1,572 matches
-
Edineț !style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și coaliții !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Voturi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri Rezultatele alegerilor locale din 14 iunie 2015 în Consiliul raional Fălești !style="background-color:#E9E9E9" align=center colspan="2" valign=center|Partide și coaliții !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Voturi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|% !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Locuri Rezultatele alegerilor locale din 14 iunie 2015 în Consiliul raional Florești
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]
-
multinațională: tatăl lui era moldovean, de baștină din satul moldovenesc Hîderîm, regiunea Odesa, Ucraina, iar mama ucraineană, originară din Rîbnița. Ambii erau profesori: tatăl preda istoria, iar mama − limba și literatura rusă. S-au întîlnit într-un sat din raionul Fălești, unde tatăl său, tînăr specialist, fusese trimis de la Institutul de la Tiraspol, mama lui era pe atunci directoare a școlii din localitate. Astfel i-a unit soarta. Apoi ei decid să se mute mai aproape de părinții tatălui, în satul Ghiderim. Vasili
Vasili Chirtoca () [Corola-website/Science/329127_a_330456]
-
constituie un ansamblu etnofolcloric familial. Ileana, Iulia, Valentina, Romela și Maria Osoianu s-au nascut în satul Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Copiii au moștenit de la părinții lor, Constantin și Profira Osoianu, dragostea de frumos, din acest motiv toate au decis să urmeze această cale, a cântecului. S-au nascut toate pe rând: Ileana - 7 mai 1958, Iulia - 7 octombrie 1959
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
(n. 24 mai 1972, Risipeni, Fălești) este o economistă din Republica Moldova, care a exercitat funcția de ministru al educației al Republicii Moldova între 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015. s-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. Între
Maia Sandu () [Corola-website/Science/329482_a_330811]
-
n. 24 mai 1972, Risipeni, Fălești) este o economistă din Republica Moldova, care a exercitat funcția de ministru al educației al Republicii Moldova între 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015. s-a născut pe 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. Între anii 1989 și 1994 ea a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Președintele Republicii Moldova. În perioada
Maia Sandu () [Corola-website/Science/329482_a_330811]
-
Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. După 1930, încă două localități au primit rangul de municipiu: Lugoj și Turnu Severin. De asemenea, tot după 1930, opt localități rurale au primit statutul de oraș sau comună urbană: Băile Slănic, Eforia, Fălciu, Fălești, Fetești, Predeal, Rezina-Târg și Sulița. Astfel, numărul total de așezări orășenești a ajuns la 180. Localitățile urbane ale României Mari erau repartizate pe teritoriul celor 71 de județe interbelice în care era divizată țara. Județele cu cele mai multe orașe erau Constanța
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
Patru dintre ele au astăzi statut de municipiu: Chișinău (capitala Republicii Moldova), Bălți (supranumit "„capitala nordului”"), Comrat (aflat în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia) și Tighina sau Bender (în Republica Moldovenească Nistreană). Celelalte șapte orașe sunt fiecare reședința raionului omonim: Cahul, Călărași-Târg, Fălești, Leova, Orhei, Rezina-Târg și Soroca. Bulgaria are pe teritoriul său cinci localități care între 1913-1940 au făcut parte dintre orașele interbelice românești: Bazargic (actualmente Dobrici), Balcic și Cavarna în regiunea Dobrici, respectiv Silistra (sau Dârstor) și Turtucaia (actualmente Tutrakan) în
Orașele interbelice ale Regatului României () [Corola-website/Science/331396_a_332725]
-
(n. 29 februarie 1952, Călinești, r. Fălești, Moldova). Jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru s-a născut în satul Călinești, (r.Fălești), pe 29 februarie 1952 în familia lui Nestor, profesor de fizică
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
(n. 29 februarie 1952, Călinești, r. Fălești, Moldova). Jurnalistă, critic de artă, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru s-a născut în satul Călinești, (r.Fălești), pe 29 februarie 1952 în familia lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesor de geografie și biologie la școala din localitate. După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești, (r. Glodeni
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
în domeniul cercetării tradițiilor profetice și pentru perseverența de care a dat dovadă în apărarea dogmei ortodoxe sunnite. În ciuda tuturor laudelor și aprecierilor primate de-a lungul existenței sale, unul dintre contemporanii săi a mărturisit că Ibn Hanbal nu se fălea niciodată cu realizările sale.
