3,053 matches
-
dizarmonii intime, iar ca memorialist, mult mai târziu, m-a făcut să arunc vălul biblic peste amintirea lui... E. LOVINESCU Latura cea mai originală a romanelor lui Duiliu Zamfirescu este intenția de a nota intimitatea dintre sufletele fine, clipele de extaz erotic. Deși tratarea rămâne exterioară, apare aici, pentru întâia oară, pagina analitică, întrucât obiectul scriitorului nu e omul, ci o stare în sine, studiată monografic. Luate în chip absolut, aceste pagini sunt încă insuficiente, adesea naive, dar în cuprinsul literaturii
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
o serie de deficiențe în realizarea unor activități de autoîngrijire, productive și de timp liber. Aceste activități nu pot fi realizate corect datorită și factorilor emoționali, cognitivi, comunicativi și comportamentali. 4. Labilitatea emoțională este reprezentată prin trecerea de la stările de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
șamanismului și divinației oraculare, precum și prin sistematizarea datelor comparate de antropologia culturală, în special a celor de etnopsihologie și psihiatrie transculturală (M. Eliade, H. Ellenberger, E. Kraepelin, Y. Pelicier, H. Ey, M. Sendrail, A.V.S. De Reuck și R. Porter). Extazul șamanic și transa oraculară au constituit primele manifestări culturale, dar și primele „modele de comportament” ale nebuniei ritualizate și cu o funcție socială bine precizată. În această accepțiune, „nebunia” este „poarta de trecere” într-o „altă lume”. O lume a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umanului cu supranaturalul divin, ca în cazul profetismului sau al divinației oraculare. În sensul acesta Pythia, la greci, și Sybila, la romani, devin personaje emblematice, simboluri ale exemplarității nebuniei, respectată, temută și ascultată. Luciditatea vizionară a profeților Vechiului Testament, precum și extazul tenebros al profeteselor oracolului de la Delphi sau al sibilelor romane, sunt „semne” trimise oamenilor de divinitate, cărora aceștia trebuie să se supună și pe care trebuiau să le urmeze. „Delirul profetic” se întemeiază la originea sa, ca act cultural, credința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihotică, reprezintă o formă de „acces controlat” pentru înțelegerea mecanismelor psihopatologice ale fenomenelor psihice morbide. Distingem, în sensul acesta, două aspecte: utilizarea în scopul unor ritualuri mistico-magice a unor substanțe psihotrope de natură psihodisleptică, capabile de a produce stări de extaz, trăiri onirice, derealizări și depersonalizări etc., ce au semnificația de comportamente culturale, fără o intenție de cercetare psihopatologică directă; administrarea unui lot experimental de animale de laborator, sau pe subiecți umani voluntari, a unor substanțe psihotrope cu acțiune selectivă, controlabile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ch. Baudelaire notează aceste experiențe personale în Les paradis artificiels și, ulterior, J. Cocteau le va descrie în Opium. Tot din America provine mescalina, alcaloid extras din peyotl, venerată de indigeni ca drog inițiatic. Administrarea sa induce o stare de extaz nirvanic, populat cu viziuni, o stare de derealizare resimțită de individ ca o dematerializare corporală cu trecerea în „alte dimensiuni” temporo-spațiale. Mescalina, utilizată experimental, produce stări senzoriale particulare de tipul „audiției colorate” în cursul cărora subiectul percepe sunete muzicale asociate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „psihoterapie colectivă”, ca o „supapă catartică”. Orice ritual implică un „act de trecere”, un contact al omului cu supranaturalul. Intrarea în supranatural se face prin intermediul „elixirelor”, al „filtrelor” preparate care conțin majoritatea drogurilor mai sus menționate și care produc extazul, prin efectele psihotrope, de factură euforizantă, sau psihodisleptică ale acestora. Nu trebuie însă trasă concluzia că orice ritual este efectul, sau motivul mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mascat, al utilizării unor droguri euforizante sau halucinogene. Dar orice ritual cultural încearcă să pătrundă în lumea misterelor pe care „universul nebuniei” îl oferă din plin. Cele mai utilizate droguri sunt alcoolul (bețiile orgiastice), drogurile halucinogene care produc stări de extaz (mescalina, psilocibina, LSD-25, hașișul etc.). Dacă nebunia este prezentă, în diferite forme și grade de intensitate, în marea majoritate a ritualurilor culturale, nu trebuie să afirmăm că orice ritual cultural este într-un raport direct de condiționare cu utilizarea unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2) Delirul este o tulburare de conștiință caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - dezorientare temporo-spațială cu conservarea conștiinței de sine; - tulburări de percepție (halucinații vizuale și auditive, iluzii și pareidolii), idei delirante incoerente, tulburări de afectivitate (crize de mânie, angoasă sau extaz și euforie), agitație psihomotorie. 