3,283 matches
-
ochit - punct lovit. La Năstase, nu. El cade sub țintă, vrea să fie ironic și e adeseori vulgar, grotesc. Au făcut carieră multe din sintagmele lui - precum „Numărați-mi ouăle” și altele de acest gen -, care aveau poate și o expresivitate involuntară, dar care dau marca aroganței sale. Vladimir Tismăneanu: Mi-ai adus aminte de amicul său de odinioară, nu știu dacă mai sunt prieteni și acum, celălalt Adrian, care avea și el probleme de adaptare a discursului la diverse medii
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
prefață. Prozatorul A. este un excelent povestitor. Personajelor lui le place să relateze întâmplări, unele de-a dreptul spectaculoase. În același timp, el se relevă ca un înzestrat portretist, mai ales în chipurile de femei, știind să descifreze finețea și expresivitatea trăsăturilor, frumusețea sălbatică și senzuală, coborâtă parcă din Cântarea Cântărilor, din care autorul și citează. A. e un poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele personaje feminine enigmatice, ca Tuța din povestirea omonimă. De aici, echivocul, îmbinarea
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A IIA. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie STIL ȘI EXPRESIVITATE JURNALISTICĂ Scrisul este o problemă de talent - nu oricine îl poate învăța peste noapte. Să ai simțul cuvântului, al limbii, pare a fi un dat genetic. Teoria și sfaturile celor cu experiență doar completează, pun în valoare, te scutesc de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
temperamentul sau știința de carte ajută, dar nu suplinește. Examenul final rămâne tot textul scris. Știi să scrii sau nu. Stăpânești rigorile limbii sau crezi că orice neglijență face parte din stilul tău personal? Ornezi textul cu felurite elemente de expresivitate sau îți propui să respecți întocmai și la timp cerințele limbajului jurnalistic: simplitate, claritate, obiectivitate, credibilitate? În definitiv, ce contează mai mult: scopul sau mijloacele? Contează ce spui sau cum spui? Într-o minunată carte (Jurnalistul universal, 1998), David Randall
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
diferențe formale (prezența sau absența versificației, a ritmului metric, a blancurilor etc.), jurnalismul pare a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este un construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și, peste toate, marchează un stil personal. * Insistăm asupra acestui aspect dintr-un motiv foarte simplu: aflat la început de drum, ziaristul manifestă o adâncă suspiciune față de tot ceea ce i se pare a fi literar: fraze ample, figuri de stil, expresivitate sporită etc. Din diferite motive - inclusiv o slabă instrucție teoretică - el identifică excesiv jurnalismul cu simplitatea cvasișcolărească și obiectivitatea cu factualul cel mai banal. Este o gândire greșită, care duce invariabil la autolimitare și stupide locuri comune, chiar și atunci
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la specie, de la specie la gen și de la specie la specie. Într-adevăr, dacă acceptăm că nici un cuvânt nu semnifică în sine (lucru discutabil și lesne de contrazis prin interjecții și verbe onomatopeice), înseamnă că secretul semantismului și, implicit, al expresivității stă în alăturarea cuvintelor: lună - regină - noapte. Asta înseamnă că există două mari procedee de creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație prescurtată, din care lipsește termenul de comparat. „Regina nopții” reprezintă o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu semnifică în sine (lucru discutabil și lesne de contrazis prin interjecții și verbe onomatopeice), înseamnă că secretul semantismului și, implicit, al expresivității stă în alăturarea cuvintelor: lună - regină - noapte. Asta înseamnă că există două mari procedee de creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație prescurtată, din care lipsește termenul de comparat. „Regina nopții” reprezintă o asemenea comparație implicită, din care lipsesc comparativele ca și precum. Prin înlocuire. Ne referim la metonimie, la schimbarea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cuvânt): metaforă, litotă, alegorie, personificare etc.; figuri de gândire (afectează nu un cuvânt, ci întregul discurs): portretul, tabloul, deliberația, imprecația, apostrofa etc. Trecerea de la criteriul constatativ al substituției (Aristotel), la criteriul funcțional al devierii (poetica modernă) explică multe din morfologia expresivității, însă ridică și o întrebare majoră, despre care am mai pomenit: la ce anume se raportează abaterea? Gramaticalitatea limbii reprezintă într-adevăr un etalon? Dacă nu, cum