Ahmad ibn Hanbal () [Corola-website/Science/334286_a_335615]
-
(n. 10 octombrie 1946, Obreja Veche, Fălești - d. 21 mai 1996, Chișinău) a fost un folclorist din Republica Moldova. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Din 1971 e aspirant la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki" din Moscova, și în
Sergiu Moraru () [Corola-website/Science/335810_a_337139]
-
pânze de catarg’’ aurii, în timp ce își horiplumează penele decorative, castanii, de pe laturile capului și gâtului lung. În timpul ritualurilor de împerechere, păsările se mândresc și cu altceva în afară de penele colorate. Corbul de mare cu picioare albastre de exemplu, în timpul ritualului se fălește cu acestea. Cadou "de nuntă" La multe specii de păsări s-a format obiceiul deosebit,ca masculul să ofere hrană femelei și un cadou "de nuntă". Și comportamentul femelei este caracteristic: își deschide aripile și ciocul asemeni puilor care cer
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
cu suc de fructe. Aceste adăposturi sunt folosite de masculi timp de câțiva ani, aceștia curățându-le,îmbunătățindu-le și împodobindu-le continuu cu obiecte noi, viu colorate. După terminarea construcției, masculul ademenește o femelă căreia îi dansează, în timp ce se fălește cu aspectul propriu și al adăpostului său. Aceste umbrare dovedesc creativitatea păsărilor. Sunt unice, deoarece sunt folosite doar în perioada împerecherii. După împerechere femela își construiește un cuib în altă zonă, unde își va depune ouăle și va cloci. Dansul
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
a dansului nupțial. Înaintea depunerii ouălor, găinile și cocoșii de munte caută an de an aceleași zone separate, de adunare pe sexe. Fiecare cocoș își apără un teritoriu simbolic față de ceilalți masculi, pentru a ademeni acolo o femelă. Cocoșii se fălesc înfoindu-și penele cozii și emițând un cântec caracteristic, în timp ce stau cu capul ridicat. În acest timp femelele urmăresc cu atenție desfășurarea evenimentelor. Uneori se ajunge chiar și la înfruntări între cocoși. La apariția femelelor cocoșii incep să se manifeste
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
să aibă efect și asupra temperării Rusiei în ambițiile sale din est. Constituenții actuali ai Euroregiunii „Prutul de Sus” sunt regiunea Cernăuți și Ivano-Frankivsk din Ucraina, județele Botoșani și Suceava din România, municipiul Bălți și raioanele Briceni, Edineț, Râșcani, Glodeni, Fălești, Sîngerei, Dondușeni, Ocnița din Republica Moldova. Partenerul european asociat al Euroregiunii este Pământul Federal Karintia din Austria. De asemenea, s-au stabilit relații cu regiunea Schwaben din Germania și cu departamentul francez Mayenne. Din punctul de vedere al lui Zinoviy Broyde
Euroregiunea Prutul de Sus () [Corola-website/Science/333892_a_335221]
-
intrat în componența districtului Bălți, după abolirea districtelor din RSSM a redevenit din nou în subordonare republicană. La 9 ianuarie 1956 raionul Sculeni, împreună cu un număr de alte raioane a fost eliminat, ulterior teritoriul său a fost împărțit între raioanele: Fălești și Ungheni. Ca stare la 1 ianuarie 1955, raionul includea 11 consilii sătești: Cioropcani, Chirileni, Izvoare, Gherman, Horești, Pruteni, Risipeni, Sculeni, Scumpia, Stolniceni și Taxobeni.