3) Delirul musitant este o formă gravă de delir, cu agitație limitată, mișcări carfologice, voce șoptită ca o mormăială neinteligibilă, evoluție gravă spre comă. 4) Sindromul oneiroid este un complex de simptome cu o accepțiune variată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
delir religios, delir erotic; 3) tulburări în raport cu întinderea și gravitatea delirului: alienație generală sau parțială, expansiva sau depresivă. Guislain (1826) distinge existența a șase grupe de boli psihice: 1) melancolia sau frenalgia care este o stare de tristețe patologică; 2) extazul sau frenoplexia care constă în suspendarea actelor intelectuale; 3) mania sau hiperfrenia, care este o stare de exaltare pasionată; 4) nebunia sau parafrenia, o boală impulsivă cu anomalia voinței; 5) delirul sau ideofrenia, constând într-o anomalie a ideilor; 6
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
epileptică reunește tulburările care preced imediat, cu câteva minute sau secunde, declanșarea atacului convulsiv. Ea se manifestă prin dureri acute de mare intensitate, halucinații vizuale sau auditive, dar și olfactive sau impresii de straneitate, derealizare, stări de angoasă sau de extaz etc. c) Atacul convulsiv propriu-zis, este aspectul vizibil cel mai dramatic al crizei epileptice și care produce o puternică impresie emoțională la persoanele care asistă. El constă dintr-o pierdere bruscă și completă a cunoștinței cu căderea bolnavului datorită scăderii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul echivalențelor psihice a acceselor paroxistice. Această experiență sufletească nouă, absolut inedită, a fost una din căile prin care s-a „descoperit” existența vieții interioare omului, fie că este vorba de introspecția filozofică (Socrate), fie că este vorba de experiența extazului mistic (Sf. Pavel). Vom prezenta în continuare aspectele psihopatologice ale epilepsiei. Tulburările psihice și comportamentale din epilepsie Epilepsia se însoțește, în afara acceselor paroxistice anterior descrise, de tulburări permanente interparoxistice care marchează profund și specific personalitatea și comportamentul acestei categorii de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
duce la degradarea fizică, psihică, morală și socială a individului respectiv. În ceea ce privește caracteristicile și natura drogurilor utilizate de toxicomani, J. de Ajuriaguerra propune următoarea clasificare: a) Droguri magice, capabile de a induce forme particulare de beție, stări onirice și de extaz, veritabile noi experiențe sufletești și somatice, iluzii sau halucinații, stări de derealizare și depersonalizare, călătorii imaginare în timp și spațiu etc. b) Droguri psihostimulante, care antrenează o diminuare a stării de oboseală, o senzație de creștere a energiei personale și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest moment începe istoria, dar, în mod paradoxal, păcatul este condiția mântuirii, a restaurării ființei originare. El este o luptă a omului cu angoasa. O încercare de restaurare a spiritului. Suprimarea păcatului anulează angoasa și o înlocuiește cu starea de extaz, de beatitudine. Providența, mântuirea, grația, sunt legate de păcat. Adam, omul primordial, „cade”, dar în locul lui, din el, „se naște” un nou Adam, cel mântuit. Existența, în felul acesta, se revelează ca fiind rezultatul unor înlănțuiri de contraste. Suntem conștienți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ciclice, de tipul ciclofreniei (Al. Obregia) care sunt de fapt psihoze endogene schizo-afective, în raport cu „psihozele endogene unice”, concept asupra căruia vom mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să facem o transpunere a acestora din sfera clinicii psihiatrice în cea a antropologiei psihopatologice. În sensul acesta am izolat următoarele modele de existență pato-biografice care acoperă cadrul nosologiei bolilor psihice: existența nevrotică, existența narcisică, angoasă și disperare, existența pasională, extaz și iluminare, existența dependentă și de refugiu, experiența violenței, identitate și destin, existența tragică. Vom prezenta în continuare caracteristicile fiecăreia dintre aceste modele pato-biografice. 