explicăm figurile sonore sau pe cele retorice? Genette, ca și alți funcționaliști, simplifică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Greu observabile la o primă lectură, aceste defecte fac diferența dintre un profesionist al scrisului și un amator. A fi veridic nu înseamnă să respecți întocmai și la timp realitatea observată. Mai ales în genurile jurnalistice libere (reportaj, tabletă, cronică), expresivitatea textului este direct proporțională cu abaterea de la real, prin aglomerarea de personificări, metafore etc. Când Cornel Nistorescu surprindea o zi geroasă de iarnă (SLAST, 1986, 18 ianuarie), nu imaginea în sine a străzii îl interesa, ci starea, senzația crâncenă de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
autobuz s-a așezat de-a curmezișul drumului și refuză să plece acasă [...] Simți o ură cumplită, încât îți vine să pocnești pe primul om care trece pe lângă tine. Teoretic vorbind, C. Nistorescu greșește apelând succesiv la același tip de expresivitate (personificarea). Procedând astfel, autorul obține ceva mult mai prețios: forță a vizualizării, implicare emoțional senzorială a cititorului, un grad sporit de dramatism. Vizualizarea nu stă neapărat în detalii. Dimpotrivă, excesul de amănunte în descrierea unei străzi iarna (numărul mașinilor care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dramatic, informativ), stilul autorului (ironic, de exemplu), premisa de la care pleacă (dorința de a caricaturiza), efectul scontat. Altfel spus, orice efect expresiv reprezintă o abatere de la normă, dar nu orice bâlbâială, abatere sau încălcare a unei reguli atrage după sine expresivitatea. În presă, hotărâtor este ceea ce vrei să spui, să comunici. De unde pleci și unde vrei să ajungi. Nepotrivirile generatoare de incredibil se pot insinua oricând în text. Ne gândim la situația în care ziaristul uită (nu respectă) premisa de la care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un coleg poate să ne ajute, având de partea sa un plus de luciditate și de spirit critic. „Tot ce se taie nu se fluieră”, zice un aforism nu tocmai academic. Important este ca fragmentele eliminate să nu afecteze nici expresivitatea, nici fluența stilistică sau ideatică a textului. Este o adevărată artă să tai fără să se simtă. De regulă, șefii au o plăcere diabolică să intervină în textul subordonaților. Așa se explică mulțimea conflictelor și a resentimentelor ce apar în cadrul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
blocheze acordarea indemnizațiilor pentru luna februarie, și asta dacă până atunci dosarul va fi depus. Așa că cea mai sigură cale rămâne cea prin care persoanele interesate să le depună personal” (Curentul, nr. 3 383, p. 6). Cele două defecte ale expresivității jurnalistice sunt: poncifele, retorismul și emfaza (abuz de elemente și figuri stilistice): M. Tupan observa că studiul atent al literaturii române dezvăluie numeroși autori care își iau drept modele scriitori cu potențialități comice sau inventate de semnatari. O condiție obligatorie
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
e aceea ca satirizații să aibă notorietate publică, suceli și excese, necesare portretizărilor. Ți, cu cât acestea sunt mai evidente, cu atât opera ce le înglobează e mai atrăgătoare (Meridian 27, nr. 1, 2006, p. 15). Vom evita greșelile de expresivitate, cu o condiție - având încredere în frumusețea lucrurilor simple și clare. Evitați neologismele. Motivul este foarte simplu: neologismele, cuvintele recent intrate în limbă sau cuvintele specializate excesiv generalizează și dau impresia de artificial. Nu este firesc ca într-un portret
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
inferioare înalte ale colegului de bancă. Nu este normal să ne relaționăm cu prietenii la discotecă. Chiar dacă ne putem intersecta cu cineva pe drum, bine este să evităm neologismul, câtă vreme avem la dispoziție verbul mult mai concret: a întâlni. Expresivitatea sporește și prin alegerea acelor cuvinte care pot reda fibra lucrurilor, având o priză cât mai mare la concret. Să luăm aminte la inepuizabila forță a expresiilor populare: umblă cu capul în traistă, prost de dă în gropi, umblă în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
