1,932 matches
-
fanfara cânta în micul nostru parc. La un moment dat, vine la mine un băiat din clasele ciclului II. Îmi întinde o jumătate de lămâie, probabil știa că îmi plac lămâile și, mă trimite s-o mănânc în fața suflătorilor din fanfară. Eu neștiind ce urmări va avea acest fapt am început să mănânc cu poftă din lămâie în fața fanfarei. Vă dați seama ce s-a întâmplat. Nea Omescu când a auzit sunetele fanfarei, căci suflătorii văzându-mă cum mănânc cu poftă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
II. Îmi întinde o jumătate de lămâie, probabil știa că îmi plac lămâile și, mă trimite s-o mănânc în fața suflătorilor din fanfară. Eu neștiind ce urmări va avea acest fapt am început să mănânc cu poftă din lămâie în fața fanfarei. Vă dați seama ce s-a întâmplat. Nea Omescu când a auzit sunetele fanfarei, căci suflătorii văzându-mă cum mănânc cu poftă din lămâie, salivau deja, s-a întors brusc spre publicul care a râdea în hohote și când m-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mă trimite s-o mănânc în fața suflătorilor din fanfară. Eu neștiind ce urmări va avea acest fapt am început să mănânc cu poftă din lămâie în fața fanfarei. Vă dați seama ce s-a întâmplat. Nea Omescu când a auzit sunetele fanfarei, căci suflătorii văzându-mă cum mănânc cu poftă din lămâie, salivau deja, s-a întors brusc spre publicul care a râdea în hohote și când m-a văzut cu lămâia în mână, a sărit de pe postamentul de pe care dirija, s-
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
început să conturez primele trăsături ajutătoare pentru a realiza un cap de țăran. Odată ce bucata de trunchi ce începea ușor să ia forma pe care doream să o realizez și trecătorii începuseră a se înmulți, admirându-mă. Primele acorduri de fanfară anunțau momentul de deschidere a primei ediții a Festivalului Internațional „Dunărea Fluviu al Europei”, astfel vizita oficialităților ce onorau manifestarea, în frunte cu primarul orașului începuse să facă turul de onoare fiindu-le prezentați fiecare participant la manifestare. Eu unul
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Some Day! Mă auziți? Some Day. Ridică walkie-talkie-ul. Echipa de la lumini, fiți pe recepție cu petalele de trandafiri. — Robyn, zic neajutorată. Serios, am prefera să ieșim fără tamtam... Nici o mireasă de-a mea nu iese fără tamtam! Să dea tonul fanfara, murmură în cască. Echipa de la lumini, pregătiți reflectorul pentru ieșire. În secunda imediat următoare încep să cânte trompetele, iar invitații care dansează tresar. Lumina se schimbă, de la spoturi disco la un ton roz aprins, iar formația începe să cânte „Some
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce avea 24 de ani. Deci se prinse în horă în rândul celor cu armata făcută, buni de însurătoare. Fetele de măritat ocheau câte un flăcău ce le-ar fi plăcut. Hora se învârtea cu voioșie în sunetele scoase de fanfara din Valea Mare, vestită în toate așezările de pe Valea Racovei. Curtea școlii unde horeau tinerii era plină și se vedeau și oameni mai în vârstă care ascultau muzica și priveau la joc cu multă plăcere. Costache își amintește cum o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nu este primit, începu să recite o poezioară pe care o învățase de la soră-sa. Anunță cu glasul tare titlul, „Drapelul”, și începu să turuie iuteiute, ca să nu fie întrerupt: „De-l vezi trecând, ridică-ți fruntea/ șiascultă glasul de fanfară/ și de-ai simți că te-nfioară/ Să-ți amintești în clipa-aceea/ Că ești român și ai o țară/”. și fără a face pauză, tot de teamă să nu fie întrerupt, începu altă poezioară: „ Nicu, Mișu și Andruț/ Au făcut rost
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de onoare Sanguinetti, protagonist al unui duel cu senatorul Manuel Flores Mora! După reuniunea cu președintele, am depus la monumentul eroului național Artigas o coroană de flori, în prezența șefului Ceremonialului de Stat, a Gărzii de onoare și a unei fanfare militare, care a intonat imnurile României și Uruguayului. Jose Gervasio Artigas (1764-1850) este considerat eroul luptei pentru independența Uruguayului și, ca atare, are statui, piețe și străzi pe tot teritoriul țării. În urma disputelor interne și a conflictelor armate cu forțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
