor nesigur și o conștiință artistică fluctuanta. Nimic mai fals! Lucia Ioan este o artistă de o coerentă impresionantă și opera sa are o unitate profundă, dincolo de expresia imediată. Ea este unitară prin fervoare, prin forță limbajului și prin capacitatea de a-i conferi picturii statutul de realitate suficientă sieși. Altfel spus, care nu are nevoie, pentru a se valida, de un referent exterior. Faptul că ea stochează
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
consideră pe autorul Crailor... un scriitor fundamental, "adică unul dintre aceia care deschid drumuri neumblate". După opinia lui, în literatura română, scriitori fundamentali sînt, de exemplu - și explică în fiecare caz de ce - Eminescu, Sadoveanu, Arghezi, Blaga. Bacovia nu. "Bacovia este expresia unei subiectivități exacerbate, care e fără posteritate: a fi bacovian înseamnă a te nega pe tine însuți. A fi eminescian sau blagian înseamnă a te redescoperi continuu pe tine însuți cu ajutorul acestor mari poeți." Cheia unui război de hegemonie Din cauza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
referiri la această chestiune. Noi vedem problemă în felul următor: ăNon possumusă rostit de papă îl considerăm într-atît de serios, încît vedem în el viață și moartea religiei înseși în Europa. (În finalul cărții, printre notele explicative, se reamintește că expresia clasică "non possumus" se referă,... sau înseamnă, ca formulă, refuzul catolic, hotărît, dezacordul cu cerințele laice, de pildă divorțul ș.a.) s...ț Biserică a pus mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
Radu Bogdan Dacă îl întrebi pe Bogdan Lascăr ce reprezinta pictură lui, el îți răspunde: "Exprimă niște stări". Are dreptate. Între reprezentare și exprimare, raportul e în favoarea expresiei și mult mai puțin în aceea a reprezentării. Totuși, aceasta nu poate fi exclusă integral. Recunoști în ceea ce face artistul sugestiile primite din zona realității, că e vorba de clădiri, spații verzi sau automobile. Sunt ca niște punctări ale ambiantei
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
până la capăt, le dă viață. Semnul acesta, eminamente plastic, dar totodată - adesea - si gestual, ilustrând, vreau să spun, o dinamică prin excelență spațială, nu e câtuși de puțin arbitrar, deși e condiționat de imboldurile unei simțiri interioare care își caută expresia sfidând capcanele imaginarului. El introduce nu perspectivic, ci aluziv - prin simpla traiectorie în forță a brațului - în câmpul plan al imaginii un factor tridimensional. Dar asta, cu respectul unor criterii, subordonat unei legități. Bogdan știe ce face, spontaneitatea lui e
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
să joci prost sau în contratimp. Se pot adăuga oricînd viori care să dea carne personajului" (și exemplul mamei e Cassablanca, în care, în gros-planul din cafenea, cînd îl revede, după ani de zile, pe Rick, și-a compus o expresie impasibila, cu atît mai mult cu cît habar n-avea pe cine iubește, de fapt-personajul; scenariul era, încă, în proces de rescriere!). Afli că lui Rossellini îi plăcea să zacă zile întregi, chiar săptămîni, în pat... Afli că divorțul miturilor
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
mă trec fiorii. Oricum ar sta lucrurile, cartea a aparut exact în momentul în care trebuia luată o decizie: se vor angrenă Statele Unite în imbroglio-ul balcanic ori vor lăsa aceste națiuni "să fiarbă în suc propriu" (ca să folosesc o expresie nu tocmai academică). Teza esentialist-primordialistă a lui Kaplan, formulată tranșant și fără reticente, a fost imediat aplaudata în paginile unor publicații extrem de influențe, devenind peste noapte un best-seller. Dacă în prestigioasa revista academică Slavic Review, profesorul Henry Cooper de la Indiană
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
ideii de contemporaneitate și o pregnanta dimensiune spațială. Alături, ca o certificare că lumea este în permanență mișcare și într-o neobosita reconstrucție, vin țările tinere, care și-au redobîndit recent dreptul la geografie, la istorie, la identitate și la expresie: Armenia, Croația, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia. Neavînd un loc în lumea ,,așezată" din Giardini, ele au extins geografia Bienalei, așa cum au extins-o și pe aceea a lumii, catre spațiul venețian propriu-zis și către spații neconvenționale care trăiesc la
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
