2,422 matches
-
WEBER, The European Rights, Widenfels and Nicholson, Londra, 1965, p. 514. V., de asemenea, Eugen WEBER, The Men of the Archangel, ed. George L. Mosse, International Fascism, Sage, Londra, 1979, pp. 317-343 și Zevedei BARBU, "Rumania", ed. S.J. Woolf, European Fascism, Vintage Books, New York, 1969, pp. 146, 166. 8 V. Ferdinand A. HERMENS, Europe between Democracy and Anarchy, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1951 și The Representative Republic, Notre Dame Ind. University of Notre Dame Press, 1958. 1
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
pentru Marx și marxism. Care Marx?! Și... până unde... marxism?! Nu avem nimic de obiectat contra cercetării sociologice sau economice a științei marxiste, dar nu ne putem Împiedeca de a observa că, odată cu aceasta, se pare că se reanimă și fascismul și Încă una dintre fețele sale cele mai antiumane - nazismul! „Umbra criminală” a „marxismului aplicat” În secolul trecut, o „simetrie”, recunosc, blestemată, deoarece și-a definit același adversar - burghezia, capitalismul! (În Mein Kampf, Hitler Îi definește ca adversari nu numai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
se’nțelege!, În cetate și În templu și apoi o expune „răzbunării celorlalți”. Și, mă rog frumos, de ce „se răzbună” aceștia?! Nu știu, habar n-am și n-o să știe nimeni niciodată; dar... ce dulce este răzbunarea, ce?, molima numită fascism În zilele noastre nu a fost - nu este! - o astfel de „răzbunare” fără motiv, ne-clară; dar... ce dulce este tocmai o astfel de răbufnire, un astfel de război al tuturora contra unuia singur, și dacă acest „unul singur” sunt
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
enclavă economică absurdă, presărată de planuri ruinătoare ale unor obiective industriale monstruoase, fără legătură cu nevoile și tradiția națională și nici cu sursa de materii prime, dar și să provoace o nemaivăzută declanșare a unei demagogii naționaliste, la limitele unui fascism grotesc, o farsă care i-a zăpăcit pe mulți și care a compromis pentru multă vreme ideile și temele specificului național și ale bunului naționalism românesc! Am făcut acest scurt excurs politic pentru că el se leagă de și ilustrează una
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
folosim nu de propriile calități, de propria voință, ci de a ne urca pe spatele celor care ni se par și care noi vrem să ne fie inferiori, născuți pentru a ne sluji. Seva profundă din care s-au hrănit fascismul și comunismul, oferindu-le cetățenilor buimăciți și Înfricați „hrana vie” a celor ce trebuiau să le satisfacă dorința lor de a se „realiza”, de a se Împlini - Evreul sau dușmanul de clasă. Golul În care nu putea să se Întroneze
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ideea modernă de „origine”, ca și cea de „drept” au făcut, iată, explozie În anumite colectivități umane europene, o „mândrie” individuală și colectivă târziu descoperită și conștientizată, care a avut aceleași efecte ca cele ale unei revoluții. De altfel, atât fascismul italian, cât și nazismul german și legionarismul s-au etichetat și s-au prezentat ca revoluții, ca mișcări ce trebuiau să anunțe „ere noi” ale colectivităților umane, o altă etică, o altă istorie și chiar o altă ideologie. Având repercusiuni
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
strălucind "ca soarele sfânt de pe cer", și dacă s-ar fi putut, "cu istoria Franței și populația Chinei"... Și mai grea misiunea, dacă nu imposibilă, a noului profet, în formularea unei noi aspirațiuni, privindu-și patria după două desfigurări succesive, fascismul și comunismul, și aflată, deodată, în mijlocul unei confuzii generale, până la pierderea totală, aproape, a oricărei identități, și-a brumei de respect pe care o datora bătrânilor ei eroi și înțelepți din veac. Anulați, desființați și aceștia, cu o singură mișcare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ar fi concurat pe Dostoievski și pe Nietzsche, mințile bolnave ale Rusiei și ale Germaniei". Mintea bolnavă" a poetului "e vinovată de tot ce-a fost mai rău în istoria țării vreme de mai bine de un veac: antisemitismul, naționalismul, fascismul, legionarismul, comunismul". Și, ca o concluzie de-a dreptul diabolică (cel puțin pentru basarabeni): "Gândirea lui Eminescu a fost arma formidabilă de spălare a creierilor de care s-a folosit comunismul". Virgil Nemoianu a lansat "teoria secundarului", promițând, în premizele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