12 iulie 2004 se împlineau 100 de ani de la nașterea poetului, am fost invitat de ambasadorul statului Chile (ca fost șef de misiune la Santiago) să particip la festivitățile de la Atlantida. În fața muzeului erau autoritățile locale, invitați, copii cu flori, fanfara Marinei militare... În cuvântul rostit am făcut o paralelă între Neruda și Eminescu, presărată cu unele poeme eminesciene în traducerea lui Pablo Neruda. Am fost invitat să prezint o expoziție la Muzeul Neruda și, supunând custodelui "lista de oferte", am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de Externe și la Cabinetul președintelui uruguayan, acceptându-se data propusă de partea română 6-7 noiembrie 2003. În scurt timp, am primit programul propus de Ceremonialul de stat uruguayan, am predat înregistrarea magnetică cu Imnul de Stat și partiturile pentru fanfară, mi-am pregătit costumele... Am venit în iulie-august în concediu în țară, am fost primit la Cotroceni cu ceilalți ambasadori, am avut o scurtă întrevedere cu președintele pe tema vizitei și la reîntoarcerea la Montevideo am început să aștept. Pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al masivelor deportări în primă ordine a intelectualității, condițiile inumane în vagoanele cu destinația Siberia, pe care se inscripționase: „voluntari spre pământuri nedesțelenite”. În plânsetele celor înghesuiți în vagoane de vite, la fiecare gară mai mare în drum spre Siberia, fanfara militară și populația ovaționau inițiativa patriotică a celor închiși în vagoane. La declararea războiului în 1941, Eugen Radțibar se afla la regimentul 39 infanterie, departamentul aruncător de flăcări. A fost participant la luptele de la Cotul Donului, unde cu toată nenorocirea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
poate tentă pe un publicist american s) fac) ceea ce oricine vede atât de limpede? De la fereastra Îngust) a Fundației Van Leer, m) uit la demnitarii str)ini care sosesc al)turi, la reședința președintelui. Exist) o gard) de onoare și fanfara cânt) „Hatikvah” - un imn național nu dintre cele mai vesele. Este un du-te-vino de limuzine silențioase, În culori sumbre și de motociclete care huruie și duduie. Îmi ofer o plimbare pe jos prin Orașul Nou - sau mai nou - si intru
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
triunghiulare de torte moka ușor sărate, asortate cu frișcă, În timp ce eu Îl depășeam mereu, plin de Înfumurare, pe bietul Serghei care se Împiedica jucăuș, ca una din acele mici imagini sâcâitoare care ți se rotesc la nesfârșit În minte. O fanfară militară (Germania era În perioada aceea țara muzicii), condusă de un dirijor deosebit de smucit, se trezea la viață cam la fiecare zece minute, dar nu reușea să Înăbușe uruitul dominant, neîncetat, al rotilelor. Exista În Rusia și fără Îndoială că
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ceea ce reușiseră să vândă traducătorii mei) și apoi ne-au urmat Înapoi până În orașele de la șes. Niște mâini de lemn bătute În cuie de trunchiurile din vechile parcuri ale stațiunilor balneare indicau direcția din care se auzea duduitul surd al fanfarei din pavilion. O alee inteligent concepută Însoțea aleea principală pentru vehicule; nu era peste tot paralelă cu ea, dar Îi accepta neconstrânsă rolul de ghid, Întorcându-se jucăușă de la iazul cu rațe sau de la iazul cu nuferi, pentru a se
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
grijă și profesionalism de un important număr de profesori și elevi, a păstrat bunele tradiții. Școala mea era recunoscută odinioară pentru calitatea formațiilor artistice de frunte, care ani în șir obțineau la întrecerile naționale locul I (cum ar fi corul, fanfara și echipa de dansuri). Cu plăcere am aplaudat corul de fete Strop de ler, pregătit de prof. Viorel Bârleanu și Dorina Iușcă, remarcabili pedagogi. Am reținut acuratețea vocilor, frazarea îngrijită, dicția corectă și echilibrul sonor între voci, ca și repertoriul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
că ambianța de astăzi a școlii păstrează, în parte, din spiritul de normalist, ca un punct de mândrie la care s-a revenit prin strădania aleasă a noii generații de profesori. Normaliștii de pe vremuri erau în fruntea liceelor din oraș. Fanfara școlii, înainte de război, era nelipsită de la sărbătorile oficiale, situată la loc de prim rang în peisajul citadin, cu repertoriul său bogat și în costumele sale naționale, tradiționale. Personal, am un moment de mândrie în plus, prin faptul că regretatul meu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Personal, am un moment de mândrie în plus, prin faptul că regretatul meu frate mai mare, Emil Zaborilă, din promoția 1942, viitorul director și dirijor de mai târziu și ctitor al Filarmonicii din Bacău, a condus mulți ani, ca elev, fanfara. Apoi, echipa de dansuri, din care am făcut parte și care ulterior m-a propulsat ca dansator profesionist la Ansamblul Armatei, cucerea în mod obișnuit locul întâi la întrecerile artistice de gen, pe întreaga țară. Și așa, câștigurile pe plan