1) Existența nevrotică Acest model de existență corespunde bolnavilor nevrotici. El este dominat de situațiile psihotraumatizante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca inventatori, erotomani etc. Deși trăiesc cu o mare intensitate aceste „idei”, viața lor este de fapt strict limitată la acestea; întreaga lor existență este circumscrisă în jurul ideilor delirante pe care urmăresc cu obstinație să le pună în practică. 5) Extaz și iluminare Aceste experiențe sufletești contribuie la configurarea unui model de existență pato-biografică cu aspect particular. El este specific bolnavilor epileptici sau celor cu o structură mintală de tip isteric. Experiența acestor bolnavi este dominată de stările paroxistice de derealizare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
secolul al XVI-lea și al XVII-lea. Ele au constituit preludiul manifestărilor de isterie colectivă. Posedații convulsionari se caracterizează prin natura contagioasă a convulsiilor, senzații cenestopatice penibile cu localizare predominant utero-genitală, halucinații sau „viziuni” mistice, crize de nimfomanie și extaz, stări de angoasă (epidemiile de la Loudun și cele de la Saint-Medard etc.). Psihiatria secolul al XIX-lea aduce numeroase contribuții la studiul manifestărilor psihotice cu caracter colectiv. Termenul sub care circulă aceste manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marginale de tineri delicvenți, crima organizată, grupările teroriste etc.); competiții sportive dominate de violență (box, curse de tauri, lupte de cocoși, câini etc.); festivaluri muzicale sau de dans modern, bazate pe ritm care induc exaltarea simțurilor și o stare de extaz fizic prin care este descărcată tensiunea pulsională primară; confruntările dintre bandele rivale agresive etc. 4) Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptom premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind conștient de acesta și având memoria sa. Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică, refuzul oricărei comunicări exterioare. Este considerat ca o formă de narcisism, de dereism sau ca un simptom psihotic. Polarizarea întregii vieți psihice asupra lumii interioare a bolnavului. Automatismul mintal: funcționarea independentă și spontană a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public a organelor genitale. Exogenie: concepție conform căreia unele boli psihice (nevroze, stări reactive, psihoze toxice, infecțioase sau traumatice) au o cauză exterioară persoanei bolnavului. Extaz: stare paroxistică particulară în cursul căreia bolnavul pierde contactul cu realitatea, nu mai comunică, simțindu-se transportat într-o altă realitate impenetrabilă, inaccesibilă și care exprimă o stare de beatitudine. Fabulație: producție imaginară, narativă, ireală, fantezistă, de regulă tematică, neconformă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania Ecolalie Ecomimie Ecopraxie Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clipe din viața unui om. și cea mai intimă clipă de plăcere pe care o trăiești în viață pălește în apropierea morții. Niciodată nu mi-a fost dat să trăiesc senzațiile acelea de zbor și liniște și starea aceea de extaz pe care le-am avut alături de moartea care mă îmbrățișa. A.N.: E un sentiment de eliberare? N.I.: Da, un sentiment teribil de eliberare, de ușurare, o stare de bine, de liniște... Dar cu o condiție: să o faci atunci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am avut alături de moartea care mă îmbrățișa. A.N.: E un sentiment de eliberare? N.I.: Da, un sentiment teribil de eliberare, de ușurare, o stare de bine, de liniște... Dar cu o condiție: să o faci atunci, în clipele de extaz - dacă nu o faci atunci, nu o mai faci niciodată. A.N.: Haideți să încheiem în felul acesta: bine că nu ați făcut-o... N.I.: Da, bine că nu am făcut-o... A.N.: Pentru că, oricât de rea ar fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]