2,882 matches
-
bine știm, fabula rămâne generatoare de subiecte de reflecție. și-uite-așa, domnul Andrei Cornea continuă povestea cu... Greierele și Furnica... văzându-i împreună, în plină iarnă, El - rebegit de frig și cântând, Ea - flămândă, dar jucând. și uite-așa, de la morala fabulei s-ajunge la alte tipuri de morală: Cum e să fii osândit de zei de a fi fericit?! Dilemă veche... à la „22”. Ați aflat despre ce povestește peștele noilor săi companioni din acvariul tranziției (am zice noi)? Să fie
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
scris. Talantul Kărăzit (dar divin întru îndumnezeire) rodește cu patos, ca o torță arzândă întru iubire, frumusețe morală, sensibilitate. Cunoscut scriitor și jurnalist profesionist, Dan Plăeșu abordează cu egal succes o diversitate de genuri și stiluri literare: poezia, foiletonul, pamfletul, fabula, proza satirică, romanul, dramaturgia, cronica literară sau teatrală etc. Toate aceste însușiri (daruri) au devenit, în timp, adevărate virtuți. Scriitorul Dan PLĂEȘU cultivă o proză poetică cu filon dramatic și coerență contextuală, naratorul omniscient implicat devenind instanță morală. Din bogata
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ale cărei simboluri pot fi interpretate doar de către cei cu har. Este ceea ce teoretizează un romantic german, Franz von Baader: Întreaga natură este un poem îndrăzneț, al cărui sens, totdeauna același, se manifestă necontenit sub noi aparențe! E o mare fabulă care, în fiecare din momentele pieritoare ale timpului, se apropie de morala ei, care e una, splendidă și admirabilă. Fericit muritorul căruia un presentiment i-a înlesnit cît de cît cunoașterea acestei mari semnificații, făcîndu-l să tresară. I-a fost
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mîini fine. nu poate fi izolată sau definită prin ea însăși sau prin condițiile sale de adevăr (nu este, cel puțin, punctul nostru de vedere). Acest enunț poate să constituie la fel de bine premisele unei argumentări publicitare, ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei secvențe argumentative: (6) Cerul este senin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Bruxelles, De Boeck-Duculot. DUNCAN A. B. 1980: "La description dans Leçon des choses de Claude Simon", în Littératures, nr. 38, Paris, Didier / Larousse. DUPUIS D. 1986: "Toilette féminine et réalisme balzacien", în L'Année balzacienne. ECO U. 1985: Lector in fabula, trad. fr. Paris, Grasset. FAUCONNIER G. 1984: Espaces mentaux, Paris, Minuit. FAYOL, M. 1985: Le Récit et sa construction, Neuchâtel-Paris, Delachaux & Niestlé. FONTANIER P. 1977: Figures du discours, Paris, Flammarion. FOUCAULT M. 1966: Les Mots et les Choses, Paris, Gallimard
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
84. Întoarcerea artei cu fața spre realitate punctează hotărât eșecul tragediei, ce se vede "salvată" astfel în forma melodramei ("failed tragedy"85), mult mai adecvată sensibilității moderne. Dar Brooks apropie totodată melodrama și de expresionism, gândindu-se probabil la stereotipia "fabulei" (modelată pe structura mitului) și la caracterul abstract al pasiunilor, în raport cu care "personajul" nu e decât o concretizare aleatorie, un simplu "vehicul" (filosofia melodramei postulează că niciun om nu e o insulă "no man is an island" și că individul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu prin eludarea vieții afectelor, ci prin focalizarea asupra substratului lor organic, inconștient. Nu întâmplător, Lucian Blaga sublinia și el într-un eseu de tinerețe faptul că "noul stil" (expresionismul) renunțase la procedeele narativ-descriptive ale romantismului (care folosea alegoria și "fabula" drept vehicule ale viziunii), pentru a "traduce" exclusiv la nivelul expresiei "conținutul"/ "sufletul" artei romantice. Astfel, dimensiunea vizionar-metafizică a imaginarului romantic lua în expresionism o formă mai austeră și mai dramatică, reductibilă la dimensiunea minimală a existenței în sine și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de comunicare, a dialogului fatalmente ratat dintre bărbat și femeie problemă analizată pe larg în toată literatura sa, ca o adevărată obsesie, și expusă aici numai teoretic, într-o manieră abstractă, declarativ-retorică (și melodamatică), fără o legătură directă, necesară, cu "fabula" în sine. De aceea, dincolo de rolul generic prescris fiecăruia de la bun început, personajele par a trăi cu adevărat abia prin discurs, ca într-un proces în care se judecă (și se explică) "faptele", întotdeauna interpretabile. Conflictul dramatic se transformă astfel
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sumar evoluția psihologică a personajului, devenit un escroc cinic și nerecunoscător, fără a relua mai apoi "subiectul" (ca un Thomas Mann, bunăoară), cel mai probabil din lipsă de interes și de rezonanță empatică. La fel de modeste, apropiate mai mult de tipul fabulei și de literatura "minoră" din Aqua forte, texte precum Huhurezul, Isvorul și nourul sau Moartea lui Iov sancționează moral un anumit tip de comportament, autorul mulțumindu-se să recurgă la niște motive tradiționale, fără pic de aport personal (semnificativă e