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
motive de supărare. De la Traian Val până la Marineanca, printre lanuri de păpușoi, pe drum de care fără pic de sămânță de piatră ne-a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om prieten devotat. În sat, în lipsa fanfarei, am arătat mulțimii de oameni cât de frumoasă poate fi Anastasia în rochiță nou-nouță. O merita. Se bucurau oamenii din sat de izbânda noastră cu atât mai mult cu cât aflaseră că mai bine de jumătate dintre concurenți căzuseră la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ofițerul muzician l-a pălmuit pe netrebnic și l-a provocat cu martori la duel. Nu știu dacă acesta a avut loc, cert e faptul că, pentru încălcarea regulamentului, Marian a fost degradat continuând însă să fie prezent în fruntea fanfarei, în chioșcul din parcul ismailean. Poate tot acolo, în cofetăria unde l-am cunoscut, i-a venit ideea unei mărturisiri publice prin artă a nedreptății pe care o trăia. Vânzând o bucată de vie, cu banii obținuți a plătit transportul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
l-am cunoscut, i-a venit ideea unei mărturisiri publice prin artă a nedreptății pe care o trăia. Vânzând o bucată de vie, cu banii obținuți a plătit transportul formației până la București. Aici, în fața Palatului regal, la ieșirea Altețelor Sale, fanfara a cântat în premieră absolută Marșul Carol și apoi Valsul Regina Maria. Cine sunt artiștii militari? Ce se întâmplă? - a întrebat emoționată de gest regina. Un aghiotant, cunoscător al motivului prezenței fanfarei din Ismail la București, i-a relatat istoria
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Aici, în fața Palatului regal, la ieșirea Altețelor Sale, fanfara a cântat în premieră absolută Marșul Carol și apoi Valsul Regina Maria. Cine sunt artiștii militari? Ce se întâmplă? - a întrebat emoționată de gest regina. Un aghiotant, cunoscător al motivului prezenței fanfarei din Ismail la București, i-a relatat istoria “Părăsitei”. - Vă rog să-l chemați aici pe domnul căpitan Marian. - Da, majestate, doar că, în spiritul disciplinei militare și al însemnelor de pe umeri, acesta nu mai e căpitan. - Mda. Vă rog
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în mod deosebit brigada de agitație satirică al cărei text era foarte reușit și unde erau ironizate anumite aspecte negative din comună. În brigadă aveam și eu un rol. Au fost aduși și artiștii populari „Damele” din satul Cocârț și fanfara dintr-o comună învecinată. Aceasta urma să cânte și la balul organizat pentru tineret după spectacol. Hotărâsem ca intrarea la bal să fie de data asta liberă. Toată comuna s-a adunat la Căminul Cultural, care devenise centrul viu al
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
restaurantul din centrul comunei, unde tocmai se adusese șampanie. Cei mai mulți au încins horele la bal, care se întindeau din cămin până în centrul comunei la restaurant. La căminul cultural a fost montat magnetofonul și stația de amplificare, iar în centru cânta fanfara. Petrecerea a continuat până noaptea târziu. Tot ce s-a petrecut în acea zi a confirmat vorba poetului, care spune că: „Românul nu vrea câmpuri fără flori/ Zile lungi și triste fără sărbători”. „CE-AR FI SĂ NU MAI FIM
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care au participat 395 de spectatori. Amatori Ansambluri folclorice există În județele Timiș, Sibiu, Brașov. Peste o sută de formații de dansuri populare, orchestre și coruri Își desfășoară activitatea În localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) teatrul de amatori din Huta Voivozi 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) fanfara din Nădlac ansambluri folclorice cehe În Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) ansambluri folclorice cehe În Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, CÎrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]