dau discursului un aer artificial, școlăresc, nepotrivit: „Pe de o parte, se poate spune că era o zi superbă. Pe de altă parte...”. Evitați succesiunea figurilor de stil - mai ales, comparații sau metafore. Aglomerate, figurile de stil își pierd din expresivitate. Devin artificiale și previzibile. În funcție de stilul autorului, această regulă suportă multiple corecții. Până la urmă, important este efectul, și nu calea de a ajunge la el. Și în acest caz, intervine legea alternanței. Atenție la semnele de punctuație. Trecem peste cazurile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cele mai multe cazuri, ea se va dovedi capabilă să dea coerență întregii descrieri. Ca orice acțiune discursivă, descrierea impune câteva constrângeri majore: vizibilitate, (de la punere în pagină, titlu, ilustrație, până la observarea directă și inspirată a unor detalii, imagini de ansamblu etc.), expresivitatea (a fi evocator, a avea putere de sugestie, a alege cuvântul cel mai sonor și mai apropiat de realitate) și, nu în ultimul rând, dramatizarea punerea în scenă, gradualitatea descrierii, poziționarea naratorului în text, alegerea unor incidente care să trezească
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
minor, o apariție umană) etc. Întâlnim în reportaje nenumărate asemenea alternanțe: „Telefonul sună. Câteva minute mai târziu, mașina Salvării țâșnește pe străzile încâlcite ale orașului”. Efectul dinamic al alternanței sonor - vizual este remarcabil și ca economie a mijloacelor, și ca expresivitate: Dunărea a început să se dezghețe în ultima zi a lui februarie [...] Pe la prânz, enorma punte de gheață care lega malurile fluviului a început să trosnească. Apoi, s-a auzit o formidabilă detunătură, ca și cum ar fi făcut explozie un depozit
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
țâșnească fantastice împroșcături de apă. Mușcându-se unele pe altele, sloiurile au pornit la vale” (G. Bogza,1968, p. 61). Orice descriere este preponderent vizuală și are trei mari calități: încetinește acțiunea; potențează efectul unei secvențe narative ulterioare; oferă textului expresivitate și un plus de autentic. Chiar dacă rareori o găsim ca atare într-un articol, descrierea e prezentă (schematic sau în detaliu) în reportaj și anchetă, ea fiind gestionată, de regulă, cinematografic: Plan general. Flash-uri pe elementele importante de decor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
atmosferă trebuie doar să precizeze de la început locul (parc, gară, festivalul berii etc.). În rest, totul depinde de talentul și inspirația ziaristului. Salturile de la o observație la alta, intercalarea unor scene de viață etc. intră în regulile genului. Importantă este expresivitatea descrierii și mai puțin coerența de structură a textului. Scurtimea textului (o filă), cât și libertățile stilistice oferite ziaristului ne îndeamnă să spunem că, în acest caz, inspirația este mai importantă decât organizarea textului. Feature. Gen mult mai liber și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
personalitatea ziaristului și îl transformăm într-un simplu funcționar al scrisului? Tot secretul unui text reușit stă în echilibru și dreaptă măsură. Stă în disciplina conținută a scrisului. Dincolo de exigențe, cititorul trebuie să regăsească o anume prospețime a textului, eleganța, expresivitatea și, implicit, puterea lui de convingere. De multe ori, ziaristul este obligat (conștient sau nu) să încalce reguli și datini jurnalistice. Important este să o facă în deplină cunoștință de cauză și să nu se lase intimidat de amănuntele teoretice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cu c mic: ceaușescu. 4.3.5. Stil direct vs stil indirect Întâlnim această dilemă mai ales în gestionarea citatului. Redarea spuselor cuiva se poate face direct (citat, dialog) sau indirect. Opțiunea implică probleme de stil, de fluență sau de expresivitate. Numim stil direct: modul de enunțare ce implică în mod direct participanții la comunicare. Mai limpede formulat, acest stil înseamnă că un narator repetă cuvintele cuiva, reproducându-le așa cum sunt ele. Acest lucru implică: mărcile discursului (eu vs tu), ale
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
secvențe mai mici - paragrafe de dimensiuni diferite. Între timp, dar, totuși, chiar dacă etc. pot fi elemente de legătură, însă ar fi indicat să le evitați. Motivele sunt diverse: devin monotone, fac parte din recuzita argumentativă și, prin urmare, diminuează din expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
flacon de pastile (Vicky Hay, 1990, p. 32). Un reportaj de acest tip se bucură de multe libertăți, inclusiv dramatizarea prin dialog, dar este supus și la anumite rigori: propoziții scurte și clare, o frazare necomplicată, economie în procedeele de expresivitate etc. Un asemenea articol combină tehnica știrii cu tehnica narativă. Iată un fragment dintr-un reportaj citat de Karen Elliott House (1977): Dalton Wilson are un salariu frumos, o titulatură lungă și un birou curat. La 52 de ani, d.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]