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
iubire dintre Andrei și Mab devine comică a posteriori, după consumarea ei, atunci când ajunge subiect de conversație la cazino (impresia de "comedie" e un efect de lectură lectura publică, cu glas tare). Dar poate fi redus romanul lovinescian doar la "fabulă"? Nu cumva Comedia dragostei conține și altceva decât o banală "comedie"? Desigur, numai că al doilea roman, care "îl citește" pe primul, vrea să rețină doar "povestea" în sine, fără comentariile naratorului și fără elementele de context (psihologic, moral) ce
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
-o pentru Orientul Mijlociu; sau îndeplinirea dorinței exprimate de regele Abdullah al Iordaniei, aceea de a vedea cele 1,2 miliarde de musulmani ale lumii devenind "parteneri deplini în dezvoltarea civilizației umane și în progresul umanității în această epocă"277. În fabula lui Esop, un leu vânează fără succes un grup de tauri, pe care îi găsește întotdeauna adunați în cerc. Indiferent de partea din care vrea să atace, leul este întâmpinat de coarne. Într-o bună zi, taurii se ceartă și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
că mâna sa fusese solicitată adesea, dar în zadar. Nepoată de hospodar după bunic și după unchi, ea nu voia să aducă prejudicii rangului său. Încrezătoare în meritele sale și ca "o anume fată un pic cam prea mândră" din fabulă, încântătoarea noastră eroină "Pretindea să găsească un soț Tânăr, bine făcut și frumos, cu maniere plăcute; Înzestrat cu spirit, în fine, cu de toate ..." Ea voia chiar ceva mai mult, încântătoarea copilă, îi trebuia un prinț și, deși aceștia se
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mai mult decât aduce. Minele prețioase nu așteaptă decât să fie explorate și concesionate; se vobește doar cu rezervă despre acest lucru; nu se dorește ca străinii să se ocupe de ele. Se procedează în această privință precum avarul din fabulă. În pofida netezimii naturale a solului, nu există decât tronsoane de drum; nici drumuri vicinale, nici poduri, nici căi ferate. Deși materiile prime prisosesc, nu există nici fabrici, nici manufacturi; lâna, pieile argăsite, pieile de animal, cânepa, totul iese în stare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
PRNP (n. tr.). Stinca în original; această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului Stânca (n. tr.). În original, montrer patte blanche a arăta sau da un semn de recunoaștere pentru a fi admis într-un loc; datorat probabil fabulei lui La Fontaine, Le loup, la chévre et le chevreau, cf. Jean de La Fontaine, Fables, Eds. Carrefour, coll. "Classique", [s.l.], 1995 și Dictionnaire des citations françaises, Pierre Oster, vol. I, Le Robert, coll. "Les Usuels du Robert Poche", 1994; expresia
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
4 Descrierea / 53 Delimitări / 53 Motivația / 54 O retorică a descrierii / 58 5 Niveluri ale narației / 60 Forme intermediare: Vorbirea indirectă și Vorbirea indirectă liberă / 63 Relații între textele primare și textele-în-ramă / 67 Texte narative în ramă / 67 Relații între fabula primară și textul în ramă / 68 Relații între fabula primară și fabula-în-ramă / 68 Fabula-în-ramă explică fabula primară / 69 Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară / 69 Fabulele se aseamănă între ele / 70 Indicații pentru cititor / 72 Indicații pentru actor / 73 Textele-în-ramă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a descrierii / 58 5 Niveluri ale narației / 60 Forme intermediare: Vorbirea indirectă și Vorbirea indirectă liberă / 63 Relații între textele primare și textele-în-ramă / 67 Texte narative în ramă / 67 Relații între fabula primară și textul în ramă / 68 Relații între fabula primară și fabula-în-ramă / 68 Fabula-în-ramă explică fabula primară / 69 Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară / 69 Fabulele se aseamănă între ele / 70 Indicații pentru cititor / 72 Indicații pentru actor / 73 Textele-în-ramă non-narative / 74 6 Remarci și surse / 89 2 Povestirea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Relații între textele primare și textele-în-ramă / 67 Texte narative în ramă / 67 Relații între fabula primară și textul în ramă / 68 Relații între fabula primară și fabula-în-ramă / 68 Fabula-în-ramă explică fabula primară / 69 Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară / 69 Fabulele se aseamănă între ele / 70 Indicații pentru cititor / 72 Indicații pentru actor / 73 Textele-în-ramă non-narative / 74 6 Remarci și surse / 89 2 Povestirea: aspecte / 91 1 Remarci preliminare / 91 2 Ordonarea secvențială / 93 Direcția: Posibilități / 96 Nuanțe de anacronism / 99
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