13 aprilie 1948. Titlul I Republică Populară Română Articolul 1 Republică Populară Română este un Stat popular, unitar, independent și suveran. Articolul 2 Republică Populară Română a luat ființă prin lupta dusă de popor, în frunte cu clasa muncitoare, împotriva fascismului, reacțiunii și imperialismului. Articolul 3 În Republică Populară Română întreaga putere de stat emană de la popor și aparține poporului. Poporul își exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct și secret. Articolul 4 Reprezentanții poporului în toate
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
13 Aprilie 1948, Adopta următoarea CONSTITUȚIE a Republicii Populare Române Capitol introductiv Republică Populară Română este un stat al oamenilor muncii de la orașe și sate. Republică Populară Română a luat naștere ca urmare a victoriei istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german și a eliberării României de către glorioasa Armata Sovietică, eliberare care a dat putință poporului muncitor, în frunte cu clasa muncitoare condusă de Partidul Comunist, să doboare dictatură fascista, să nimicească puterea claselor exploatatoare și să făurească statul de democrație
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
alianță clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, în care rolul conducător aparține clasei muncitoare. Articolul 3 Republică Populară Română s-a născut și s-a întărit ca rezultat al eliberării țării de către forțele armate ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului și de sub dominația imperialista, ca rezultat al doborîrii puterii moșierilor și capitaliștilor de către masele de la orașe și sate în frunte cu clasa muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Român. Articolul 4 În Republică Populară Română puterea aparține oamenilor muncii de la orașe
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
La vremea aceea, Uniunea Sovietică și Italia fascistă ofereau modele alternative pentru reorganizarea guvernelor și a societăților. Respingerea programului comunist și teama ca nu cumva ideile acestuia să se răspîndească în multe sectoare ale societății balcanice au fost deja menționate. Fascismul era altceva. După cum am văzut, Italia exercita o influență majoră asupra relațiilor externe din regiune. Pe lîngă aceasta, doctrina fascistă în variantă italiană prezenta anumite puncte de atracție. Ea era extrem de naționalistă și se baza pe menținerea structurilor sociale tradiționale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Macedoniei s-a produs în 1935. În perioada aceasta, Kominternul a decis o schimbare a tacticii gen front popular aplicată de membrii lui și cooperarea acestora cu alte partide în vederea contracarării influenței tot mai mari a aripii drepte și a fascismului. Partidul iugoslav a adoptat ca atare o atitudine mai favorabilă față de stat, care era descris ca fiind o uniune firească și nu artificială. Obiectivul lui declarat era reorganizarea acestuia într-o federație de naționalități egale. Au fost de asemenea depuse
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Profile. Berkeley: University of California Press, 1966. Rothschild, Joseph. The Communist Party of Bulgaria: Origins and Development, 1883-1936. New York: Columbia University Press, 1959. Seton-Watson, Hugh. Eastern Europe between the Wars, 1918-1941. New York: Harper & Row, 1967. Sugar, Peter F., ed. Native Fascism in the Successor States, 1918-1945. Santa Barbara, Calif.: ABC-Clio, 1971. CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ȘI PERIOADA POSTBELICĂ Studii generale Barker, Elisabeth, Macedonia: Its Place in Balkan Power Politics. London: Royal Institute of International Affairs, 1950. Brzezinski, Zbigniew K.