Raionul Sculeni () [Corola-website/Science/334002_a_335331]
-
meu să reiau, la infinit, aceeași scrisoare... închisă pe care i-am adresat-o recent. Voi relua mereu același lucru ori de câte ori doamna Armând se va manifesta public în această manieră care, după mine, face extrem de mult rău - dezbina și creează fălii între diverse grupuri de cetățeni. Până la urmă, consider a fi o totală lipsa de decență faptul de a te apucă să împarți lumea în "cei răi" (mereu ceilalți) și "cei buni" (doar tu și ai tăi). Cum spuneam, reiau aici
Liviu Pleșoianu o face praf pe Clotilde Armand. Jigniri aduse românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102917_a_104209]
-
dezbinați tocmai din cauza clișeelor de tipul celor pe care le fluturați dumneavoastră și domnul Nicușor Dan de dimineață și până târziu în noapte - „corupția ucide", „o clasă politică nouă", „o Românie curată" și alte sloganuri similare. Cei care creeaza adevăratele fălii, între clase sociale, între generații, între români sunt suținători de-ai dumneavoastră și de-ai lui Nicușor Dan, precum Tudor Chirilă, persoane care desconsidera din ficați întreagă generație a celor mai în vârstă... Iar acum, la final, vă explic și
Liviu Pleșoianu o face praf pe Clotilde Armand. Jigniri aduse românilor by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102917_a_104209]
-
era de tip patriarhal, chiar falocratică, în care bărbatul era stăpânul femeii. El avea dreptul de a ține în casă un număr de femei în funcție de posibilitățile sale economice, dar și după pofta inimii! Solinius scria că la traci „... bărbații se fălesc cu numărul femeilor și socotesc lucru de cinste să aibă mai multe soții.” (Culegere de fapte memorabile, 10, 1). Este posibil să fi existat chiar un cult al soțului, așa cum pare a indica ritul funerar la traci? Herodot îl descria
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
incident din istoria barajului. Eram acasă, la București, când am primit un telefon. Mi s-a spus că barajul s-a rupt și că trebuie să mă duc neapărat acolo. Barajul nu pățise nimic, dar căzuse un versant din cauza unei fălii de nimeni știuta. S-au prăbușit 10.000 de metri cubi de rocă peste un viaduct aflat la baza barajului. Apă a țâșnit cu 600 de metri cubi pe secundă, inundând satele din zonă și unitatea militară ai cărei soldați
Vidraru-50 de ani de la inaugurare. Remus Borza: Tot ne mănâncă unii...GALERIE FOTO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103986_a_105278]
-
țambalul, care s-a cam pierdut, deși este un instrument colosal” a spus Nicoleta Tudorache, care a promis că rupe țambalul în două. ”M-aș duce la orice spectacol unde ar cânta Nicoleta”, a spus Andra. ”Tătăl tău, care să fălea cu tine, e acum într-o predare de ștafetă, noi suntem toți tații tăi și ne fălim cu tine” i-a spus Florin Călinescu. SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. Alexandru Oltean a revenit pe scena ”Românii au talent” cu dansul
SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. Primii finaliști by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104524_a_105816]
-
promis că rupe țambalul în două. ”M-aș duce la orice spectacol unde ar cânta Nicoleta”, a spus Andra. ”Tătăl tău, care să fălea cu tine, e acum într-o predare de ștafetă, noi suntem toți tații tăi și ne fălim cu tine” i-a spus Florin Călinescu. SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. Alexandru Oltean a revenit pe scena ”Românii au talent” cu dansul contemporan, pe care-l aseamănă cu o fată. ”La cât dans contemporan am văzut în emisiunea asta
SEMIFINALĂ ROMÂNII AU TALENT 2017. Primii finaliști by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/104524_a_105816]