148 Focalizatorul / 150 Obiectul focalizat / 155 Niveluri de focalizare / 162 Suspansul / 165 8 Povestiri vizuale / 166 Sensul unei naratologii vizuale / 167 Naratologia vizuală pe scurt / 167 Roman și film / 169 Viziunea în limbă / 172 9 Remarci și surse / 175 3 Fabula: Elementele / 179 1 Comentarii preliminare / 179 2 Evenimentele / 186 Selecția / 186 Primul criteriu: schimbarea / 186 Al doilea criteriu: alegerea / 187 Al treilea criteriu: confruntarea / 189 Relații / 191 Ciclul narativ / 192 Alte principii de structură / 196 3 Actorii / 198 Selecția / 198
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ea stabilind trei niveluri narative și stabilind permanent corelații și corespondențe între ele. Aceste trei niveluri sînt definite în introducere: textul narativ (în care un agent spune o povestire prin intermediul limbii, al imaginii, al sunetului, al construcției arhitecturale), povestirea (o fabulă prezentată într-o anumită manieră) și fabula (o serie de evenimente legate logic și cronologic, cauzate sau trăite de actori). Autoarea definește apoi noțiunile implicate in definițiile celor trei niveluri: evenimentul (tranziția de la o stare la alta), actorul (agentul, nu
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
permanent corelații și corespondențe între ele. Aceste trei niveluri sînt definite în introducere: textul narativ (în care un agent spune o povestire prin intermediul limbii, al imaginii, al sunetului, al construcției arhitecturale), povestirea (o fabulă prezentată într-o anumită manieră) și fabula (o serie de evenimente legate logic și cronologic, cauzate sau trăite de actori). Autoarea definește apoi noțiunile implicate in definițiile celor trei niveluri: evenimentul (tranziția de la o stare la alta), actorul (agentul, nu neapărat uman, care săvîrșește o acțiune) și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
niveluri nu există separat, ci sînt implicite în text și cititorul neantrenat nu le distinge, dar ele sînt analizabile separat atunci cînd analistul dorește să găsească o explicație pentru un efect sau altul pe care textul îl are asupra cititorului. Fabula este alcătuită din următoarele părți componente evenimente, actori, timp și locație, pe care autoarea le denumește în mod specific elemente pentru a le distinge de componentele celorlalte niveluri. Aceste elemente organizate într-o anumită manieră alcătuiesc o povestire. Maniera în
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aleasă pentru a produce un anumit efect: emoționant sau dezgustător, persuasiv sau estetic. Componentele specifice povestirii sînt denumite aspecte de către autoare, cu scopul analitic și didactic de a le distinge de componentele celorlalte niveluri. Relațiile dintre aspectele povestirii și elementele fabulei sînt următoarele: ordinea secvențială a evenimentelor, care poate diferi de cea cronologică (timpul alocat aspectelor din povestire de multe ori depinde de timpul necesitat de elementele corespunzătoare din fabulă); actorilor li se atribuie trăsături distinctive și astfel ei devin personaje
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
distinge de componentele celorlalte niveluri. Relațiile dintre aspectele povestirii și elementele fabulei sînt următoarele: ordinea secvențială a evenimentelor, care poate diferi de cea cronologică (timpul alocat aspectelor din povestire de multe ori depinde de timpul necesitat de elementele corespunzătoare din fabulă); actorilor li se atribuie trăsături distinctive și astfel ei devin personaje; locațiile sînt de asemenea înzestrate cu caracteristici distincte și devin locuri specifice; între elementele fabulei pot apărea și alte relații (simbolice, tradiționale, aluzive) cînd ele devin aspecte la nivelul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aspectelor din povestire de multe ori depinde de timpul necesitat de elementele corespunzătoare din fabulă); actorilor li se atribuie trăsături distinctive și astfel ei devin personaje; locațiile sînt de asemenea înzestrate cu caracteristici distincte și devin locuri specifice; între elementele fabulei pot apărea și alte relații (simbolice, tradiționale, aluzive) cînd ele devin aspecte la nivelul povestirii; elementele sînt prezentate dintr-o anumită perspectivă de percepție sau focalizare, relația dintre "cine percepe" și ceea ce e perceput colorînd povestirea cu subiectivitate. Povestirea devine
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
povestească exact ce se întîmplă, uneori redînd cuvintele exacte ale personajelor; el introduce adesea și pasaje descriptive sau argumentative, pasaje importante pentru aprecierea înclinațiilor ideologice sau estetice ale narațiunii. Astfel, aceeași componentă narativă este denumită de Bal actor la nivelul fabulei, personaj la nivelul povestirii și vorbitor la nivelul textului narativ. Vorbitorii pot sau nu pot juca un rol la nivelul fabulei. Așadar, "conținutul" textului narativ este o serie de evenimente legate, cauzate sau trăite de actori, prezentate într-o manieră
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]