și locul în care se ia și pulsul pieței de artă, se stabilesc noi coordonate ale pieței, se lansează marile interogații asupra omului contemporan în multidimensionalitatea lui și, mai ales, se testează, ca într-un adevărat poligon, forme noi de expresie, de reprezentare și de stocare simbolică. Prima observație care se poate face în legătură cu această ediție privește chiar obiectul ei declarat, anume artă contemporană. Și ceea ce, într-un anumit fel, surprinde aici este relativă monotonie în înțelegerea conceptului. Pavilioanele naționale, cu
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
și, pînă la un punct, chiar confidențial, intră într-o ciudată sincronie și identifică drept contemporane cam aceleași seturi de valori și aproximativ aceleași coduri de comunicare. Concluzia directă care se desprinde din aceste observații este tendința clară către ecumenismul expresiei, către integrare și globalizare sau, altfel spus, către un fel de esperanto al limbajelor artistice. Două componente par extrem de interesante în această tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment foarte restrîns din
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
acuitate a percepției la care mă refeream mai devreme. Omorul pare relatat de Santiago însuși, un Santiago ieșit însă din propria-i piele, si astfel capabil să observe detașat ce se întîmplă: cîte lovituri de pumnal îl străpung, care este expresia de pe figură asasinilor, chiar și primul țipat de durere al victimei, toate detaliile crimei par înregistrate de un martor imparțial, dar parcă și de protagonistul însuși. Această perspectivă straniu duală, detașata și implicată deopotrivă, e asigurată de fapt de felul
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
inerția de gândire, cu miopia și prostia ștabilor, Mihu a dus o luptă continuă ca să supraviețuiască. Să supraviețuiască, însă, ca personalitate. Nealterat, nepervertit și mereu el însuși. Acest "el însuși" e în primul rând un talent înnăscut pentru cinematograf, pentru expresia filmica, pentru trăirea filmica, naturală și spontană, exprimându-se pe șine mai bine prin film decât prin vorbe. Filmele sale sunt numai filme. Nu sunt deloc debitoare nici teatrului, nici literaturii, nici plasticii. În România acest lucru era foarte rar
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
același timp, un comentator ironic, detașat al oricărei realități; astfel se atașează, în cultura română, marilor spirite ludice. Toate filmele le-a făcut, evident, cu un risc asumat în privința ciocnirii cu banalul și mediocritatea. Și asta în cea mai matură expresie, fără nici un fel de făcături, dar cu marca personalității și a originalității. Expresia să filmica străbate totdeauna sufletul spectatorului, printr-un profund curent subteran de poezie, care vine dintr-o iubire atotînțelegătoare a omului. Filmele sale sunt nu doar tablouri
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
cultura română, marilor spirite ludice. Toate filmele le-a făcut, evident, cu un risc asumat în privința ciocnirii cu banalul și mediocritatea. Și asta în cea mai matură expresie, fără nici un fel de făcături, dar cu marca personalității și a originalității. Expresia să filmica străbate totdeauna sufletul spectatorului, printr-un profund curent subteran de poezie, care vine dintr-o iubire atotînțelegătoare a omului. Filmele sale sunt nu doar tablouri dintr-o societate, ci reușesc a fi mărturia unei existente originale. Frumosul, la
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
este spaimă corectorilor conștiincioși. El folosește adeseori cuvinte românești inteligibile, dar de negăsit în dicționare: "babilonia opiniatră", "mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
p. 124-127). Am întîlnit în ultima vreme în limbajul familiar-argotic - și chiar în pătrunderile sale în jurnalismul contemporan - o structură interesantă, în care valoarea superlativa e exprimată prin repetarea unui substantiv că determinant legat de regentul sau prin prepoziția de. Expresia băiat de băiat este cuprinsă în cele mai recente dicționare de argou românesc; Nina Croitoru-Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (Slobozia, Arnina, 1996), o înregistrează cu explicația "fraier", în vreme ce, în același articol de dicționar, băiat pur și simplu apare
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
Nina Croitoru-Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române (Slobozia, Arnina, 1996), o înregistrează cu explicația "fraier", în vreme ce, în același articol de dicționar, băiat pur și simplu apare cu sensul "hoț priceput". La Anca Volceanov, George Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (București, Livpress, 1998), băiat nu apare singur, fiind prezente doar sintagmele băiat cu ochi albaștri, băiat de băiat, băiat de ghinda, băiat deștept, băiat de traseu, băiat salon, băiat solvabil. Expresia care ne interesează apare cu
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]