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pletora de citate în care este evidentă venerația politică nestăvilită manifestată față de totalitarism, unul singur îl vom reproduce cu titlu de ilustrativ pentru o întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întreagă literatură publicistică. Vasile Marin, care alături de Ion Moța s-a jertfit pe frontul spaniol în numele fascismului, motiv pentru care a fost canonizat post-mortem de congenerii săi legionari, afirma într-un articol din Axa datat 29 octobrie 1933: "Ca și fascismul, ca și național-socialismul, mișcarea legionară luptă pentru crearea statului totalitar, sculptat politic, social și economic în fondul național. [...] Mișcarea legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin, 1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Publicațiile interzise pînă la 1 mai 1948 (522 pagini, la care se adaugă Suplimentul 1 mai - 1 noiembrie 1948 cu ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o "organizație diabolică" sau "diabolic mecanism" (ibidem). Dacă adăugăm la acestea și faptul că ultima carte semnată de președintele "comisiei adevărului" poartă titlul Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX (Tismăneanu, 2013), devine cu atât mai transparentă strategia de diabolizare a trecutului utilizată în portretizarea comunismului românesc făcută în Raportul final. Și mai revelatoare în acest sens este insistența lui V. Tismăneanu asupra înțelegerii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
University Press. Livezeanu, I. (1998). Cultură și naționalism în România Mare: 1918-1930. București: Humanitas. Locke, J. (1961). Eseu asupra intelectului omenesc. București: Editura Științifică. Loughlin, M.B. (2001). Gustave Herve's Transition from Socialism to National Socialism: Another Example of French Fascism? Journal of Contemporary History, 36(1), 5-39. Löwy, M. (1976). Marxists and the national question. New Left Review, I/96, 81-100. Lyotard, J.-F. (1993). Condiția postmodernă: raport asupra cunoașterii. București: Editura Babel. Maier, C.S. (1988). The Unmasterable Past: History
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
in Post-Socialist Romanian Citizenship Education. Journal of Social Science Education, 12(4), 6-22. Teitel, R.G. (2000). Transitional Justice. Oxford și New York: Oxford University Press. Teodor, P. (1970). Evoluția gîndirii istorice românești. Cluj: Dacia. Tismăneanu, V. (2013). Diavolul în istorie: comunism, fascism și câteva lecții ale secolului XX. București: Humanitas. Tismăneanu, V. (2013a). Stânga, dreapta și catastrofa comunistă. Evenimentul zilei (13 mai 2013), disponibil online la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și elaborează perspective analitice originale [Weber 1922]. Unificarea științelor După această perioadă, plină de entuziasm și de provocări, știința politică, luată ca știință autonomă, nu reușește să se afirme în mod durabil, riscînd chiar să dispară. Pe de o parte, fascismul și nazismul vor nimici orice reflecție politică și vor face să dea înapoi cu cîteva decenii, în contextele respective, toate științele sociale, în timp ce marea diaspora a cercetătorilor germani va înmulți numărul cercetărilor în domeniul științelor sociale din SUA. Pe de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru politologii scandinavi, care reușesc să contopească unele tradiții culturale "continentale" (mai ales analize instituționale) cu unele tradiții culturale anglo-saxone (cercetarea empirică și filozofia analitică), cel mai bine combinate în opera lui Stein Rokkan. În Italia Întreruptă brusc de ascensiunea fascismului, dar destul de eterogenă, insuficient înrădăcinată și încă fragilă, știința politică italiană se poate raporta la un trecut ilustru și la numele lui Machiavelli, Mosca, Pareto și Michels. Dar, dacă tradițiile culturale contează, atunci influența dreptului, pe de o parte, și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
devin mai acceptabile și altele de nesusținut, cum ar fi coalițiile care ar fi inclus comuniștii în Europa occidentală pînă în 1989, cu excepția Franței între 1981-1983, sau chiar azi cele care au în componență partide ce se revendică explicit de la fascism. Coalițiile minimal cîștigătoare Punînd laolaltă aceste considerații generale și apreciind, grație numeroaselor date puse la dispoziție, dinamicile proceselor de formare a coalițiilor, sînt posibile suficiente generalizări fondate și convingătoare [Pappalardo 1978; Laver și Schofield 1991; Ieraci 1994; Laver și Shepsle
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
folosit pentru prima dată de către criticii și opozanții regimului fascist italian, care prezenta unele caracteristici totalitare. Din orgoliu și vanitate, Mussolini însuși a adoptat definiția, pentru a da impresia capacității sale de a construi un regim politic nou și puternic. Fascismul nu a reușit, totuși, niciodată să devină cu adevărat totalitar și este mult mai corect analizabil ca autoritarism. Războiul rece nu are nimic de-a face cu includerea absolut indispensabilă și adecvată a nazismului între regimurile totalitare. Această includere semnalează
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]